Regele pandemiei (II)

 

Citiţi prima parte a articolului 


Pandemia ca o mare afacere

Dacă ați ajuns până aici, opriți-vă puțin și faceți un exercițiu de imaginație: suntem în martie 2020 și cunoașteți toate informațiile prezentate în prima parte a articolului. Câtă încredere aveți că Unifarmul condus de Adrian Ionel ne va ajuta să înfruntăm pandemia, cumpărând echipamente medicale de calitate și la prețuri corecte?



Adrian Ionel, fostul șef Unifarm, în aprilie 2020 – lângă un lot de marfă din curtea companiei

Oricum, întrebarea ar fi fost tardivă. Dinspre spitale veneau știri în care medicii se fotografiau intrând în secțiile ATI înveliți în saci de gunoi. România avea nevoie disperată de echipamente medicale și nu-și mai permitea să piardă timp cu evaluări. Putea cel mult să constate că intră într-o criză istorică cu tot felul de personaje dubioase aflate în funcții de importanță strategică.

Presat de conjuncturile excepționale, Guvernul a emis ordonanța de urgență prin care Unifarm era creditată cu 1,15 miliarde de lei și însărcinată să găsească cât mai repede echipamente pentru spitale.

Piața acestor echipamente (măști, combinezoane, ventilatoare) devenise o junglă în care cererea depășea cu mult oferta furnizorilor serioși. Cel puțin teoretic, Unifarm intra în această junglă cu anii de expertiză pe care îi avea în spate, cu mulți bani în conturi și cu 46 de angajați care ar fi fost firesc să aibă abilități de negociere și contacte directe cu producătorii. Derularea ulterioară a evenimentelor nu indică folosirea unei asemenea strategii, ci devoalează mai degrabă un mod de lucru în care directorul Adrian Ionel și-a pus telefonul pe masă și a așteptat să sune. Și n-a sunat de puține ori.

Zeci de firme – multe dintre ele fără nicio expertiză în domeniu – au primit contracte de la Unifarm din postura de intermediari care făceau rost de echipamente din China sau din Turcia și le vindeau companiei de stat la prețuri care asigurau marje de profit considerabile. Unifarm le-a plătit avansuri uriașe, fără să se asigure dacă aceste firme pot livra marfa promisă și fără să primească garanții clare pentru conformitatea echipamentelor.

Între 24 și 26 martie, Unifarm a încheiat mai multe contracte cu IBS Consult din Sibiu, o firmă obscură deținută de Nicu Cârjea (20%), zis Jambon, și de Jurgen Faff (80%), un neamț cu mai multe firme în România, printre care se numără un restaurant în Sibiu și afaceri cu centrale fotovoltaice. Faff are reputația că nu-și plătește angajații și contractorii. Mai mulți oameni din Hunedoara și Sibiu încă se judecă cu el pentru salarii, iar Dan Turcu, un fost partener de afaceri din Câmpia Turzii, care i-a construit germanului o centrală fotovoltaică, îl aleargă și el pe Faff pentru aproape 2 milioane de euro.

Firma lui Faff și a lui Jambon nu avea experiență în zona livrării de echipamente medicale, iar pe platforma Termene.ro era cotată cu un risc foarte mare de intrare în insolvență din cauza datoriilor. Cu toate acestea, Unifarm i-a acordat contracte în valoare de peste 110 milioane de lei (22 de milioane de euro) și i-a plătit o mare parte din bani în avans. Practic, o companie de stat specializată în achiziții de echipamente medicale și având aproape 50 de angajați, apela la o firmă fără expertiză, cu numai doi angajați. Haosul creat de Unifarmul lui Adrian Ionel abia începea.

Faff, Gal și „Excelența Sa“, Ludovic Orban



Avram Gal

În primele zile din aprilie, președintele Klaus Iohannis și premierul Ludovic Orban anunțau că urmează să sosească în țară mai multe avioane cu echipamente medicale contractate prin Unifarm. Populația era închisă în case și se calma cu gândul că structurile statului s-au pus, totuși, în mișcare. În realitate, statul român se baza pe descurcăreala unor intermediari.

