Ciocolata este sau nu benefică organismului?

 

Un studiu american relevă că pasiunea omenirii pentru ciocolată datează de 2.600 de ani. Alte studii caută să demonstreze că deliciosul moft poate fi ori benefic, ori, dimpotrivă, distrugător pentru organism. Oamenii nu şi-au negat niciodată pasiunea pentru ciocolată, dar trebuie să ştie la ce trebuie să se aştepte după ce o consumă.

Studiile demonstrează că acest aliment complex contribuie, la nivelul creierului, la creşterea secreţiei unei substanţe care mimează efectele canabisului. Ar trebui însă să înghiţim vreo 13 kilograme de ciocolată pentru a atinge stările induse de droguri.

Maiaşii erau mari amatori de cacao

Pasiunea omenirii pentru ciocolată datează de 2.600 de ani, cu aproape un mileniu mai mult decât s-a crezut până acum, susţin cercetătorii americani care au analizat obiectele de ceramică ale maiaşilor, în America Centrală.

Studiul a fost realizat de o echipă condusă de specialistul Jeffrey Hurst şi colegii săi de la departamentul de antropologie al Universităţii Texas. Cercetătorii au folosit tehnici de analiză extrem de evoluate (cromatografie lichidă, spectrografie de masă) pentru a identifica urmele de cacao în vasele provenite din mormintele maiaşilor de la Colha. Printre plantele din regiune, ei au găsit şi teobromină (theobroma cacao), un compus care nu se găseşte decât în cacao. Theobroma înseamnă, în latină, hrana zeilor.

Cele 14 vase studiate datează din perioada 600 i.e.n.-250 e.n., precizează cercetătorii. Faptul că s-au găsit urme de cacao în trei dintre aceste vase arată că aceasta se utiliza cu aproape un mileniu înainte de data la care credeau până acum cercetătorii că a început să fie utilizată.

În perioada conchistadorilor, maiaşii erau cunoscuţi drept mari amatori de cacao, pe care o consumau sub formă de băutură, dar şi ca ingredient în majoritatea preparatelor lor culinare.

Dulcele creează dependenţă, ca şi marijuana

Echipa profesorului Daniele Piomelli de la Institutul Neurologic din San Diego (California) arată că ciocolata neagră conţine molecule chimice care pot imita efectele psiho-active ale canabisului asupra creierului şi intensifică, astfel, efectele plăcute ale ciocolatei.

Pe de altă parte, un grup de specialişti americani de la Institutul de Neurologie din San Diego a descoperit în ciocolată o substanţă care poate crea dependenţă consumatorului, precum cânepa indiană din care se face marijuana. Substanţa, numită anandamidă, poate acţiona un neurotransmiţător, transportând semnale între celulele creierului. Testele au arătat că în ciocolată există trei feluri de anandamidă în cantităţi variabile. Însă ciocolata albă nu conţine această substanţă.

Anandamida existentă în ciocolată poate activa în celulele cerebrale receptori care se ştie că reacţionează la substanţele din canabis (cânepa indiană). Experimentele viitoare vor arăta dacă substanţele descoperite au asupra animalelor aceleaşi efecte ca drogurile pe bază de canabis. Acestea măresc sensibilitatea şi produc euforie. Specialiştii spun că unul din efectele posibile ale creşterii nivelului de anandamidă în creier este intensificarea proprietăţilor de stimulare senzorială ale ciocolatei, fapt ce duce la apariţia aşa-numitelor pofte incontrolabile.

Organismul are nevoie de deliciosul desert ca de medicamente

Până acum, eforturile de a descoperi motivul atracţiei irezistibile exercitate de ciocolată asupra oamenilor s-au îndreptat spre feniletilamină. Această moleculă este strâns înrudită cu amfetaminele, droguri care măresc tensiunea sangvină şi nivelul de zahăr din sânge, făcându-i pe oameni să se simtă plini de energie şi dându-le un sentiment de bunăstare. Unele studii susţin chiar că feniletilamina este secretată de organism când oamenii se îndrăgostesc.

Ciocolata mai conţine şi cafeină, care creează dependenţă, şi o altă substanţă, teobromină, foarte asemănătoare cu cafeina. Unii cercetători spun că, atunci când unele persoane sunt cuprinse de o poftă bruscă de ciocolată, organismul are nevoie de deliciosul desert ca de un medicament, pentru a-şi acoperi unele carenţe.

De asemenea, deşi a fost multă vreme contraindicată persoanelor cu boli cardiovasculare sau care voiau să slăbească, dr. Norman Hollenberg de la Facultatea de Medicină din cadrul Universităţii Harvard a descoperit că ciocolata are efecte pozitive asupra inimii.

