Semne că aveţi un cheag de sânge cauzat de proteina Spike şi ce este necesar să faceţi (II)

În acest articol în două părţi, ne propunem să oferim o imagine de ansamblu asupra cheagurilor de sânge anormale legate de covid-19, cum se formează, cum să le detectăm din timp şi cum este recomandat să fie tratate.

Am abordat anterior modul în care proteinele Spike ale SARS-CoV-2 şi ale vaccinurilor anti-covid pot cauza coagularea sângelui.

Fără a trezi panica în legătură cu cheagurile, este important să înţelegem riscul pe care îl implică formarea lor.

Un rezultat normal/negativ al testului covid nu exclude complet posibilitatea formării de cheaguri. Indiferent dacă diagnosticul de covid este confirmat sau nu, în cazul în care există un simptom, cel mai important pas este să preveniţi apariția cheagurilor.

Mişcaţi-vă cât de mult puteţi. Dacă vă odihniţi în pat, întindeţi-vă picioarele pentru a menţine circulaţia sângelui. Nu începeţi să luaţi medicamente pentru subţierea sângelui fără să vă consultaţi mai întâi medicul.

Evitaţi administrarea oricărui vaccin anti-covid. Odată vaccinat, proteina Spike este foarte trombogenă, activând direct cascada de coagulare. Aşadar, prima strategie de prevenire a formării cheagurilor este eliminarea proteinei Spike.

De exemplu, o serie de modalităţi naturale de a creşte autofagia ar putea fi utile pentru a degrada proteinele Spike din organism.

Metodele de stimulare a autofagiei includ postul intermitent, lumina soarelui, somnul de calitate şi la timp, practica yoga şi mersul pe jos, precum şi moleculele naturale derivate, cum ar fi ivermectina, melatonina, resveratrolul, spermidina, nutrientul terpenic etc.

Ce este necesar să testaţi

Activarea cascadei de coagulare duce atât la formarea de cheaguri mari (care provoacă accidente vasculare cerebrale şi embolii pulmonare), cât şi la apariţia de microcheaguri (care provoacă microinfarcte în multe organe, dar mai ales în creier).

Toate simptomele specifice „covidului lung” pot indica existenţa potenţială a microcheagurilor în organism, inclusiv, dar fără a se limita la: ceaţă cerebrală, pierderi de memorie, tulburări de somn, anxietate sau depresie, dureri toracice, lipsă de aer, tahicardie, oboseală, stare de rău post-efort etc.

La nivelul picioarelor, umflarea este cel mai frecvent semn al unui cheag de sânge. Dacă aveţi o umflătură semnificativă la un picior, apelaţi imediat la medic.

Unii pacienţi au simptome numite „degete covid” – degete roşii şi umflate care pot fi cauzate de mici cheaguri în vasele de sânge de la nivelul picioarelor. Studiile clinice arată că pacienţii cu covid-19 prezintă valori crescute ale fibrinogenului, D-dimerilor (produs de degradare a fibrinei care indică tromboză), a factorului von Willebrand (FvW), iar aceste creşteri par să se coreleze cu severitatea bolii şi cu riscul de coagulare.

Iată o serie de teste de screening de bază care ar putea fi luate în considerare în cazul în care cineva are simptome asemănătoare cu cele ale „covidului lung”:

– Hemogramă completă cu procentaj diferenţial şi număr de trombocite;
– D-Dimer – marker al activării coagulării. Un D-dimer marcat crescut indică faptul că cheagurile anormale şi fibroza sunt activate;
– Proteina C reactivă (CRP): un marker simplu, ieftin şi sensibil al inflamaţiei în curs de desfăşurare;
– Fibrinogen;
– Factorul VIII;
– Factorul von Willebrand (FvW).

Consideraţii critice pentru terapia antitrombotică

În general, există două clase de medicamente antitrombotice: anticoagulantele şi medicamentele antiplachetare. Anticoagulantele acţionează asupra cascadei de coagulare şi o împiedică să se finalizeze, în timp ce medicamentele antiplachetare inhibă activarea şi agregarea trombocitelor între ele şi la endoteliu.

Dr. Jordan Vaughn, specialist în medicină internă, spune că este esenţial să se înceapă cât mai devreme tratamentul antitrombotic la pacienţii afectaţi.

