The American Conservative: Declasificați secretele murdare ale SUA privind Siria pentru a împiedica un război declanşat de Biden

Dezvăluirea către public a documentelor incriminatoare privitoare la conflictul din Siria l-ar putea descuraja pe Biden să amplifice rolul SUA în escaladarea acestuia.

Pentru uciderea a cât de multor sirieni ați votat în ziua alegerilor? Dat fiind sistemul nostru politic pervers, răspunsul îl vom afla în următorii patru ani dacă administrația Biden va implica din nou SUA în războiul civil din Siria. 

Conflictul din Siria nu a fost o chestiune abordată în campania prezidențială și nu au existat întrebări referitoare la politica externă în cele două dezbateri prezidențiale. Acest fapt nu va împiedica echipa lui Biden să pretindă un mandat pentru a propaga „adevărul” și „justiția” prin bombe și mită în orice loc de pe glob. Echipa de campanie a lui Biden a promis „să crească presiunea” asupra președintelui sirian Bashar al-Assad – probabil prin furnizarea unui număr mai mare de arme și bani către oponenții violenți ai acestuia.

Vicepreședintele Kamala Harris a declarat că guvernul SUA „va fi din nou alături de societatea civilă și partenerii pro-democrație din Siria și va ajuta la formarea unei organizări politice în care poporul sirian să aibă o voce”.

Profesorul Max Abrahms de la Universitatea de Nord-Est a observat că „Fiecare «expert» în politică externă promovat pentru cabinetul lui Biden a susţinut răsturnarea guvernelor din Irak, Libia și Siria, ajutând Al Qaeda și prietenii lor jihadiști, devastând țările, alungând milioane de refugiați de la casele lor”.

Politica privitoare la Siria reflectă de mult timp corupţia politicienilor și a factorilor de decizie politică din Washington, precum și venalitatea unei mari părţi a presei americane. 

Același „spectru al lui Hitler” pe care politicienii americani l-au fluturat pentru a justifica devastarea Serbiei, a Irakului și a Libiei a fost invocat în cazul lui Assad de către secretarul de stat John Kerry în 2013. Odată ce un lider străin este etichetat irevocabil cu stigmatul „H”, guvernul SUA este, în mod automat, îndreptăţit să ia împotriva națiunii acestuia orice măsură care ar putea, chipurile, submina regimul său. Fiecare parte implicată în războiul civilul din Siria a comis atrocități, dar administrația Obama a acţionat de parcă exista un singur om care întruchipa răul.

Trump a a dorit să scoată SUA din conflictul sirian, dar eforturile sale au fost, în mare parte, zădărnicite de birocrația permanentă a Pentagonului, Departamentului de Stat și a altor agenții. Având în vedere probabilitatea ca administrația Biden să redeclanşeze conflictul din Siria luându-l în vizor pe Assad, merită să ne amintim modul cum America s-a implicat de la bun început în declanşarea acestui haos în Siria.

Președintele Obama promisese de 16 ori că nu va trimite niciodată trupe terestre ale SUA în războiul civil din Siria divizat între patru tabere. Şi-a încălcat tacit acel angajament și, începând din 2014, a lansat peste 5.000 de atacuri aeriene, în care au fost aruncate peste 15.000 de bombe peste Siria.

Minciuna și uciderea sunt adesea două fețe ale aceleiași monede politice. Guvernul SUA a furnizat bani și o cantitate masivă de armament militar grupărilor teroriste care doreau să răstoarne regimul lui Assad. Paravanul sub care se desfăşura această politică a fost ideea că guvernul SUA doar înarma rebeli „moderați” – care aparent erau grupări care se opuneau lui Assad, dar care abia se abţineau să facă înregistrări video sinistre cu decapitări. 

Politica SUA în Siria a produs un haos atât de mare încât rebelii sirieni susținuți de Pentagon au intrat în conflict deschis cu rebelii susținuți de CIA. Guvernul SUA a cheltuit miliarde de dolari pentru a asista și a antrena forțele siriene, care fie au căzut rapid pe câmpul de luptă, fie s-au alăturat Statului Islamic din Irak și Siria sau forțelor care aveau legătură cu Al-Qaeda.

Legii federale care interzice acordarea de sprijin material grupurilor teroriste nu i s-a permis să împiedice „cruciada” lui Obama în Siria. Evan McMullin, candidat la președinție în 2016, a recunoscut pe Twitter: „Rolul meu în CIA a fost să merg [acolo] şi să-i conving pe agenții Al-Qaeda să lucreze, în schimb, cu noi”. Majoritatea canalelor de presă care au propagat cu neruşinare afirmațiile false ale administrației Bush despre o alianţă între Irak şi Al-Qaeda pentru a justifica invazia din 2003 au trecut cu vederea modul în care administrația Obama a început să sprijine grupările teroriste, intrând în complicitate cu ele. 

