Transilvania – studiu de caz pentru globalizare

Transilvania este o parte a României pe care mulţi turişti o vizitează în căutarea unei vieţi rurale intacte, a tradiţiilor străvechi şi a clădirilor vechi de secole, însă dacă o explorezi dintr-o perspectivă uşor diferită, ea poate servi drept studiu de caz pentru globalizarea economică şi culturală, relatează site-ul canadian Oye!Times.com.
 

Dacă priviţi cu atenţie, veţi vedea bătrâni mergând pe unica stradă a satului, pentru a lua apă de la fântână, îmbrăcaţi în pseudo-tricouri occidentale, cu imprimeuri gen „Dream Princess”, asortate la pantaloni tradiţionali şi la pălării de paie. Sau veţi vedea palincă în sticle cu nume de mărci, cum ar fi Fanta, Pepsi sau American Cola, o băutură produsă de o companie transilvăneană numită European Drinks.

De asemenea, veţi vedea pereţi decoraţi cu eşarfe brodate, icoane pictate pe sticlă, cruci şi postere de staruri americane, dar veţi asculta şi muzică populară live cântată în discoteci şi veţi vedea cum ţambalele şi viorile se armonizează cu orga electronică şi saxofoanele.

Într-unul dintre oraşele transilvănene, un restaurant McDonald’s a devenit principalul centru al vieţii sociale şi gastronomice. În următorul, localnicii se adună într-un pub cu trofee de vânătoare pe pereţi şi un televizor unde un serial cu un poliţist american din anii ’70 se aude la volum maxim. În cel mai apropiat oraş important, locul unde trebuie să fii văzut e un restaurant elegant, al cărui magnific decor din perioada Imperiului Habsburgic este împânzit de stickere publicitare.

Pe străzile oraşului, pe casele renascentiste şi baroce se pot vedea firme de genul Jeans Planet, Big Styles sau Happy Pizza. Între timp, romii nou-îmbogăţiţi îşi construiesc palate, iar un castel medieval extrem de bine conservat serveşte drept locaţie pentru producătorii de la Hollywood. Corporaţiile internaţionale preiau minele din zonă, atelierele metalurgice şi fabricile de textile, aducând tehnologia modernă în peisajul muntos bogat în minereuri şi în câmpuri fertile din regiune.

Sunt toate aceste lucruri semnele unei tendinţe care a început în ultimele decenii? Nu neapărat. Culturile, limbile, religiile şi stilurile arhitecturale ale Transilvaniei sunt dovezi că fenomenul „globalizării” este mai vechi decât cuvântul în sine.

Transilvania a fost încorporată în momente diferite ale istoriei în Regatul Ungariei, în sfera de influenţă otomană, în Imperiul Habsburgic, în România, iar din 2007 şi în Uniunea Europeană. Transilvania este în acelaşi timp inima civilizaţiei germane medievale, un leagăn al culturii maghiare şi locul unde pot fi găsite unele dintre cele mai pitoreşti elemente ale folclorului românesc, scrie sursa citată. [Aici materialul respectiv introduce, pe scurt, aspecte false ale istoriei, precum: apartenenţa Transilvaniei în decursul istoriei, că ar fi fost inima civilizaţiei germane medievale sau leagăn al culturii maghiare. Surprinzător, el a fost preluat de numeroase publicaţii online fără a semnala aceste greşeli semnificative, ce contribuie din plin la propagarea ideii false că apartenenţa Transilvaniei la România nu ar fi chiar atât de justificată. n.r.] Deşi Transilvania a fost o zonă de tensiuni etnice, în timpul unei rare perioade de independenţă – ca principat medieval – regiunea avea legi mai incluzive privind libertatea religioasă decât orice alt sistem politic european. Chiar şi în prezent, multe oraşe au biserici aparţinând de şase confesiuni diferite.

Transilvania a fost, de asemenea, încorporată în cultura populară internaţională, cel puţin din secolul al XIX-lea, datorită legendei Dracula. De altfel, unele dintre obiectivele turistice din regiune tentează în mod deliberat străinii cu trimiteri la romanul lui Bram Stoker, chiar dacă personajul său are puţine în comun cu prinţul valah, în afară de numele uşor de reţinut.
 
Potrivit site-ului canadian, Transilvania devine din ce în ce mai integrată în viaţa economică şi politică globală şi, în acelaşi timp, se transformă într-o destinaţie din ce în ce mai populară pentru turiştii din întreaga lume.
 
Indiferent dacă vă place sau nu – şi o mulţime de localnici ar vrea ca lucrurile să fi fost diferite – multiculturalismul Transilvaniei a devenit una dintre caracteristicile sale definitorii, ceea ce înseamnă că regiunea ne poate învăţa o mulţime de lucruri despre ceea ce se poate întâmpla atunci când diferite culturi intră în coliziune.

După o ştire Agerpres



Citiţi şi:


Concepte geniale de supravieţuire naţională în era globalizării

G8 – unul din cele mai puternice instrumente ale globalizării

 

yogaesoteric
20 noiembrie 2013

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More