Un tânăr filosof italian împotriva globalizării

Diego Fusaro este unul dintre cei mai promiţători tineri filosofi italieni. Europa şi capitalismul este prima lui carte apărută în limba română, la editura Alexandria Publishing House.

Teza cărţii Europa şi capitalismul este că Uniunea Europeană se află sub dominaţia „capitalismului absolut”, politicul fiind subordonat economicului, iar proiectul eurocratic merge pe direcţia distrugerii statelor naţionale, ceea ce este anormal, dăunător, anti-democratic.

Fusaro consideră actuala formă a capitalismului drept un „loc al sclaviei sărbătorite ca libertate”. Argumentaţia italianului pleacă de la două date istorice:
1) 1968: eliberarea capitalului de constrângerile moralei burgheze;
2) 1989: eliberarea capitalului de constrângerile politice.
Rezultatul este capitalismul absolut (de la latinescul ab-solutus, lipsit de restricţii). Este lumea dereglementării economice descrisă profetic de Fichte într-un text de la 1800 ca „anarhia comercială”.

Fusaro pledează pentru reideologizarea discursului public, chiar şi pentru idealism. Este un antiglobalist. Afirmă: „Globalizarea este forma flexibilă şi postmodernă a imperialismului: perfect opusă liniştitorului universalism paşnic al drepturilor umane cu care vine prezentată de către gândirea unică, politic corectă”.

Europa şi capitalismul este un volum recomandabil celor care mai doresc să gândească cu propriile creiere, neacceptând orbeşte tărâţele propagandei.

Actuala Uniune Europeană este adesea prezentată ca realizare perfectă a ideii unei Europe a popoarelor și a libertății. Lucrarea de față răstoarnă acest mod uzual de înțelegere a realității. La o analiză atentă și necondiționată ideologic, într-adevăr, Europa corespunde unei «revoluții pasive» (Gramsci) prin care clasa dominantă, după 1989, a stabilizat rețeaua forței capitaliste. A făcut-o îndepărtând puterea care încă, în parte, i se opunea, statul național suveran, cu primatul politicului asupra economiei și cu drepturi sociale garantate.

Triumf al unui capitalism deja absolut, crearea Uniunii Europene a îndeplinit eliminarea rolului politicului: a deschis calea irezistibilului ciclu al privatizărilor și al tăierilor cheltuielilor publice, al precarizării forțate a muncii și al reducerii tot mai drastice a drepturilor sociale, impunând violența economică în detrimentul subalternilor și al popoarelor slab dezvoltate economic.

De aceea, singura modalitate de redeschidere a viitorului, pentru apărarea popoarelor și a muncii, pentru a continua lupta lui Marx și Gramsci, este necesar să pornească de la o critică radicală a Europei euro-ului și finanțelor.”

În prezentul deșert, Eul ca subiect activ capabil să se obiectiveze în forme tot mai raționale a fost înlăturat în favoarea unui nou model antropologic care reprezintă culmea alienării: homo videns. Spectator într-o lume în care adevăratele subiecte sunt mărfurile și mecanismele anonime ale economiei fetișizate, manipulate de circul mediatic și patronate de mediocrație, homo videns se limitează la a observa pasiv realitatea.

[…] Deși în mare parte sunt integrați în suprastructura care este fundamentul sfințirii simbolice a domeniului animal al spiritului, tinerii pot fi educați filosofic întru iubirea libertății astăzi absente, astfel încât vor dobândi conștiința contradicției în care trăiesc și a telosului în numele căruia să gândească și să acționeze.

Înainte ca otrava fatalismului să se înstăpânească peste sufletele lor și să nu mai poată fi extirpată, este necesar să fie educați în vederea posibilei reprogramări a sintaxei lumii în care trăiesc.

Este nevoie, cu alte cuvinte, să ne bazăm pe potențialul revoluționar pe care tinerii îl poartă: el este chiar la nivel biologic indus pentru a trăi din viitor, din vise și din proiecte. Este primul pas spre ceea ce se poate numi, pe bună dreptate, reîntinerirea lumii.” – Diergo Fusaro

***
Diego Fusaro, născut la Torino în 1983, predă istoria filosofiei la Institutul de Înalte Studii Strategice și Politice, fiind și director științific. A terminat studiile în istoria filosofiei la Torino și a urmat doctoratul la Universitatea Vita e Salute San Raffaele din Milano. Elev al lui Constanzo Preve si al lui Gianni Vattimo în Torino, este un cercetător atent al „filosofiei istoriei” și structurilor temporalității istoriei, cu aplecare specială asupra gândirii lui Fichte, Hegel, Marx, Gentile și Gramsci și asupra „istoriei conceptelor” germane. Printre volumele sale recente, semnalăm: Bentornato Marx! (Bine ai revenit Marx!, Bompiani, 2009), Essere senza tempo (Ființă fără timp, Bompiani, 2014). Este curatorul proiectului pe Internet Filosofia și eroii săi.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More