În încercarea de a onora contractele, Faff și Jambon reușiseră să găsească niște măști la un producător din China dar, în nebunia din acea perioadă, aveau dificultăți în a găsi un avion cu care să le aducă în țară. Aici intră în scenă un alt personaj fascinant: Avram Gal, fost membru de partid la țărăniști, trecut pe la conservatorii și umaniștii lui Dan Voiculescu, ajuns în ALDE, devenit consilier al miniștrilor Gabriel Leș de la Apărare, Cristian David de la Interne și Ion Ștefan de la Dezvoltare. Trecut și pe la cabinetul deputatului liberal Ben-Oni Ardelean.

„De meserie e sforar, deschide uși”, îl descrie un fost partener de afaceri. În conjunctura creată de pandemie, Avram Gal a simțit că poate să-și valorifice aceste abilități în afacerile cu echipamente, așa că s-a oferit să-l ajute pe Jurgen Faff, cu care era prieten, și să-i găsească un avion pentru a aduce măștile din China.

A făcut rost de un Boeing 747 înregistrat în Belarus, dar avionul n-avea drept de zbor nici în China, nici în Emiratele Arabe Unite, unde trebuia să facă escală. Așa că Gal a început să dea telefoane, de la Ambasada Chinei, până la Guvernul României. S-a filmat vorbind cu Ludovic Orban, căruia i se adresează cu „Excelență” și care lasă de înțeles că a intervenit pentru facilitarea transportului, arătându-se dispus să sune chiar și la premierul Chinei dacă va fi nevoie. „Să vă deie Dumnezeu sănătate, ați făcut maxim”, îi spune Avram Gal.

Avionul a aterizat la București pe 7 aprilie, cu o încărcătură de peste două milioane de măști. Transportul e anunțat și într-un comunicat al Ministerului Sănătății care precizează că, în acele zile, Unifarm a adus în țară mai multe transporturi de echipamente.

Surse din anturajul afacerii spun că Avram Gal a făcut o adevărată scenă pe aeroport, pozând într-un patriot care a reușit să-și ajute țara în lupta cu pandemia. Însă, dincolo de patriotism, avea și un interes direct: înțelegerea dintre el și Faff era ca în avion să fie aduse câteva sute de mii de măști și pentru firma Dyomedica CND, unde soția lui Avram Gal este angajată. Gal avea propria înțelegere și cu Dyomedica, iar șase luni mai târziu avea să fie trimis în judecată de DNA pentru trafic de influență și luare de mită exact din această cauză. Procurorii susțin că Gal s-ar fi lăudat că are puterea de a trage sfori la Unifarm pentru obținerea de contracte și ar fi solicitat 600.000 de lei în schimbul traficului de influență.

Ne întoarcem la Jurgen Faff și la firma IBS Consult, care reușise, cu ajutorul lui Avram Gal, să aducă în țară două milioane de măști, recepționate de Unifarm pe 9 aprilie. Au fost singurele măști pe care firma IBS le-a predat către compania de stat, deși fusese plătită în avans pentru mult mai multe.

Într-un raport semestrial al Unifarm, firma IBS Consult figurează cu cea mai mare sumă primită avans pentru marfă care n-a mai fost livrată ulterior: 78 de milioane de lei! În total, Unifarmul condus de Adrian Ionel a plătit 177 de milioane de lei în avans pentru diverse contracte care n-au mai fost onorate.

În perioada stării de urgență, să faci afaceri cu Unifarm era mană cerească: îți plătea banii în avans, verifica sumar sau deloc calitatea mărfii, iar dacă aveai probleme cu transportul, premierul României putea interveni pentru tine pe cale diplomatică.



Facsimil din raportul financiar al Unifarm (iunie 2020)

17 milioane de lei plătiți din greșeală

Relațiile contractuale dintre IBS Consult și Unifarm au evoluat într-un mod foarte bizar. Deși mai avea marfă de primit și plătise avans pentru ea, pe 22 aprilie, Unifarm a trimis către IBS o notificare prin care îi comunica denunțarea unilaterală a contractului, invocând nerespectarea termenelor de livrare.

