Sunetele iubirii

“Credinţa mea de nezdruncinat este că toate mişcările, sunetele şi cuvintele drăgăstoase care sunt rostite de un cuplu în timpul actului sexual realizat cu continenţă le amplifică starea de extaz amoros şi le stimulează apetitul sexual.”SHAYKH NAFZAWI

Oamenii produc o gamă variată de sunete senzuale în timp ce fac dragoste. Aceste sunete ale iubirii sunt în realitate moduri de a elibera felurite blocaje emoţionale şi ele pot fi spontane sau voite. Zgomotele senzuale pot fi produse şi de efortul respiraţiei pasionate şi de mişcarea corpurilor. Textele indiene şi chineze acordă o mare importanţă acestor sunete senzuale ale iubirii şi le împart în categorii distincte. Ele sunt considerate ca fiind nişte aspecte ale „Bătăliei Iubirii”. Un roman erotic chinez din sec. XVII împarte sunetele senzuale ale iubirii în trei categorii:

• La începutul “luptei”, înainte ca pasiunea să fi pus stăpânire pe iubiţi, femeia pronunţă extaziată anumite cuvinte de afecţiune precum: ”dragul meu”, ”fericirea mea”,”iubirea mea” al căror scop este de a-l încălzi pe iubitul ei şi a-i stârni dorinţa. Atunci când ea pronunţă aceste sunete, ele pot fi înţelese perfect de către bărbat.
• Al doilea tip de sunete se produc când, pe măsură ce “bătălia iubirii” continuă, pasiunea se trezeşte cu putere înlăuntrul fiinţei ei, arzând şi vibrând în cele cinci organe interne şi în cele patru membre, până debordează prin vârfurile degetelor. Respiraţia ei se accelerează şi atunci devine neregulată; respiraţia superioară pierde contactul cu cea inferioară; şi, ca urmare, atunci aceste sunete sunt neclare şi neinteligibile.
• În sfârşit, în faza a treia şi ultima a extazului, fiind în culmea pasiunii, femeia este într-atât de extaziată încât mintea şi membrele aproape că refuză să mai funcţioneze; fiind în această stare, toate sunetele i se opresc parcă în gât şi devin nearticulate. Sunetele iubirii sunt atunci de neînţeles.”

Unii oameni constată că spontan şi brusc murmură cuvinte de dragoste, că gem, plâng, râd sau ţipă de fericire în timpul actului amoros pasionat. Altora care sunt superficiali le place să vorbească, să dea glas imaginaţiei sau chiar să rostească unele cuvinte obscene. Învăţăturile tantrice şi taoiste nu recomandă nici un fel de abuz care să fie manifestat asupra fiinţei iubite fiindcă astfel de practici generează procese malefice de rezonanţă şi tind să împiedice ascensionarea potenţialului eliberat prin actul sexual către înălţimi transcendentale. Totuşi este mai bine ca sentimentele să fie exprimate decât ca ele să fie reprimate.

Nu trebuie să pierdem niciodată din vedere că actul amoros este o ocazie foarte potrivită pentru a ne împărtăşi emoţiile erotice prin sunet. Uneori se pot naşte anumite sunete asemănătoare celor produse de diferite animale în timpul actului erotic intens, cărora uneori li se atribuie o semnificaţie mistică în textele orientale. Când aceste sunete sunt în mod conştient exteriorizate, se pot elimina foarte uşor blocajele emoţionale, dar atunci când aceasta se realizează inconştient, pot rezulta fulgerător rezonanţe cu energii subtile inferioare. Prin articularea unor astfel de sunete, limitările personalităţii sunt transcense mai uşor, iar inversarea rolurilor activ-pasiv este mult facilitată.

În ANANGA RANGA se fac referiri la anumite feluri de sunete cunoscute sub denumirea de SITKRITI: ”Un sunet nearticulat care este produs de inspiraţia aerului printre dinţii strânşi.” Se consideră că în general acest fel de sunet al dragostei este un privilegiu al femeilor şi celelalte sunete amoroase sunt împărţite în cinci tipuri distincte ele fiind atunci asemănătoare ţipătului prepeliţei (”Hun, hun, hun!” sau ”Hin, hin, hin!), al cucului indian (”Ha, ha! sau ”Han! han!”), al porumbelului cu gâtul pătat (”Shan, shan!” sau ”Shish! shish!), al gâştei HANSA (”T’hat! t’hat!”) sau al păunului (”T’hap! t’hap!”). Dacă o femeie frumoasă şi senzuală poate produce cu multă abilitate astfel de sunete când face dragoste, decât altfel de sunete care sunt necontrolate, obişnuite, aici fiind incluse şi unele exclamaţii des întâlnite în Occident, atunci ea îşi poate controla cu uşurinţă stările de extaz amoros şi îşi poate canaliza unde doreşte energiile subtile ale iubirii, în mod conştient. Imitarea cât mai asemănătoare a sunetelor scoase de păsări creează o legătură puternică fulgerătoare (stare de rezonanţă) cu aceste specii zburătoare şi ajută astfel la trimiterea energiei în sens ascendent (sublimare înaltă).

yogaesoteric