Columnistul Mehdi Hasan de la The Intercepta deplâns anul trecut faptul că cei care au avertizat că „furnizarea [de către guvernul SUA] de bani și arme unor astfel de rebeli va avea consecinţe contrare (…) au fost denigraţi ca fiind favorabili genocidului, «lachei» ai lui Assad, susținători ai Iranului”. Un grup de reflecție din Turcia a analizat grupările violente care au comis atrocități în Siria după invazia trupelor turceşti în 2019: „Din cele 28 de facțiuni, 21 au fost susținute anterior de Statele Unite, trei dintre ele prin programul Pentagonului de combatere [a ISIS]. 18 dintre aceste facțiuni au fost sprijinite de CIA.”

Politica SUA în Siria a fost incorigibilă, într-o anumită măsură deoarece, în cea mai mare parte a presei, conflictul a fost prezentat ca un basm menit să ilustreze, din când în când, misiunea „nobilă” a națiunii americane. Potrivit presei americane, „momentul de glorie” al lui Trump a fost atunci când a lansat atacuri cu rachete asupra Siriei în aprilie 2017, după ce au apărut acuzații că forțele lui Assad ar fi folosit arme chimice. Prezentatorul de la MSNBC Brian Williams a comentat extaziat pe marginea filmărilor video cu atacurile: „Sunt captivat de frumusețea armelor noastre”. Columnistul de la Washington Post Margaret Sullivan a scris că „după atacuri, laudele au curs ca șampania la nuntă – mai ales pe canalele de ştiri”.

Nu a fost singura dată când agenții de presă de top au celebrat masacre. Mai târziu în 2017, editorialistul David Ignatius de la Washington Post a citat cu mândrie o estimare a unui „oficial bine informat” potrivit căruia „luptătorii susținuți de CIA se poate să fi ucis sau rănit 100.000 de soldați sirieni și aliați ai acestora în ultimii patru ani”. Ignatius nu a dezvăluit dacă sursa sa din interior a furnizat și o estimare despre cât de multe femei și copii sirieni au fost masacrați de teroriștii susținuți de CIA.

Capitol Hill [Congresul SUA] a avut o poziție dezastruoasă cu privire la Siria. Atunci când Trump a anunțat planul de retragere a trupelor SUA din Siria, Camera Reprezentanților a condamnat demersul său cu 354 de voturi împotriva [planului] la 60 de voturi pentru. Congresmanul Eliot Engel (D-N.Y.), președintele Comisiei pentru Afaceri Externe a Camerei, s-a lamentat că: „Sub președintele Trump, rolul de lider al SUA a fost slăbit”. Senatorul Richard Blumenthal (D-Conn.), care a fost ales după ce i-a mințit pe alegători că a luptat în războiul din Vietnam, a declarat că simte „groază și rușine” cu privire la măsura lui Trump. Congresul a manifestat mai multă indignare cu privire la retragerea trupelor decât la faptul că soldații americani şi-au pierdut viaţa în conflicte inutile în ultimii 18 ani.

„Experții” în politică externă sunt cei mai respectați escroci de la Washington. Nu va fi nicio surpriză dacă cei numiţi sub Biden vor aplica aceeași strategie grozav de inteligentă din anii administraţiei Obama, finanțând teroriști pentru a semăna prăpăd într-o națiune condusă de un lider pe care Washingtonul nu îl agreează.

Dacă administrația Biden va începe să bombardeze Siria pentru a-l răsturna pe Assad, americanii ar fi naivi să creadă că vor afla adevărul de la canalele de ştiri sau din ziarele pe care le citesc în fiecare dimineață. Copiii sirieni care au murit în atacurile aeriene ale SUA vor fi la fel de invizibili precum a fost laptopul lui Hunter Biden în cea mai mare parte a presei americane. De asemenea, mass-media va continua să ignore masacrarea creștinilor sirieni, una dintre cele mai numeroase și mai puțin recunoscute categorii de victime ale războiului civil.

Cea mai bună metodă de a preveni o nouă rundă de greșeli, minciuni și atrocități este să aibă loc o divulgare de proporţii uriaşe a greșelilor, minciunilor și crimelor care au fost cauzate de SUA în Siria. O veche zicală spune că soarele este cel mai bun dezinfectant. Pentru politica SUA în Siria sunt necesare aceste dezvăluiri explozive care să distrugă definitiv reputația oricărui oficial guvernamental implicat în producerea, perpetuarea sau muşamalizarea dezastrelor. Orice oficial guvernamental al SUA implicat în înarmarea rebelilor „moderați” merită să fie supus oprobriului pentru totdeauna.