„În cazul bolnavilor cu covid-19 în faza acută, pe cei mai bolnavi i-am pus sub tratament cu medicamente anticoagulante pentru a evita spitalizarea lor. Începerea tratamentului cu DOAC (direct oral anticoagulant) şi antiplachetar a fost fundamentul pentru ca pacientul cu covid-19 care prezintă hipoxie să nu necesite spitalizare”, a declarat Dr. Vaughn.

„După ce am citit şi am înţeles coagulopatia asociată covid-19, a fost esenţial să înţelegem această fiziopatologie şi să gestionăm această stare de boală unică, deoarece toate sunt hipercoagulabile. În cazul pacienţilor cu covid acut sever, i-aş trata cu terapie antitrombotică şi le-aş recomanda să revină la câteva zile pentru a vedea dacă simptomele lor se ameliorează. La cei la care începeam tratamentul anticoagulant, am început să observ nu numai că starea li se ameliora, dar foarte puţini dintre ei se întorceau cu complicaţii pe termen lung”.

De asemenea, dr. Vauaghn a menţionat că selectează unele teste de laborator de coagulare pentru a vedea dacă pacienţii săi au avut niveluri crescute cu privire la aceşti factori.

„După succesul cu antiplachetare şi anticoagulante în tratamentul covid acut, am început să mă întreb despre utilizarea acestora în cazul sechelelor post covid-19 acut (PASC) şi am ajuns prin cercetări perseverente la lucrările lui Jaco Laubscher, Resia Pretorious şi Doug Kell. A fost ca şi cum s-a aprins un bec atunci când am citit lucrarea lor. A transformat profund modul în care privesc atât covidul acut, dar mai ales covidul lung / PASC, şi munca lor a fost esenţială pentru a ajuta cu adevărat pacienţii suferinzi.”

Indiferent dacă virusul sau vaccinul reprezintă cauza cheagurilor de sânge, simptomele nu diferă prea mult, deoarece cauza fundamentală este proteina Spike. Astfel, atunci când se tratează sindroame care implică microcheagurile şi hipoxia locală a ţesuturilor, indiferent de sursa proteinei Spike, problema care este necesar să fie remediată este aceeaşi.

S-a raportat, de asemenea, că o terapie anticoagulantă „triplă” adecvată şi atent monitorizată duce la îndepărtarea microcheagurilor şi înlătură şi simptomele. Este o terapie antiplachetară dublă (DAPT) (Ciopidogrel 75 mg şi Aspirină 75 mg) o dată pe zi şi anticoagulant oral direct (DOAC) (Apixiban 5 mg de două ori pe zi). În plus, este important să se includă protecţia gastrică cu medicamente precum blocanţi H2 sau un inhibitor al pompei de protoni (IPP).

În acest moment, durata tratamentului este necunoscută şi, de obicei, se bazează pe un istoric atent al interacţiunilor pacientului cu proteina Spike, pe timpul scurs de la ultima expunere, pe istoricul disfuncţiei autoimune subiacente şi pe simptomatologia funcţională generală.

Tratamentele doctorului Vaughn sunt determinate de aceşti factori şi durează, de obicei, între una şi trei luni. Speranţa sa este de a realiza în curând un studiu clinic amplu pentru a oferi informaţii suplimentare privind durata şi pentru a identifica markeri clinici surogat suplimentari pe care medicii să îi folosească pentru a identifica pacienţii ce ar beneficia de tratament.

Reducerea formării de fibrină

Anticoagulantele încetinesc coagularea, reducând astfel formarea fibrinei şi împiedicând formarea şi creşterea cheagurilor. Agenţii antiplachetari împiedică aglomerarea trombocitelor şi, de asemenea, împiedică formarea şi creşterea cheagurilor.

Apixaban face parte dintr-o clasă de anticoagulante. Acesta este un inhibitor al factorului Xa. Acesta acţionează prin blocarea acţiunii unei anumite substanţe naturale care ajută la formarea cheagurilor de sânge. Heparina exogenă poate reduce în mod semnificativ coagularea cauzată de proteinele Spike şi oferă un sprijin fundamental pentru terapia anticoagulantă, în special pentru pacienţii covid-19 în stare critică.