Însă, după ce a rupt contractul, a continuat să facă plăți către IBS Consult. Pe 9 mai i-a virat o tranșă de 17,3 milioane de lei, iar două zile mai târziu a virat încă o dată aceeași sumă. Pe 14 mai, cei de la Unifarm au trimis o notificare prin care înștiințează firma IBS că tranșa de pe 11 mai a fost virată din greșeală și îi somează să returneze banii. Firma lui Faff și Jambon le-a răspuns că nu mai pot returna cei 17 milioane încasați fără drept deoarece Fiscul le-a pus poprire pe conturi. Cele două părți se judecă acum în instanță.

Adrian Ionel, omul a cărui semnătură apare pe toate contractele, a refuzat să ne explice geniul managerial din spatele acestei afaceri întortocheate derulate de Unifarm. Cazul IBS Consult nu e o excepție, ci mai degrabă o regulă despre cum a funcționat compania de stat în perioada primului val al pandemiei. Un contract cu istoric asemănător, încheiat cu firma BSG Business Select SRL, l-a transformat pe Ionel în inculpat, fiind acuzat de procurorii DNA de luare de mită și abuz în serviciu și trimis în judecată la începutul lunii octombrie.

Ca și în cazul firmei din Sibiu, Unifarm a trecut peste faptul că BSG Business Select era o firmă de apartament fără expertiză și i-a atribuit un contract pentru livrarea de echipamente medicale. BSG a adus o tranșă de măști, după care Unifarm a reziliat brusc contractul prin decizie unilaterală. Procurorii DNA susțin că rezilierea a fost dictată de Adrian Ionel, care era nemulțumit că nu primise comisionul de 760.000 de euro pe care îl solicitase la semnarea contractului.

Ventilatoare la suprapreț

Firme de apartament, contracte păguboase, comisioane negociate prin cafenele și rechizitorii întocmite de DNA. Am putea fi tentați să credem că cercul se închide aici, într-o poveste clasică despre corupție și incompetență. Însă e mai mult de atât.

De această dată corupția și incompetența nu mai înseamnă drumuri proaste, calorifere reci sau ghișee aglomerate, ci oameni care mor sufocați pe un pat de spital.

Pe lângă măști și combinezoane, Unifarm s-a ocupat și cu achiziția de ventilatoare pulmonare, echipamente considerate la acea dată de importanță capitală în lupta cu pandemia. Pe 23 martie a încheiat două contracte cu firma Ducos Trading, care urma să livreze 400 de ventilatoare pulmonare aduse din China. Cu câteva zile înainte, pe 20 martie, Comisia Europeană trimisese la București o listă cu peste 200 de producători chinezi care sunt de încredere. Tabelul a fost făcut de oficiali europeni împreună cu diplomații Ambasadei Chineze la Bruxelles, iar doi dintre angajații Ministerului Sănătății care au consultat lista spun că a ajuns și la Unifarm. Adrian Ionel a ignorat, însă, aceste informații și a semnat contractul cu Ducos Trading SRL, deși aceștia urmau să livreze ventilatoare de la un producător care nu se regăsea pe lista Comisiei Europene.

Ducos a livrat o primă tranșă de 265 de ventilatoare, Unifarm a plătit aproape 70 de milioane de lei pentru ele și abia apoi și-a pus problema să verifice calitatea acestora.

Compania de stat a cerut expertizarea lor la Ministerul Apărării, dar și la Comisia Națională de Terapie Intensivă, condusă de medicul Dorel Săndesc. „M-a frapat faptul că m-au întrebat după ce le-au cumpărat. Nu mi s-a părut normal să dau avizul pentru un proces de achiziție încheiat. Era necesar să ne întrebe înainte”, a declarat Săndesc.

Cele 265 de ventilatoare zac acum nefolosite în depozitele Unifarm, pentru că nimeni nu și-a asumat riscul de a introduce în spitale niște echipamente fabricate de un producător-fantomă. Întrebat, recent, despre ventilatoarele din depozitele Unifarm, secretarul de stat Raed Arafat a spus că nu știe „care este situația legală a acestor echipamente”.

De o calitate îndoielnică, ventilatoarele livrate de Ducos Trading au fost cumpărate de Unifarm la un preț exorbitant: peste 48.000 de euro pe bucată. În Slovenia, aceleași ventilatoare au fost în centrul unui scandal național pentru că au costat doar 36 de mii de euro, față de 48, în România.