Grăsimi şi zaharuri nocive pentru organism

Ciocolata conţine substanţe chimice asemănătoare acelora care fac ca vinul şi ceaiul verde să fie recomandate pentru ameliorarea circulaţiei sângelui şi a tensiunii arteriale, au spus cercetătorii la conferinţa Academiei de Ştiinţe din Washington. Ei au descoperit că ingredientul principal al ciocolatei, cacao, scade tensiunea arterială. Hollenberg a studiat efectul acestei substanţe asupra indienilor Kuna, care trăiesc izolaţi pe insulele din largul coastei statului Panama.

În ciuda unui regim alimentar extrem de bogat în săruri, indienii Kuna au tensiunea arterială normală, a remarcat medicul, care şi-a explicat fenomenul prin consumul mare de cacao, cultivată de localnici. În cazul indienilor Kuna care s-au mutat la oraş şi au început să consume cacao din comerţ, mai săracă în principii active, tensiunea lor arterială a avut tendinţa de a creşte.

Hollenberg a mai arătat că cercetările anterioare au indicat că această substanţă ajută la mărirea fluxului de sânge din creier şi extremităţile corpului, ceea ce ajută bătrânii şi diabeticii. Specialiştii au mai relatat despre potenţialele avantaje ale consumului de ciocolată, deşi există voci care susţin că aceasta conţine grăsimi şi zaharuri nocive pentru organism.

Savanţii americani sunt în căutarea ciocolatei fără calorii

Specialiştii din laboratoarele americane caută cu disperare reţeta ideală pentru o ciocolată fără calorii şi grăsimi, dar gustoasă.

Anul trecut a apărut în SUA cartea De ce au nevoie femeile de ciocolată, în care jumătate dintre reprezentantele sexului frumos intervievate declarau că pentru ele ciocolata e mai importanta ca sexul. Conform statisticilor, americanii au cheltuit anul trecut 11 miliarde de dolari pe o medie de 5 kilograme de ciocolată pe cap de locuitor.

Aceste cifre arată popularitatea uriaşă de care se bucură acest desert în SUA, ca de altfel şi în întreaga lume. Însă, din cauza conţinutului uriaş în calorii şi grăsimi, mare parte dintre consumatori au renunţat la râvnitul deliciu de dragul siluetei şi de teama bolilor cardiovasculare.

Pentru a uşura suferinţa milioanelor de clienţi care ţin regim, companiile producătoare de ciocolată încearcă să obţină echivalentul modern al pietrei filozofale: o ciocolată care să fie fără grăsimi şi calorii, dar şi delicioasă.

Un energizant şi antidepresiv eficace

Câteva companii, printre care M&M/Mars, au lansat deja ciocolate cu conţinut redus în grăsimi, care s-au bucurat de un succes fulminant, mai ales printre femeile între 13 şi 50 de ani. Însă producătorii de ciocolată doresc să obţină un produs complet dietetic, prin înlocuirea untului de cacao din compoziţie cu o substanţă fără grăsimi. Având în vedere că gustul delicios al ciocolatei este dat în primul rând de untul de cacao, specialiştii susţin că produsul dietetic va fi extrem de greu de obţinut, chiar dacă teoretic acest fapt este posibil.

Ciocolata este energizantă, antidepresivă, încetineşte îmbătrânirea şi, contrar teoriilor răspândite, ciocolatomania nu reprezintă o dependenţa asemănătoare cu cea de droguri, ci o obişnuinţă cu zahărul, afirmă un specialist francez.

Potrivit unui studiu privind proprietăţile nutriţionale şi farmacologice ale ciocolatei, prezenţa fenitetilaminei, tiraminei şi serotoninei cu un efect euforizant creează o stare de bună dispoziţie şi o mai mare rezistenţă la durere.

Substanţe naturale care produc o stare bună şi antioxidanţi

Ciocolata îmbunătăţeşte sănătatea şi prelungeşte viaţa, se arată într-un studiu american. Studiul experţilor americani, care a durat 65 de ani, a arătat că persoanele care mănâncă ciocolată de cel puţin trei ori pe lună trăiesc mai mult decât cei care nu se ating de ea. Explicaţia constă în efectul antioxidant al untului de cacao – care reface celulele parţial distruse – folosit la fabricarea ciocolatei. Concluzia specialiştilor este că cea mai bună ciocolată este cea cu un cât mai mare conţinut de cacao şi că putem mânca liniştiţi ouă de ciocolată, de exemplu, pentru că nu avem decât de câştigat.

Specialiştii au mai demonstrat că nu este adevărat că delicioasa ciocolată produce pete ale pielii, aşa cum se credea, cauza acestora fiind schimbările hormonale şi infecţiile bacteriene.

Prima ciocolată împotriva îmbătrânirii

Doi germani pretind că au inventat prima ciocolată împotriva îmbătrânirii. Adolf Andersen a lucrat la realizarea acestei ciocolate revoluţionare împreună cu dr. Michael Kentze, de la Kentze Institute for Age-Prevention Medicine, din München.