Trombocitele sunt hiperactivate de subunitatea S1 a proteinei Spike a SARS-CoV-2. Trombocitele interacţionează cu moleculele inflamatorii circulante, cu endoteliul nou deteriorat şi cu celulele imune.

Complexele plachetare sunt mediate de interacţiuni membrană-membrană prin legarea receptorilor.

Clopidogrelul este un medicament antiagregant plachetar. Acesta împiedică trombocitele (sau plachete, un tip de celule sanguine) să se lipească între ele şi să formeze un cheag de sânge periculos. Administrarea de clopidogrel ajută la prevenirea formării cheagurilor de sânge dacă aveţi un risc crescut de a le avea.

Clopidogrelul (Plavix) este un diluant al sângelui care este utilizat pentru a preveni atacurile de cord şi accidentele vasculare cerebrale la persoanele care prezintă un risc mai mare pentru aceste evenimente.

Aspirina este, de asemenea, un medicament antiplachetar. Aceasta împiedică trombocitele să se aglutineze pentru a forma un cheag şi acţionează asupra receptorului tromboxanului A din trombocite.

Vă rugăm să reţineţi: toate tratamentele este necesar să fie prescrise sub îndrumarea şi monitorizarea strictă a medicilor dumneavoastră.

Nutraceutice pentru afecţiuni trombotice

Există o varietate de suplimente alimentare care pot avea un efect benefic pentru afecţiunile trombotice.

În acelaşi timp, mulţi dintre aceşti compuşi au şi efecte antiinflamatorii, antioxidante şi de stimulare a autofagiei, care sunt benefice şi pentru simptomele legate de covid.

Flavonoide

Resveratrolul are proprietăţi antiplachetare. Este un flavonoid natural care se găseşte în principal în struguri şi alune.

Un efect inhibitor, dependent de doză, al resveratrolului asupra agregării plachetare a fost observat în modele celulare şi animale.

În plus, efectele multiple ale resveratrolului de scădere a stresului oxidativ şi a inflamaţiei, de îmbunătăţire a capacităţii metabolice, de creştere a sintezei de oxid nitric de către celulele endoteliale şi de stimulare a autofagiei sunt benefice şi pentru pacienţii cu probleme de coagulare legate de covid.

Se crede că o componentă majoră a ceaiului verde, epigalocatechina-3-galat (epigallocatechin-3 galat / EGCG), inhibă în mod activ trombocitele la om. EGCG vizează mai multe căi pentru a îndeplini acest rol.

Genisteina, un inhibitor al tirozinkinazei, este un inhibitor al agregării plachetare şi are efecte în prevenirea ocluziei trombotice în vasele de sânge. Se găseşte predominant în produsele din soia.

Mecanismul primar al genisteinei include cel puţin inhibarea agregării plachetare induse de colagen şi efecte antagoniste pentru receptorii tromboxanului.

Usturoi

Compuşii de adenozină, alicină şi polisulfuri parafinice par a fi responsabili pentru efectul inhibitor al usturoiului asupra agregării plachetare.

Derivată din scindarea aliinei de către alinază, alicina inhibă activitatea plachetară in vitro fără a afecta nivelul ciclooxigenazei, lipoxigenazei, tromboxanului, prostaciclin sintetazei vasculare sau al AMP ciclic.

Antioxidanţi

Cunoscută pentru funcţia sa antioxidantă, vitamina E are multiple proprietăţi benefice pentru condiţiile de coagulare.

De exemplu, aceasta îmbunătăţeşte activitatea oxidului nitric derivat din endoteliu, îmbunătăţeşte funcţia endotelială în parte datorită inhibării proteinkinazei C (PKC) şi inhibă agregarea plachetară.

S-a demonstrat că vitamina E scade aderenţa trombocitelor la colagen, fibrinogen şi fibronectină şi creşte sensibilitatea plachetară la prostaglandina E1.

Seleniul este un oligoelement şi o componentă esenţială a enzimelor glutation peroxidază (GPx), protejând celulele de stresul oxidativ. O deficienţă de seleniu este asociată cu un risc crescut de tromboză arterială.

Seleniul are un efect de inhibare a agregării plachetare (etapa prealabilă coagulării sângelui), în primul rând prin inhibarea acelor substanţe care formează cheaguri de sânge.

Interacţiuni medicamentoase

Este necesar să fie luat în considerare impactul suplimentelor alimentare asupra hemostazei normale şi a tratamentului antitrombotic.