Probabil că majoritatea documentelor privind intervenția SUA în Siria sunt clasificate ca fiind secrete militare sau de securitate națională. Dar președintele este autorizat să le declasifice dacă alege aceasta. Probabil că este nevoie de o scurgere masivă de documente de genul celor de pe platforma Wikileaks şi doar numele unor sirieni nevinovați să fie modificate. […]

Dacă nu sunt posibile dezvăluiri totale, atunci dezvăluirile selective, menite să ne ofere un spectacol savuros, s-ar referi la legăturile apropiate dintre agențiile federale și jurnaliști și grupuri de reflecție care au intrat în graţiile oficialilor vânturând fără scrupule minciunile oficiale.

Faptul de a dezvălui pârghiile pe care guvernele străine le-au manevrat pentru a propulsa sau perpetua intervenția SUA, i-ar face pe americani să nu se mai lase păcăliți de stratageme similare în viitor. Guvernul israelian a recunoscut în anul 2019 (după ani întregi de negări) că a furnizat mult timp ajutor militar grupărilor radicale musulmane din Siria care luptau împotriva lui Assad. Cu aprobarea administrației Obama, saudiții au livrat, în cantități uriaşe, arme și bani în mâinile grupărilor teroriste care luptau împotriva regimului Assad. Atât ajutorul militar israelian, cât și cel saudit au făcut ca misiunea din Siria să devină şi mai periculoasă pentru trupele americane. Alte guverne au contribuit la semănarea haosului și producerea de masacre în Siria, în timp ce administrația Obama pretindea că principala sau singura problemă este Assad.

Dezvăluiri complete ar fi putut, de asemenea, să-i permită lui Trump să-şi încheie socotelile cu persoanele desemnate care i-au subminat politicile. Trump a numit un republican din tabăra „Never Trump” ca semnatar de scrisori, Jim Jeffrey, drept trimisul special pentru Siria. În luna noiembrie, Jeffrey a explicat modul cum el și alții au împiedicat eforturile lui Trump de retragere din Siria: „Am jucat mereu «alba-neagra» pentru a nu dezvălui clar conducerii noastre câte trupe avem acolo”. Numărul real [al trupelor] era cu mult mai mare de 200, câţi credea Trump că vor rămâne în țară. Farsa cu privire la dislocarea trupelor a fost o „poveste de succes” pentru Jeffrey, scrie Defense One, deoarece „[povestea] s-a încheiat cu trupele SUA operând încă în Siria, nerecunoscând câștigurile teritoriale ale Rusiei și Siriei”.

Dar a nu recunoaşte „câștigurile teritoriale ale Siriei” pentru sirieni nu a reprezentat politica promovată de Trump. Reporterul Liz Sly de la Washington Post a savurat farsa: „Oficialii americani l-au minţit pe Trump – și au minţit poporul american – cu privire la numărul real de trupe americane în Siria, pentru a-l determina să nu le retragă, potrivit trimisului special în Siria. Trump crede că sunt 200”. După textul postat, Sly a adăugat două emoticoane care se prăpădesc de râs. (Niciun cuvânt despre faptul dacă Washington Post va adăuga emoticoane care se prăpădesc de râs la motto-ul său „Democrația moare în întuneric”.)

Declasificarea dosarelor despre Siria ar oferi impulsul pentru manifestări de activism din partea unui număr mare de americani care se opun vehement declanşării de noi războaie. În august 2013, Obama era pe punctul de a bombarda regimul Assad după ce au existat acuzații că ar fi utilizat arme chimice. Manifestări uriașe de protest împotriva intervenției, inclusiv un protest îndârjit organizat în fața Casei Albe în timp ce Obama ținea un discurs despre planurile sale în Siria, au împiedicat temporar o escaladare a conflictului, provocată de SUA (înregistrările video cu decapitările constituiau „lampa lui Aladdin” pentru intervenționiști). Există acum mult mai multe dovezi despre acțiunea nesăbuită a SUA de a interveni în Siria decât în 2013 și probabil că sunt mai mulți oameni astăzi gata să facă un scandal monstru.

America nu-și mai permite să deghizeze masacrul comis pe un teritoriu străin sub vălul bunelor intenții. Niciun interes național transcendent nu poate să justifice uciderea inutilă a mai multor arabi în Siria sau în altă parte. Este cazul ca americanii să-i sancționeze dur pe cei care echivalează imaginea cizmei SUA peste Siria cu un triumf al idealismului american.

Autor: James Bovard

Citiți și:

New York Times: «Niciun președinte al SUA nu a făcut război atât de mult timp ca Obama». Harta intervențiilor militare actuale 

Laura Ingraham, gazda Fox News: ‘Dacă Biden preia președinția, pregătiți-vă pentru lupta vieții voastre, în următorii ani’

Trump scoate Armata SUA de sub comanda globalistă: «Nu mai suntem fraierii planetei!»



yogaesoteric

27 ianuarie 2021

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More