Tehnici de reîntipărire

O modalitate simplă de a modifica imaginile mentale negative este de a „rescrie” întreaga scenă, transformând radical contextul acelei imagini mentale.

O altă modalitate la fel de puternică de a modifica încărcătura şi influenţa imaginilor noastre mentale nedorite este de a modifica submodalităţile (subansamblurile) imaginii. Submodalităţile, potrivit Programării neurolingvistice – curent din psihologie al cărui co-creator este Richard Bandler, sunt „elemente universale care pot fi utilizate pentru a modifica orice imagine vizuală, indiferent de contextul ei”. Aşa cum Bandler subliniază, sesizăm cu toţii cu uşurinţă legătura existentă între imageria mentală şi comportament: „Oamenii vorbesc despre „un viitor întunecat” sau „proiecte luminoase”. Când cineva spune ceva de genul acesta, nu este vorba doar despre o exprimare metaforică; cel mai adesea ea este, de fapt, o descriere precisă a ceea ce persoana în cauză experimentează interior. Dacă cineva simte că „explodează” sau „capătă proporţii inimaginabile” îi puteţi spune să micşoreze imaginea; dacă persoana vede „un viitor întunecat”, îl puteţi lumina. Sună simplu… şi aşa şi este.”
 
Experimentarea este cea mai bună cale de a găsi submodalităţile cele mai eficiente de transformare pe care le putem utiliza pentru a modifica în mod pozitiv experienţele trăite, şi aceleaşi submodalităţi ne vor ajuta în procesul de reîntipărire mentală. Luaţi o imagine şi treceţi prin fiecare dintre următoarele submodalităţi, observând modul în care aceasta vă modifică experienţa. Mai întâi schimbaţi doar o submodalitate odată, astfel încât să puteţi remarca distinct care este efectul ei, fără a-l amesteca cu efectul altor submodalităţi.
 
În continuare prezentăm câteva din submodalităţile vizuale sugerate de Bandler. Încercaţi-le mai întâi pentru o experienţă plăcută, înainte de a le folosi ca antidot în cadrul uneia neplăcute. Amintiţi-vă deci o trăire plăcută, asociaţi-o cu o imagine de atunci, şi supuneţi acestă imagine la diferite acţiuni.
 

Claritatea: Care este diferenţa în trăirea experienţei între amintirea experimată printr-o imagine ceţoasă, neclară, şi aceeaşi imagine exprimată printr-o imagine foarte clară şi bine conturată?
 

Culoarea: Schimbaţi intensitatea culorii imaginii pe care o vizualizaţi, de la o strălucire vie până la o imagine ternă, în alb şi negru.
 

Profunzimea: Variaţi imaginea de la una tridimensională la una desfăşurată pe o suprafaţă plană bidimensională, ca o imagine de vedere.
 

Distanţa: Deplasaţi imaginea cu toate detaliile ei, de la un plan foarte apropiat, la unul foarte îndepărtat.
 

Durata: Observaţi diferenţa dintre un flash rapid al imaginii şi o imagine stabilă, de durată.
 

Înainte-înapoi: Ce se petrece atunci când vă centraţi asupra unei scene şi o faceţi să se deruleze pe fundal, de la începutul manifestării ei spre sfârşit, şi apoi invers, de la sfârşit spre început? Mulţi consideră acest proces foarte interesant, de-a dreptul fascinant. Este o modalitate foarte bună de a trata experienţele neplăcute – faceţi-le să se deruleze invers, faceţi-le nesemnificative, minimalizaţi-le importanţa şi râdeţi de ele. Sau derulaţi mai întâi scena neplăcută de la sfârşit către început şi apoi din nou în sensul firesc, dar de această dată realizând o continuă schimbare asupra ei, astfel încât ea să devină foarte plăcută. Puteţi, de asemenea, să vă imaginaţi că mintea este acum precum un videocasetofon pus pe ştergere, astfel încât în timp ce experienţa neplăcută se derulează înapoi, ea să fie totodată ştearsă.
 

Mişcarea: Variaţi imaginea mentală de la o imagine statică, întocmai ca aceea a unei fotografii nemişcate, transformând-o apoi într-un film care se derulează mai întâi cu încetinitorul, mergând apoi până la o derulare foarte rapidă.
 

Perspectivă: Experimentaţi diferenţele dintre o imagine aflată pe un ecran în faţa ochilor noştri, o imagine expansionată şi o imagine care ne înconjoară, astfel încât dacă întoarcem capul, de jur împrejur să putem vedea că suntem incluşi în ea.
 
Realizaţi şi alte experienţe similare sau folosiţi o submodalitate chinestezică (analizând senzaţiile de greutate, mărime, presiune, formă, temperatură, mişcare, echilibru, textură, ritm) sau submodalităţi auditive (ton, timbru, tempou, volum, durată a sunetului, distanţă, voce, cuvinte) şi, de asemenea, submodalităţi temporale.
 
Odată ce veţi descoperi efectele acestor submodalităţi variate, le veţi putea combina şi aplica pentru reîntipărirea experienţelor trecute neplăcute. Realizând aceasta, veţi experimenta puterea lor de transformare a vieţii.
„Gândiţi-vă cum ar fi viaţa dumneavoastră dacă v-aţi reaminti toate experienţele benefice ca fiind triste, deprimante, reci, întunecate şi în alb şi negru, în timp ce v-aţi reaminti toate experienţele negative în culori vii, apropiate, calde, panoramice, tridimensionale. Aceasta este o modalitate stupidă de a  deveni deprimat şi de a gândi că viaţa nu merită să fie trăită. Cu toţii avem experienţe pozitive şi negative, dar modul în care ni le reamintim este acela care generează diferenţele.”  (Richard Bandler) 

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More