ŞOCANT: Percheziţie cu târnăcopul

un articol de Eva Dan

– cum au descins procurorii în apartamentul domnului Gregorian Bivolaru, călcând în picioare… Codul de Procedură Penală –

Percheziţie „de proporţii” într-un singur imobil. Bineînţeles, abuzivă.

Faptele confirmă, imaginile vorbesc!

18 martie 2004. Sub acoperirea unui mandat emis pentru „infracţiuni informatice”, procurorii şi jandarmii au devastat şi apoi au golit aproape complet o locuinţă în care nici măcar NU exista vreun calculator, vreun laptop, ca să nu mai vorbim de conexiune la internet! S-au încălcat aproape toate prevederile codului de procedură penală privind percheziţiile domiciliare. Practic, anchetatorii au scotocit peste tot şi au luat totul. Nu au găsit absolut nimic incriminator la adresa proprietarului. Acum, după un an, victima acestei acţiuni abuzive este prezentată public ca un infractor de drept comun, deşi nu s-a formulat nici o condamnare judecătorească,  iar procurorii şi jandarmii care au încălcat legea sunt bine-mersi.

Presa nu a spus mai nimic despre percheziţia din 18 martie 2004 de la locuinţa domnului Gregorian Bivolaru, deşi în luna martie 2004, presa a făcut mare vâlvă despre „descinderile” care au fost efectuate în forţă de un număr impresionant de procurori şi jandarmi în circa 20 de locuinţe aparţinând unor membri şi simpatizanţi MISA. De ce? Noi credem că din două motive: primul este acela că nu au găsit nici o probă şi al doilea, că orice persoană cât de cât atentă ar fi sesizat imediat că organele de anchetă au cam „sărit calul”.

Acei binecunoscuţi „băieţi” mascaţi şi înarmaţi, au descins în forţă în locuinţa domnului Gregorian Bivolaru în data de 18 martie 2004, în timp ce acesta nu se afla acasă, spărgând uşa de la intrare cu brutalitate. Vorba aia, sunt de la „intervenţii speciale”. Nu aveau voie să spargă uşa fără martori din partea proprietarului. Pretextul a fost o percheziţie semnată şi asistată de dl. procuror Bratu Virgil, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti. Totul a început la ora 9 dimineaţa. Şi avea să dureze 12 ore!

Referitor la această percheziţie, Gregorian Bivolaru, mentorul spiritual al MISA, a declarat: „în momentul în care s-a început această cercetare, cei care au venit şi au făcut percheziţia domiciliară la mine acasă nu m-au invitat să asist ( aşa cum prevede legea), ci mi-au spart uşa cu târnăcopul, au făcut percheziţia în lipsa mea, iar în timp ce se făcea acea percheziţie eu am fost invitat la circa de poliţie de care aparţin pentru a mi se verifica, zice-se, buletinul de identitate. Apoi apartamentul meu a fost devastat, a fost adus intr-o stare cumplită.(…) Noi am fi bucuroşi ca aceste abuzuri să înceteze şi, o dată pentru totdeauna, cei care practică yoga în România să fie lăsaţi în pace„.

La ora 10,30 avocatul domnului Gregorian Bivolaru a ajuns la locuinţa acestuia şi a constatat cu stupoare că nu e lăsat să intre în imobil, deşi era reprezentantul legal al proprietarului imobilului. După insistenţe a fost primit înăuntru dar cu condiţia ca telefonul său mobil să fie închis pentru a nu mai putea comunica cu nimeni altcineva. De cine se temea domnul procuror?

Dar chiar şi în condiţiile acestea, ceea ce relatează domnul avocat Mihai Rapcea, reprezentantul legal al domnului Gregorian Bivolaru în legătură cu modul ilegal de percheziţie, e absolut uimitor: „Deşi conform legilor în vigoare în  România, percheziţia în sine şi ridicarea de obiecte nu poate fi făcută decât de către procuror personal sau persoane delegate de acesta  prin rezoluţie scrisă, toţi jandarmii şi poliţiştii mascaţi şi înarmaţi scotoceau prin apartamentul clientului meu ca la ei acasă, aducându-i procurorului însărcinat cu efectuarea percheziţiei diferite obiecte pe care ei le considerau “interesante”, chiar dacă acestea nu făceau în mod evident obiectul percheziţiei.” Infantilism poliţienesc!

Motivul pentru care domnul procuror a hotărât aceasta a fost că “altfel, nu termină percheziţia nici într-o săptămână”.