Reporterii Recorder au luat legătura cu furnizorii din China și aceleași ventilatoare le-au fost oferite la prețul de 10.000 de dolari (8.500 de euro). I-au întrebat pe chinezi cât costau în aprilie, când prețurile crescuseră, și aceştia au mărturisit că le vindeau cu 18.000 de dolari.



Răspunsul primit de la furnizorul chinez pentru același model de ventilator cumpărat de Unifarm cu 48.000 de euro

Recorder a consultat prețurile pentru 17 modele diferite de ventilatoare. Toate, din aceeași perioadă în care Unifarm plătea 48.000 de euro pe bucată. Niciun ventilator nu depășea 20.000 de euro.

Mai mult, au obținut două dintre ofertele pe care le-a primit Unifarm la sfârșitul lunii martie de la alți furnizori. Prețurile pe care le-au avut la dispoziție au fost între 12.000 și 20.000 de euro, mult mai mici decât cele vândute de Ducos.

După tranșa de 265 de ventilatoare, Unifarm a reziliat contractul cu Ducos, iar cele două părți se duelează acum în instanță.

Tot în primăvara 2020, Unifarm cumpărase de la Ducos Trading și un lot de măști care ulterior s-au dovedit neconforme. Este vorba despre celebrele măști DaddyBaby despre care a scris Libertatea, produse de o companie chineză care, înainte de pandemie, făcea scutece pentru bebeluși.

Firma Ducos Trading este deținută de Ion Berciu, un fost partener de afaceri al profesorului Adrian Streinu Cercel, șeful Institutului „Matei Balș” și candidat la parlamentare din partea PSD. Alături de IBS Consult, Ducos a fost unul dintre cei mai mari contractori ai Unifarm în prima jumătate a anului 2020, când a tăiat facturi de peste 122 de milioane de lei către compania de stat.

Miliardul dispărut

Recorder a reușit să obțină informații din contabilitatea Unifarm și să identifice firmele care au luat cele mai mari sume din maldărul de bani împărțit în primul val al pandemiei. Sunt peste 30 de firme care au încheiat contracte cu compania de stat în prima jumătate a anului trecut, dar grosul banilor (85%) s-a dus la opt dintre ele: circa 560 din cele aproximativ 665 de milioane de lei, sumă care reprezintă facturile tăiate de aceste firme pentru Unifarm.

Nu este deloc clar dacă toate aceste facturi au fost achitate integral pentru că unele contracte au fost reziliate unilateral înainte ca firmele contractoare să livreze toată marfa. Singurul aspect cert este că, în luna martie, Ministerul de Finanțe a virat în conturile Unifarm 1,15 miliarde de lei, iar în luna iunie raportul financiar al companiei de stat arăta că în conturi mai există doar 106 milioane.

Nimeni nu vrea să explice în detaliu unde s-a dus miliardul de lei dispărut din conturile Unifarm într-un interval de numai patru luni. Fostul director Adrian Ionel a refuzat să răspundă la orice întrebare, actualul director Ionuț Ionescu a ignorat mesajele reporterilor, iar întrebările trimise pe cale instituțională companiei Unifarm au fost, de asemenea, ignorate. Când Recorder a insistat să primească un răspuns, li s-a spus să nu mai sune deoarece blochează linia telefonică pe care se comunică cu spitalele.

În următoarea rundă de achiziții de echipamente medicale (în principal ventilatoare), finanţată de guvern, Unifarm nu a mai fost implicată. Compania pe care statul român și-a jucat toate cărțile în primul val al pandemiei pare trasă acum pe linie moartă.

Adrian Ionel, omul care a condus Unifarm vreme de opt ani, așteaptă să fie judecat într-un dosar de corupție în care prejudiciul invocat de procurori este de doar 2,3 milioane de lei. Mult mai important este însă dezastrul managerial pe care îl lasă în urma sa: o companie de importanță strategică pe care statul român nu se poate baza într-o criză sanitară și o sumă de un miliard de lei despre care nimeni nu vrea să explice în mod transparent cum a fost cheltuită.


Citiţi şi:
O necesitate pentru stoparea molimei covid: eliminarea tuturor stimulentelor financiare pentru această boală
Cât va încasa Pfizer de pe urma vaccinului împotriva covid-19

 

yogaesoteric
27 februarie 2021


 

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More