Confecţionată din ciocolată amară, mango şi soia, ciocolata Felice, cum a fost numită, nu va aduce doar fericirea, ci va reuşi să păstreze tinereţea, pretind creatorii ei. Ciocolata amară conţine de trei ori mai multă cacao decât cea cu lapte, iar concentraţia de fenilamină şi polifenol este foarte ridicată. Prima substanţă creşte numărul bătăilor inimii şi dă o senzaţie de confort, iar polifenolul protejează celulele de radicalii liberi. Soia nu doar reduce durerile menstruale la femei, ci şi netezeşte pielea şi protejează bărbaţii împotriva problemelor de prostată. Cei doi inventatori au recunoscut faptul că, dacă este combinată cu un stil de viaţă nesănătos, Felice nu va avea un efect prea grozav. Ei recomandă una sau două bucăţi de ciocolată, seara, cu o ceaşcă de ceai.
Unul dintre cei care au gustat din ciocolata Felice a declarat: „Două bucăţele nu te satură, dar te simţi imediat cu 15 ani mai tânăr”.

Ce conţine ciocolata

La bază, ciocolata este cacao îndulcită (ciocolată neagră), cu lapte sau cu grăsimi din lapte (ciocolată cu lapte). Compoziţia unei tablete de ciocolată depinde foarte mult de tip şi de marcă, dar în general, 100 de grame conţin:
• Calorii: între 500 şi 550
• Proteine: între 2 şi 7 g
• Glucide: între 55 şi 62 g
• Lipide: între 24 şi 33 g

Însă, în cacao mai găsim şi o cantitate mare de fier, fosfor, potasiu, vitaminele B1 şi B9 plus substanţe care acţionează direct asupra psihicului (psihotropi), ca magneziul, teobromina, cafeina şi feniletilamina.

Ciocolata neagră este mai puţin grasă decât ciocolata cu lapte (24 g la 100 g de ciocolată neagră, spre deosebire de 33 g la 100 g de ciocolata cu lapte), e mai săracă în săruri (12 mg faţă de 84 mg), dar mai dulce (64 g faţă de 55 g). Adevăraţii amatori de ciocolată preferă varianta neagră. Unii chiar se întâlnesc organizat pentru degustări rituale. Ca şi în cazul vinului sau cafelei, ciocolata are diferite arome (în funcţie de provenienţă şi de prepararea boabelor de cacao).

Calităţi şi defecte

• Are un puternic efect antioxidant, ceea ce face ca ea să fie un produs perfect pentru încetinirea îmbătrânirii.
• Elimină colesterolul şi previne arteroscleroza.
• Poate produce colici hepatice, este contraindicată diabeticilor şi poate produce intoxicaţii alimentare.
• Nu este o idee prea bună să mâncăm ciocolată multă înainte de culcare, pentru că este un excitant care, ca şi cafeaua sau ceaiul, îi poate împiedica pe insomniaci să-şi găsească somnul.
• Ciocolata nu este recomandată persoanelor care suferă de sindromul premenstrual. În ciuda efectelor euforizante (efemere), s-a constatat că ciocolata are tendinţa de a agrava oscilaţiile de dispoziţie şi durerea de sâni în aceste perioade. Consumul individual de ciocolată creşte considerabil în perioadele premenstruale, de depresii de sezon sau după o despărţire (până la 500 g pe zi).

Cum scăpaţi de dependenţa de ciocolată

Ca în orice caz de dependenţă, nu speraţi să vă eliberaţi dintr-o dată. Declaraţi ciocolata aliment tabu începând de mâine şi o să aveţi de-a face cu cel mai simplu mijloc de a claca în stil mare. Mai bine încercaţi să trageţi pe sfoară poftele. Ciocolata, sub feluritele ei forme ademenitoare, trebuie să devină un aliment banal. Şi ca să devină banal, trebuie consumat în mod regulat, dar în cantităţi rezonabile.

La micul dejun, alegeţi alimentele complexe, care satură, şi evitaţi ronţăitul tabletelor dulci.
În loc să vă instalaţi în faţa televizorului cu o ciocolată căreia nu îi puteţi rezista, luaţi 2-3 tablete pe o farfurioară şi ascundeţi restul în frigider. Ciocolata care nu se vede, se uită.
Nu cumpăraţi niciodată pachete de câte trei ciocolate sau prăjiturele, sub pretextul că faceţi economie.
Lăsaţi dulciurile pentru desert. Atunci sunteţi deja plini şi cantităţile astronomice de dulciuri nu vor mai fi atât de irezistibile. În plus, cuburile de ciocolată, ca şi cafeaua, sunt asimilate mai lent (în timpul digestiei întregului prânz).

Dacă ţineţi neapărat să mâncaţi ciocolată, alegeţi ciocolată neagră, deoarece este benefică inimii.

Citiţi şi:

Ciocolata neagră și efectele ei benefice multiple

Cele mai bune alimente regenerante şi anti-îmbătrânire (I)

yogaesoteric
21 septembrie 2016

 

 

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More