Din acelaşi motiv, o altă gravă încălcare a Codului de Procedură Penală s-a înfăptuit prin închiderea cutiilor de carton ce conţineau obiectele ridicate fără a fi însemnate spre neschimbare, etichetate sau sigilate fapt ce este de natură să compromită total valoarea de probe a obiectelor ridicate, deoarece acestea pot fi oricând înlocuite, fără a lăsa urme. Mai mult decât atât, obiectele ridicate nu pot fi identificate distinct pentru că  din procesul verbal de percheziţie lipsesc detaliile despre încăperea din care a fost ridicat fiecare obiect în parte şi mai ales că ridicarea lor a fost făcută în lipsa unor martori asistenţi şi chiar în lipsa reprezentantului legal, a avocatului domnului Gregorian Bivolaru.

În mandatul de percheziţie cu care s-a prezentat domnul procuror Bratu Virgil se specifica clar că trebuie ridicate doar obiectele “ce conţin date informatice, date referitoare la traficul internaţional sau date referitoare la utilizatori”. Dar excesul de zel al dânsului a fost nemăsurat, acesta dispunând ridicarea printre altele a următoarelor obiecte: ceasuri, medicamente, bani, obiecte de uz personal şi toate înscrisurile personale care au fost găsite, pungi care conţineau capsule cu plante medicinale măcinate, recipiente cu diferite remedii naturiste, etc. Au mai fost ridicate CD-uri, DVD-uri, casete audio, care sunt consemnate în procesul verbal doar cantitativ şi nu ca număr, nefiind descrise în detaliu pentru a putea fi recunoscute ulterior.

Nu este exclusă ipoteza unei înscenări deoarece au fost ridicate obiecte care nu au fost recunoscute de către toate persoanele prezente la percheziţie. În acest sens, martorii au relatat că un jandarm cu cagulă pe cap, i-a înmânat procurorului o seringă folosită pe care – spunea el – a găsit-o într-o cameră, nefiind nici un alt martor acolo. Chiar şi în acest caz, seringa nu putea fi pusă ca probă deoarece ea a fost ridicată de un „mascat” din trupele de jandarmi a cărui identitate nu putea fi cunoscută. Asta denotă o lipsă flagrantă de profesionalism din partea celor implicaţi în această percheziţie.

Un alt aspect trecut lejer cu vederea de către procurorul Bratu a fost ridicarea unor recipiente cu substanţe expertizabile, omiţând să lase câte o mostră din aceste substanţe în dublu exemplar (sigilate şi semnate) pentru a nu putea fi schimbate ulterior, avocatului prezent la percheziţie.

Şi toate acestea au fost filmate de către un jandarm, deşi nu avea voie să filmeze fără acordul celor aflaţi de faţă, fiind o locuinţă personală. Când a sosit la faţa locului chemat de către avocatul domnului Gregorian Bivolaru un operator cu cameră video pentru a înregistra modul în care se desfăşura percheziţia, acestuia i s-a interzis ferm să filmeze.

Ce putem să înţelegem din toate aceste fapte evidente? Domnul procuror a aplicat  „legea junglei” în această acţiune abuzivă sau a primit ordine foarte precise referitoare la această  percheziţie? Şi chiar aşa fiind, cum a putut să încalce atâtea reguli dându-se drept „om al legii”?

Şi ca ilegalităţile săvârşite să aibă un final, domnul procuror Bratu Virgil a refuzat să înmâneze o copie după procesul verbal de percheziţie avocatului domnului Gregorian Bivolaru, deşi acesta a solicitat-o în mod insistent. În acelaşi proces verbal trebuie specificate toate obiecţiile şi explicaţiile persoanelor participante la încheierea şi semnarea procesului verbal, dar în mod evident acest lucru nu a fost menţionat.

În concluzie, după 12 ore de percheziţie, casa a fost devastată, golită de toate obiectele: mobilă, aparatură audio-video, aparatură electronică şi electrică, cărţi, reviste, albume cu fotografii, obiecte personale, etc. S-au încărcat cinci camioane cu lucruri luate din locuinţă, povesteau vecinii.

Întrebat dacă va da în judecată Parchetul şi Poliţia, domnul Gregorian Bivolaru a avut un răspuns surprinzător:

„Nu, nu am să fac asta pentru că eu am o atitudine omenoasă, îi înţeleg, poate că au fost luate de un zel excesiv. (…) De apărat vreau să mă apăr, ca dovadă chiar am solicitat apărarea avocaţilor, dar dincolo de aceasta nu vreau să mă răzbun pe aceşti oameni pentru că poate în anumite situaţii ignoranţa şi excesul lor de zel i-a determinat să acţioneze aşa cum au făcut-o„.

Citiţi şi:

05.02.1995 – Explozia criminală

De ce are domnul Gregorian Bivolaru toate motivele să nu se încreadă în obiectivitatea justiţiei române?

DUPĂ LITERA LEGII: Infracţiunile săvârşite de autorităţi

8 aprilie 2005
yogaesoteric.net