Val de reticență față de serul anti-covid în Europa. De ce se tem oamenii
Mulţi europeni sunt reticenţi în privința vaccinării anti-covid, viteza cu care au fost realizate studiile clinice pentru vaccinuri fiind cea care, în primul rând, le ridică semne de întrebare.
Sondajele au arătat niveluri ridicate de ezitare faţă de vaccinare, din Franţa până în Polonia, oamenii fiind obişnuiţi cu vaccinurile care necesită decenii pentru a fi dezvoltate, nu doar luni.
Cum justifică europenii reticența
„Nu cred că există un vaccin în istorie care să fi fost testat atât de repede”, a spus Ireneusz Sikorski, în vârstă de 41 de ani, în timp ce ieşea dintr-o biserică din centrul Varşoviei împreună cu cei doi copii ai săi.
Sondajele din Polonia, unde neîncrederea în instituţiile publice se adânceşte, au arătat că mai puţin de 40% dintre persoane intenţionează să se vaccineze.
În Spania, una dintre cele mai afectate ţări din Europa, German, un cântăreţ şi compozitor în vârstă de 28 de ani, originar din Tenerife, intenţionează să aştepte deocamdată.
„Nimeni apropiat nu a avut covid-19. Evident, nu spun că nu există, deoarece mulţi oameni au murit din cauza asta, dar deocamdată nu doresc să mă vaccinez”, a spus tânărul.
În Bulgaria, 45% dintre oameni au spus că nu se vor vaccina şi 40% intenţionează să aştepte pentru a vedea dacă apar efecte secundare nefaste.
Metoda tradiţională de creare a vaccinurilor – introducerea unui virus slăbit sau mort, sau a unei bucăţi din acesta, pentru a stimula sistemul imunitar al organismului – durează în medie peste un deceniu, potrivit unui studiu din 2013. Un vaccin împotriva gripei pandemice a durat peste opt ani, în timp ce un vaccin împotriva hepatitei B a durat aproape 18 ani pentru a fi obţinut.
Vaccinul dezvoltat de compania Moderna, bazat pe aşa-numita tehnologie a acidului ribonucleic mesager (ARNm), a trecut de la secvenţierea genelor la prima injecţie pe oameni în 63 de zile.
„Ne vom uita înapoi la progresele realizate în 2020 şi vom spune: A fost un moment în care ştiinţa a făcut cu adevărat un salt înainte”, a declarat Jeremy Farrar, directorul diviziei de cercetare clinică a Universităţii Oxford, care este susţinută de Wellcome Trust.
Într-adevăr, odată pornit tăvălugul vaccinării cu serurile experimentale, timpul ne va arăta dacă este vorba despre un progres, sau despre o imensă eroare cu efecte dramatice.
Compania Alpha Research a declarat că un sondaj realizat recent sugerează că mai puţin de unul din cinci bulgari din primele grupuri cărora li s-a oferit vaccinul – medicii din prima linie, farmaciştii, profesorii şi personalul căminelor de îngrijire medicală – intenţionează să se ofere voluntar pentru a fi vaccinaţi.
Un sondaj IPSOS efectuat în 15 ţări, publicat pe 5 noiembrie 2020, a arătat atunci că 54% dintre francezi s-ar vaccina împotriva covid-19. Procentul a fost de 64% în Italia şi Spania, 79% în Marea Britanie şi 87% în China.
Un sondaj efectuat ulterior de IFOP – care nu a dispus de date comparative pentru alte ţări – a arătat că doar 41% dintre francezi s-ar vaccina.
În Suedia, unde încrederea publicului în autorităţi este ridicată, la fel ca în alte state nordice, mai mult de două persoane din trei vor să fie imunizate.
„Dacă cineva mi-ar da 10 milioane de euro, nu m-aş vaccina”, a declarat Lisa Renberg, în vârstă de 32 de ani.
Premierul polonez Mateusz Morawiecki i-a îndemnat pe polonezi să se înscrie pentru vaccinare, spunând că efectul imunităţii de turmă depinde de ei. Criticii au spus că liderii naţionalişti de la Varşovia au acceptat prea mult atitudinile anti-vaccinare în trecut, în efortul de a obţine sprijinul conservatorilor.
Cât de dornici sunt românii să se vaccineze, aflăm din graficul de mai jos, realizat de Our World in Data. Până în data de 4 iunie, puţin peste 20% s-au vaccinat.
Citește și:
Noile vaccinuri nu sunt vaccinuri…
‘Astra Zeneca nu a produs niciodată vaccinuri, iar Moderna e un start-up care a prins această oportunitate și s-a lansat în producerea de vaccinuri’
Cadrele medicale nu vor să se vaccineze anti-Covid
yogaesoteric
6 iunie 2021