Trecutul bolşevic al PSD (IX)
Citiţi a opta parte a articolului
Prima parte a anilor 2010 – Trupa Cominternistă ajunge din nou la Putere
Din decembrie 2004 până în decembrie 2014, la președenția României s-a aflat Traian Băsescu. Și el este tot evreu (cu numele inițial Brunovici), fost membru al partidului comunist, dar la vedere a promovat o politică „de dreapta”, adică liberală. Dincolo de retorica diferită (aparent opusă) a celor două tabere principale (de obicei PSD-PNL), efectul produs asupra țării a urmat exact aceeași direcție a distrugerii fiecărui sector esențial din economie sau din sfera socială. Principiul este binecunoscut: ambele tabere sunt controlate de aceiași păpușari (masoni), care creează mulțimii speranța iluzorie că lupta politică dintre „putere” și „opoziție” este în interesul poporului.
Traian Băsescu
Victor Ponta ajunge prim-ministru al României
În perioada decembrie 2004 – mai 2012, guvernele au fost conduse de prim-miniștri liberali. Dar în mai 2012, în urma căderii guvernului Ungureanu, la conducerea guvernului a fost investit Victor Ponta, care la vârsta de 40 de ani a ajuns astfel cel mai tânăr prim-ministru din Europa. Odată cu numirea lui Ponta la șefia Executivului, practicile neo-bolșeviste au fost mai pe față reiterate în interesul noilor centre internaționale ale puterii oculte, mutate în numele Globalismului în Uniunea Europeană și Statele Unite.
Una dintre liniile prioritare ale guvernului Ponta a fost aceea de a favoriza companiile multinaționale de a obține profituri, dezavantajoase pentru România. De exemplu, Ponta a menținut în 2014 cadoul făcut de cabinetul Năstase în 2004 corporațiilor austriece prin cedarea acțiunilor PETROM și menținerea redevențelor la cea mai redusă cotă din lume. Legea spune că redevențele pot fi renegociate după un interval de 10 ani, dar noul premier nu a făcut-o. Mai exact, deși marea majoritate a țărilor deținătoare de petrol încasează de la companiile extractoare redevențe de peste 17%, Ponta a lăsat redevența României la plafonul minim de 3,5-13,5%. Potrivit site-lui România Curată, în schimbul oferirii de super-profit corporației austriece, aproape toată familia lui Ponta s-a îmbogățit prin asocierea la conducerea unor firme de mega-afaceri. Este vorba despre mama lui Ponta (Cornelia Naum), fosta soție (Roxana Ponta), sora (Alexandra Ponta/Herțanu) și cumnatul (Iulian Herțanu).
De asemenea, Guvernul Ponta a facilitat la maximum demersurile companiilor străine de a începe exploatările de gaze, petrol și aur în România. Și a făcut aceasta indiferent de metodele pe care corporațiile hrăpărețe doreau să le folosească și indiferent de cât de mult au protestat românii. În comuna vasluiană Pungești, de exemplu, unde compania Chevron se pregătea în 2013 să înceapă exploatarea gazului de șist prin metoda fracturării hidraulice, localnicii au protestat pentru că aflaseră (neoficial) despre efectele dezastruoase asupra mediului care vor urma. Cu aprobarea lui Ponta, țăranii au fost maltratați, luați cu dubele și doar extinderea masivă a manifestațiilor, cu oameni veniți din toată țara, a făcut ca exploatarea să fie stopată. Să remarcăm că întrucât directorul Institutului Geologic al României, Ștefan Marincea, s-a opus cu argumente științifice proiectului de exploatare, a fost demis imediat de subordonații lui Ponta, printr-o simplă notă trimisă prin fax.
Ca o măsură a servilismului total față de multinaționala canadiană Gold Corporation, premierul Ponta s-a îmbrăcat în septembrie 2016 cu salopeta firmei, cu cască pe cap și a coborât în galeriile romane de la Roșia Montana, chipurile ca să discute în văzul națiunii cu un grup de așa-ziși „mineri”, în realitate figuranți plătiți, care „cereau de lucru”. Adică cereau să înceapă exploatarea la Roșia Montana pentru că altfel nu ar avea de lucru și nu și-ar putea întreține familiile… După cum a informat Gândul, mina era închisă de zece ani, dar fix după ce guvernul a aprobat noua lege care dădea liber la extragerea aurului de către străini, le-a venit și lor brusc să protesteze! Spectacolul jenant nu a păcălit pe nimeni. Dimpotrivă, au izbucnit manifestații uriașe în toată țara împotriva exploatării aurului cu cianură și a calamitării acestei zone excepționale a României.
