Un caz cutremurător petrecut într-un spital din România. I s-a refuzat ivermectina și a murit
Într-o postare pe Facebook, medicul Adina Alberts a prezentat cazul cutremurător al unui bărbat al cărui tată a murit într-un spital din România.
Iată mărturia dlui Marian Păun, care și-a pierdut tatăl în Spitalul Județean Ploiești:
„Tata a decedat în spital. Nu îmi revin… Decizia de a-l interna îmi aparține și am conștiința încărcată… Și am decis să fac public tot ceea ce ni s-a petrecut. Dacă tot nu o să am câștig de cauză în instanță, măcar să știe lumea adevărul.
Pe scurt, spitalul nu avea nici vitamine, am fost nevoit să merg la farmacie și să-i cumpăr tatălui meu aceste vitamine. Apoi s-a făcut confuzie între pacienți… Nu am acces la nicio informație. Nu știu ce tratament i s-a administrat, nu cunosc numele medicilor. A stat doar 3 zile, după care tatăl meu a murit. Îmi spunea la telefon că era mizerie peste tot, că mureau oameni în jurul lui și credea, sărmanul meu tata, că nu va scăpa nici el…
Păun Constantin era numele tatălui meu și avea 65 de ani. Era sănătos. Doar un început de diabet pe care îl ținea sub control din alimentație. A fost internat joi, 28 ianuarie, la ora 14:30, pe secția de covid. Era conștient, stabil. Însă avea saturație de 86. Am înțeles că dna Renate Weber, avocatul poporului, a câștigat în instanță dreptul aparținătorilor de a fi informați despre starea de sănătate a celor internați. Pe mine nu m-a sunat nimeni timp de 3 zile. Nu am putut să îl vizitez, nu am putut să îi trimit niciun pachet. Groaznic. Am făcut cerere să obțin copie după dosarul lui medical, au trecut 17 zile și nu am primit nimic. Am făcut plângere și la Colegiul Medicilor. Nu am obținut nimic. Nepăsare totală. Asta mă doare cel mai tare. Simt că mă lupt cu morile de vânt.
Sâmbătă seara am vorbit cu el la telefon, era mai bine, avea saturație 94. Însă mama a sunat să ceară și alte detalii despre tatăl meu, iar persoana cu care a vorbit, i-a zis că tata este în stare critică. Și în acel moment m-am dus repede la spital. Am intrat peste ei, n-am mai ținut cont de nimic. A ieșit medicul din cabinet, fără mască, fără mănuși. Din păcate nu am filmat pentru că am zis să nu fac rău nimănui. Și l-am întrebat pe doctor care este situația tatălui meu. La care medicul mi-a spus: «Îmi cer scuze, am crezut că este vorba de dl Pană». Pe noi chemându-ne Păun. După care mi-a zis că nu are vitamine de două zile, și m-am dus din nou la farmacie ca să îi cumpăr. L-am rugat insistent pe doctor să îi administreze tatălui meu ivermectină. M-a refuzat spunând că ar fi malpraxis. Atunci eu i-am zis: «Dar faptul că mi-ați confundat tatăl cu alt pacient, asta nu este malpraxis?». A fost intubat duminică, 31 ianuarie, la prânz. A fost sedat și intubat, iar după 2 ore a decedat.
Odată ce ajunge cineva în acel spital, este ca la închisoare. Nu mai putem avea acces la el deloc. Am conștiința încărcată că l-am internat. Dacă l-aș fi tratat acasă, probabil că ar fi trăit acum.
Încă o dată vă zic, tata era conștient sâmbătă noapte. Am vorbit cu el la telefon. Știți ce mi-a zis? «Tata, mor oamenii în jurul meu, au mai murit doi azi, cred că îmi vine și mie rândul!» Cum poți să ții pacienți conștienți lângă muribunzi? Te termină psihic în primul rând… tot ce vă spun este purul adevăr. Nu am dovezi, nu am nimic… Am aflat de saturația tatălui meu, că sâmbătă noapte era de 94, de la un infirmier care îl mai masa pe tata pe spate… și de la o asistentă. Nu de la medici. Pentru că medicii nu au vrut să îmi spună. Dumnezeu îmi este martor! Nu înțeleg, de ce l-au intubat? Pt că atunci când intubezi un om care are o șansă la viață, practic l-ai omorât. Nu înțeleg de ce n-au vrut să îi dea ivermectină? Tata era om zdravăn, sănătos, muncea în construcții, toată lumea îl știa că era vrednic, muncitor. Acum 2 ani a mai avut o pneumonie, a tratat-o acasă și s-a făcut bine.”
Citiți și:
Interviu cu dr. Adina Alberts despre faţa ascunsă a „pandemiei”
Hidroxiclorochina și ivermectina – tratamente ieftine și eficiente contra virusului covid-19
yogaesoteric
7 septembrie 2021