Suplimentele care au fost raportate că afectează coagularea normală şi activitatea plachetară şi/sau au fost raportate că ar putea interacţiona cu anticoagulantele cumarinice includ danshen, usturoi, ginkgo, ginseng american, ginseng asiatic.

Cu toate acestea, cele mai multe dintre aceste rapoarte sunt fie teoretice, fie constau în cazuri particulare.

Dietă şi exerciţii fizice

Se crede pe scară largă că au efecte benefice consumul de fructe, legume şi efectuarea de exerciţii fizice pentru starea trombotică – în special la cei care prezintă un risc de boli trombotice.

În multe ţări, inclusiv în Statele Unite, recomandarea unei diete antitrombotice şi a unui exerciţiu fizic adecvat a fost propusă de autorităţile sanitare.

Legume şi alimente care au fost clasificate ca fiind „sănătoase” includ:

– stafide, struguri, prune uscate, banane, pepene galben, pepene verde, mere sau pere proaspete, portocale, grapefruit, căpşuni, afine, piersici, caise sau prune, roşii, suc de roşii, sos de roşii, broccoli, varză, conopidă, varză de Bruxelles, morcovi, legume mixte, dovlecei galbeni sau de iarnă, vinete sau dovlecei, igname sau cartofi dulci, spanac fiert, spanac crud, varză kale sau muştar, salată iceberg sau salată verde, salată romană sau salată verde, ţelină, ciuperci, sfeclă, germeni de lucernă, usturoi, porumb, nuci, unt de arahide, fasole verde, tofu sau soia, fasole sau linte, mazăre sau fasole de Lima, ulei vegetal folosit pentru gătit, ceai, cafea, cafea decofeinizată.

„Mai puţin sănătos”: cidru sau suc de mere, suc de portocale, grapefruit şi alte fructe, orez alb, cartofi copţi sau piure, chipsuri de cartofi sau porumb.

Intervenţii asupra trupului şi în sfera conștiinței

Există multe asemănări patologice între sindroame cronice, precum encefalomielită mialgică (ME) (sau sindromul de oboseală cronică / CFS), şi simptomele asemănătoare covidului.

Cercetătorii canadieni au efectuat o analiză sistematică a intervenţiilor conștiință-trup (MBI) pentru tratarea ME/CFS.

S-a demonstrat că severitatea oboselii, anxietatea/depresia şi funcţionarea fizică şi în sfera conștiinței au fost îmbunătăţite la pacienţii care au beneficiat de MBI.

Intervenţiile au inclus reducerea stresului bazată pe mindfulness (conştientizare), terapia cognitivă bazată pe mindfulness, relaxarea, qigong-ul, managementul cognitiv-comportamental al stresului, terapia de Acceptare şi Angajament (ACT) şi exerciţii izometrice din yoga.

Chiar dacă se justifică cercetări suplimentare, nu strică să aplicați aceste metode simple pentru a ameliora simptomele de tip covid.

Perspective pentru viitor

Ne confruntăm cu provocări fără precedent în perioada post-covid. Virusul nu a dispărut din lumea umană, iar sechelele pe termen lung şi sindroamele legate de vaccin ne-au lovit puternic.

Strategia de a ne grăbi să producem un vaccin împotriva unui virus emergent pe care nu am ajuns să îl înţelegem pe deplin şi de a-l impune apoi asupra majorităţii populaţiei umane este o greşeală fundamentală.

Proteina Spike a dat o lecţie atât de importantă lumii noastre umane.

Dar, în ciuda faptului că ne aflăm pe marginea prăpastiei, există soluţii pentru noi în natură şi în tradiţie, iar multe dintre aceste remedii care par pregătite tocmai pentru oameni sunt aici pentru a ne ajuta şi a ne vindeca.

Niciodată nu este prea târziu pentru a învăţa şi niciodată nu este prea târziu pentru a ne transforma în bine.

Citiți și:
Medicamentul care costă 10 cenți și a zdrobit covidul. Povestea ivermectinei: David împotriva a 10 Goliați
Dumnezeu şi natura regenerează acolo unde medicina este neputincioasă
Câteva dintre beneficiile mersului pe jos

 

yogaesoteric
30 ianuarie 2023