Estimările indică o valoare a zăcămintelor de peste 10.000 de miliarde de dolari, adică valoarea depozitelor naturale de aur, argint, dar mai ales wolfram, telur, uraniu, arsen, vanadiu, titan, galiu, crom, cobalt, nichel, germaniu, bismut, molibden. Toate acestea sunt metale rare extrem de dorite de firmele producătoare de echipamente electronice. Dar poate un fapt mult mai important este că sub Roșia Montana se pare că se află un străvechi oraș subteran dacic, legat prin tuneluri de alte situri subterane, inclusiv de Sarmizegetusa Regia. Explorarea arheologică a fost interzisă de mai multe zeci de ani, la fel ca și în cazul altor situri celebre din România. În pofida existenței respectivului site necercetat și esențial pentru istoria noastră, conform informațiilor publicate de Cotidianul, cianurarea aprobată de Victor Ponta presupunea dinamitarea întregii regiuni. Este vorba de zona Roșia Montana plus cei patru munţi înconjurători, folosindu-se 150 milioane kg dinamită. În craterul format, cu adâncimea de 400 m şi un diametru de 8 km, s-ar forma un lac cu cianuri, care ar produce evaporări de toxine în atmosferă, urmate de ploi cu pulberi de fier, cupru, plumb şi metale grele. Întreaga Țară a Moților ar fi fost totalmente distrusă. Dacă ar fi fost după cabinetul Ponta și președintele Băsescu, exploatarea ar fi trebuit să înceapă imediat, din 2014. Dar datorită opoziției și mobilizării unei largi părți a populației din toată România, s-a reușit ca proiectul să fie deocamdată amânat (nu abandonat!).
O altă „ispravă” a premierului Ponta (în tandem cu președintele Iohannis, care este păpușa masonilor care conduc UE), este aprobarea în CSAT (Consiliul Suprem de Apărare a Ţării) a primirii cotelor de imigranți pe teritoriul României, conform directivelor date de la Bruxelles. Desigur că această impunere încalcă Articolul 3, aliniatul 4 din Constituția României, care afirmă că „Pe teritoriul statului român nu pot fi strămutate sau colonizate populaţii străine”. Dar pentru Klaus Iohannis și Victor Ponta, Constituția țării este clar că nu mai are nicio importanță. Mai mult, așa cum a transmis Mediafax, Ponta chiar s-a fălit în fața presei cu viziunile lui umanitare și… dojenitoare, explicând românilor că primirea de imigranți reprezintă „o atitudine europeană și echilibrată, nu xenofobă și șovină ca a vecinilor noștri”. Ponta îl critica atunci pe premierul ungar Viktor Orban, care nu doar că nu a admis să își deschidă țara invaziei musulmane, ci a hotărât construirea unui gard foarte înalt și solid pentru a se asigura că aceștia nu vor pătrunde ilegal. Ipocrizia liderilor români a devenit evidentă în anii care au urmat, când atitudinea de împotrivire față de primirea milioanelor de imigranți s-a generalizat în aproape toate statele Europei.
Un alt fapt semnificativ din timpul guvernării lui Ponta este că în anul 2014 acesta a cadorisit foarte consistent francmasoneria, ca o continuare a demersului prin care mentorul său Adrian Năstase o proclamase ca fiind „de utilitate publică”. În semn de înaltă prețuire pentru masoni, Ponta le-a acordat gratuit un teren de 2.500 de metri pătrați din centrul Bucureștiului în scopul construirii unui imens templu. Anexele construcției ar urma să cuprindă o parcare subterană, 15 săli multifuncționale, un restaurant, un club, un muzeu și o bibliotecă.
