Un Big Brother unic al UE – coșmarul care pândește Europa

Comisia parlamentară pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne din Parlamentul European repune în discuție intenția UE de a crea o bază unică de date privind recunoașterea facială.

În cadrul revizuirii Tratatului de la Prüm (2005), care prevede schimbul de date genetice, de amprente digitale și de date cu caracter personal în sânul UE, statele membre au propus ca autoritățile polițienești să fie abilitate să facă schimb de imagini faciale. Mai mulți experți au avertizat deputații europeni despre riscurile pe care le prezintă proiectul „next generation Prüm”. Astfel, drepturile legate de viața privată ar putea fi îngrădite, dacă noi categorii de date ar fi introduse în tratat, cum ar fi de pildă recunoașterea facială, scrie Euractiv.

Dr. Niovi Vavoula, de la Queen Mary University din Londra, a formulat mai multe îngrijorări în fața deputaților europeni. Pe de o parte, riscul „rezultatelor fals pozitive”. Pe de altă parte, minoritățile etnice ar putea fi vizate în mod injust, din cauza „prejudecăților algoritmice”.

Îngrijorări au fost exprimate și de Chloe Barthelemy, membră a Asociației Europene pentru Drepturile Online, care a spus că este „tulburător” să te gândești la extinderea câmpului de acțiune al tratatului, pentru a include imaginile faciale, aceasta din cauza posibilității apariției cazurilor „fals pozitive” și a „prejudecăților rasiale sistemice întreținute de forțele de ordine și de sistemul justiției penale”.

Dr. Rafaela Granja, de la Universitatea din Minho, s-a referit la un studiu recent privind punctele de contact naționale de pe teritoriul UE care permit simplificarea schimbului transfrontalier de date. Astfel, se pare că „rezultatele fals pozitive și lipsa de norme, precum și problemele legate de responsabilitate și transparență” ar fi consecințe inerente unei extinderi a acordului de la Prüm.

De altfel, europarlamentarii nu par să agreeze ideea. „Chiar în cursul ultimului mandat știam că de cea mai mare importanță era calitatea datelor”, a declarat social-democrata Birgit Sippel, adăugând că, „totuși, ne confruntăm în continuare cu aceste probleme, vorbim de rezultate fals pozitive și de concordanțe eronate, ca și cum ar fi ceva normal”.

Dar aceste rezultate fals pozitive au consecințe nefaste asupra anchetelor, care ar putea lua astfel turnuri neplăcute”, a adăugat Sippel. Sophie int Veld, de la Renew Europe, s-a întrebat ce abordare ar fi necesar să adopte UE pentru a gestiona abuzurile de putere ce ar putea fi exercitate de anumite state.

Parlamentul European nu joacă totuși decât un rol consultativ în cadrul acestui tratat. De aceea, Sergey Lagodinsky de la Verzi a lăsat să se înțeleagă că este bine să se realizeze un prim studiu minuțios privind ramificațiile posibile ale noului sistem. „Concluziile care survin cred că sunt foarte clare: este necesar să evaluezi înainte de a modifica”, a spus el. „Să procedăm la un examen al sistemului actual înainte de a merge mai departe.

Concluziile Consiliului UE din 2018 propun o extindere a tratatului și invită experții statelor membre – în cadrul grupului de lucru însărcinat cu schimburile informatice și cu protecția datelor – „să studieze procedurile înscrise în tratatul de la Prüm pentru a include poate noile tehnologii biometrice, precum recunoașterea facială”.

 

Citiți și:
China înlocuiește lagărele cu teroarea Big Brother
Coronavirusul și Big Brother
Big Brother cel din… podea

 

  

yogaesoteric
13 aprilie 2021

 

 

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More