Ca rezultat al vieții sale politice deosebit de tulburi, la începutul anului 2015 Victor Ponta a ajuns să fie cercetat în mai multe dosare penale. Fusese acuzat de fals în înscrisuri, complicitate la evaziune fiscală și trafic de influență. În octombrie 2015 a survenit așa-numita „tragedie de la clubul Colectiv” și Ponta și-a dat demisia înainte de a-și încheia mandatul. Ciudățeniile petrecute la clubul Colectiv, modul în care au murit acei peste 60 de tineri, plus simptomele stranii ale celor aproape 200 de spitalizați, indică fără îndoială că evenimentul a fost provocat cu o intenție criminală. A fost o mutare pregătită din culisele murdare ale politicii românești, care a avut, cel mai probabil, rolul de a înlocui un set de marionete prea compromise cu altele noi. A urmat o guvernare de tehnocrați, care s-au dovedit a fi mult mai obedienți față de ordinele stăpânilor de la Bruxelles.
Adrian Năstase ajunge la închisoare
Începând cu anul 2006, pentru Adrian Năstase, cel care făcuse legea în România până în 2004, au început problemele. Modul nesimțit în care și-a acumulat averile a devenit prea bătător la ochi și acuzațiile au devenit penale. În martie 2006 scandalul mediatic a luat amploare și Năstase a fost nevoit să renunțe la funcția de șef al Camerei Deputaților. Întreaga presă vuia despre mătușile nonagenare ale lui „Bombonel”, care dezvăluia brusc că bătrânele ar fi… milionare în dolari și euro. Era de fapt una dintre metodele prin care fostul premier căutase să își „spele” din acte averea estimată la peste un miliard de euro. Prezentăm pe scurt epopeea halucinantă a averilor mătușilor lui Năstase cu mențiunea că pentru mai multe detalii puteți consulta de exemplu Hotnews, Gândul sau o analiză profesionistă a jurnalistului Dan Badea.
Adrian Năstase
În anul 2005 s-a aflat că mătușa Tamara Cernasov, care tocmai decedase la vârsta de 97 de ani, ar fi lăsat moștenire familiei Năstase o avere de câteva milioane de euro. Faptul a surprins pe toată lumea, mai ales pe vecinii ei de bloc, pentru că ea trăise modest într-un apartament, dintr-o pensie de 400 de lei pe lună. Adrian a explicat însă că mătușa Tamara s-ar fi apucat în secret de afaceri la 91 de ani (în 1999), când și-a descoperit geniul imobiliar. Aceasta ar fi cumpărat atunci un teren de categoria lux cu o suprafață peste 2.000 de metri pătrați în comuna Voluntari. Actele arată că Tamara a plătit doar 156 de dolari deși valoarea reală a terenului era de aproape 40.000 de dolari. Și în aceiași bani a mai achiziționat și un alt teren de 8,5 ha din apropiere! Dar surprizele uluitoare au mers și mai departe. Fostul premier a mai prezentat acte care atestă că în 2001 (la 93 de ani), mătușica Tamara a mai cumpărat, cu doar 300.000 de euro, un imobil cu 26 de camere a cărui valoare ajunge azi la două milioane de euro! Este vorba despre un conac de tip brâncovenesc din centrul Bucureștiului, situat pe str. Cristian Tell nr. 15. Pe lângă toate acestea, Tamara ar mai fi lăsat moștenire nepotului ei drag încă două imobile, multe tablouri rare și bijuterii de mare valoare. O adevărată comoară la casa omului! Descoperită abia după ce bătrâna a plecat pe lumea cealaltă…
Ei bine, o altă mătușă din familia Năstase, Aurelia Zachir, s-a apucat și ea, zice-se, de afaceri imobiliare tot la bătrânețe, la 90 de ani. Astfel, la începutul anilor 2000, Aurelia a cumpărat un apartament într-o vilă din Predeal, imobil evaluat la aproximativ 130.000 de euro. Tușa Aurelia a plecat în lumea celor drepți la 95 de ani și pe lângă vila din Predeal a mai lăsat moștenire și un apartament cu trei camere în București, în valoare de 120.000 de euro!
Și a mai fost și o a treia mătușă, Elena Ciolan, care și-a dat obștescul sfârșit la 92 de ani lăsând moștenire Elenei Năstase, mama lui Adrian, un imobil de lux în cartierul Domenii.
Mascarada mătușilor a devenit prilej de bancuri în presă și în ședințele partidelor. La una dintre ieșirile sale publice din perioada când scandalul era în toi, Bombonel a fost întrebat dacă măcar știe câte mătuși are. În stilul său șmecheros-superior, el a răspuns că „O să le număr și o să vă anunț”.
Să mai observăm că povestea averilor lui Năstase mai include și achiziționarea în 1998 a unui teren din strada Zambaccian nr. 16, de la fostul senator PSD Gabriel Bivolaru, la un preț de 25 de ori mai ieftin decât prețul pieței! Apoi, în anul 2000 Adrian și Dana Năstase, soția acestuia, au cumpărat un teren de 2,35 hectare în pădurea Corbeanca, lângă București. Prețul plătit a fost de trei ori mai mic decât valoarea de piață, pentru ca în 2006 valoarea terenului să ajungă cotată la un preț de aproape douăzeci de ori mai mare, adică la aproximativ 2,8 milioane de dolari!
DNA a cercetat (sau s-a prefăcut că cercetează) aceste cazuri abracadabrante (plus altele) și a întocmit două dosare penale cu acuzația de corupție. După câțiva ani de procese cele două dosare s-au concretizat prin condamnarea la închisoare a lui Adrian Năstase. În iunie 2012 a primit o pedeapsă de doi ani cu executare în dosarul „Trofeul calității”, pentru finanţarea ilegală a campaniei sale prezidenţiale din 2004. În ianuarie 2014, Năstase a primit încă patru ani cu executare pentru luare de mită în formă continuată în dosarul Zambaccian. Cu toate acestea, în urma contopirii pedepselor şi pentru că… a scris cărţi în penitenciar, Bombonel a fost eliberat condiţionat de la Jilava în august 2014. Executase în total mai puțin de un an și jumătate din pedeapsă, mai exact, fix 500 de zile. Iar din anul 2022 legea îi permite să dețină din nou funcții publice. Până la urmă nu e chiar așa de rău, nu?
Am ajuns în România ca în fața unei astfel de „justiții” (care este de fapt o batjocură a dreptății) să nici nu ne mai mirăm. Politicieni și securiști care dau tun după tun și prejudiciază avutul național cu milioane de euro sunt condamnați absolut formal sau, sunt cel mai adesea total ignorați de organismele judiciare. În schimb „justiția” românească declară sus și tare că luptă cu corupția endemică și dă pedepse exemplare oamenilor sărmani, care abia își duc zilele. De exemplu, conform Evenimentul Zilei, o bătrână de 72 de ani a fost condamnată în 2016 la patru ani de închisoare cu executare pentru că ar fi dat mită o găină și suma de 1.000 de lei unei persoane cu rugămintea de a-i fi angajată o rudă la un spital. Sau, potrivit România Liberă, o fostă controloare CFR a fost condamnată la trei ani și trei luni de închisoare pentru că ar fi primit 60 de lei de la un grup de patru pasagere ca să călătorească fără bilet de la Brașov la Sinaia. De asemenea, conform Gândul, agenții ANAF (Agenția Națională Anti-Fradudă) a închis numeroase magazine şi localuri inclusiv pentru sume derizorii nefacturate, de 1-5 lei! Vedem deci că firmele românești sunt puricate și pentru câțiva lei adunați de-a lungul zilei, de exemplu ca diferență plus/minus de la restul dat clienților. Dar în același timp marile corporații transnaționale fac afaceri de miliarde de euro, își externalizează profitul în paradisuri fiscale (off-shore), nu plătesc impozit, iar autoritățile române nu au absolut nimic de comentat.
În orice caz, dacă vă imaginați că doar politicienii PSD au „norocul” să aibă rude super-bogate, vă înșelați. Mătușa Tamara a lui Adrian Năstase a fost o biată sărmană față de soacra fostului trezorier al PNL, Vlad Moisescu. După cum a consemnat Mediafax, soacra acestuia ar fi „împrumutat-o” pe fiica sa (soția lui Vlad Moisescu) cu generoasa sumă de… 675 de milioane de euro! De unde să fi avut ea banii ăștia în condițiile în care locuia la un bloc obișnuit și avea o pensie de 1.000 de lei pe lună?!
Citiți continuarea acestui articol
Citiți și:
Guvernul Ponta îi cadorisește pe masoni cu un teren unde să-și construiască sediul
Roșia Montană – un proiect de jaf național (I)
Exploatarea gazelor de şist prin fracturare hidraulică ar putea declanşa un dezastru ecologic în România
yogaesoteric
11 ianuarie 2020