Edit this page
Modify this page
Edit this string
         
Sunteţi aici: Home >Actualitate >Societate >
Găsiţi soluţii pentru dramele din penitenciare

 

Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a inventariat măsurile pentru îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie, după decizia pilot CEDO şi a ridicat cortina haosului din penitenciare: la Jilava sunt încarcerate 1325 de persoane, la un număr de 678 de locuri, la Rahova se propune mansardarea penitenciarelor, iar foştii deţinuţi recidivează pentru că nu se reintegrează în societate. Gheorghe Iancu: „Reeducarea în penitenciare nu există”.

Sala „Mihai Viteazul” din Palatul Parlamentului a găzduit pe 29 iunie 2017 Conferinţa „Soluţii legislative pentru implementarea deciziei pilot a CEDO privind condiţiile de detenţie în penitenciare”, organizată de Comisia juridică de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor. Evenimentul organizat la iniţiativa preşedintelui Comisiei juridice, deputatul Eugen Nicolicea, şi moderat de jurnalista Antena 3 Alessandra Stoicescu, a reuşit să aşeze la aceeaşi masă magistraţi, reprezentaţi ai penitenciarelor, puterii legislative şi reprezentanţi ai societăţii civile pentru a dezbate şi propune soluţii pentru principalele teme ale Conferinţei, respectiv măsuri alternative de executare a pedepselor privative de libertate, liberarea condiţionată, graţierea şi măsurile postcondamnatorii ca soluţie la diminuarea gradului de aglomerare în penitenciare, îmbunătăţirea condiţiilor sanitare în locurile de detenţie, privarea de libertate ca măsură de ultimă instanţă, revizuirea politicii penale ca măsură de reducere a aglomerării penitenciarelor şi măsuri legislative privind arestarea preventivă.

Cel care a deschis sesiunea de discuţii asupra temelor Conferinţei „Soluţii legislative pentru implementarea deciziei pilot a CEDO privind condiţiile de detenţie în penitenciare” a fost Gheorghe Iancu, fost avocat al poporului şi fost judecător şi procuror, care a vorbit despre măsurile alternative de executare a pedepselor privative de libertate. Cu acest prilej, Gheorghe Iancu a adus în discuţie măsura graţierii, propunând, în vederea decongestionării închisorilor, să fie graţiate persoanele care nu sunt recidiviste şi care au săvârşit infracţiuni nonviolente cu pagube de până în 10.000 lei, care, obligatoriu, ar trebui recuperate sub forma prejudiciului. Această măsură se impune, în opinia fostului avocat al poporului şi pentru a evita să plătim de la stat sume colosale de bani pentru menţinerea în închisoare a unor oameni care au săvârşit infracţiuni al căror prejudiciu este cu mult mai mic faţă de banii cheltuiţi pentru ţinerea infractorilor în închisori.

Mi se pare că ţinem în penitenciare oameni care ne costă mulţi bani pe zi de stat acolo, uneori mai mult decât este paguba, care este şi recuperată. În plus, statul are nevoie de acei oameni care au greşit prima dată şi care nu vor mai greşi niciodată. Apoi paguba este mică şi recuperată, iar reeducarea lor nu se poate face în penitenciar, faţă de nedreptatea pe care o suferă. De aceea este necesară graţierea colectivă a unor oameni, unii fiind şi doctori în ştiinţe în domeniul lor de activitate, atâta timp cât paguba este recuperată, indiferent de fapta penală comisă.”

Fostul avocat al poporului a punctat faptul că în România, în ultimii 15 ani, nu a mai fost dată nicio lege a graţierii, dând exemplu perioada 1944-1948, când au fost adoptate 3 legi de graţiere, sau perioada 1953-1989, când au fost adoptate 29 de acte normative de amnistie sau graţiere, inclusiv graţiere colectivă.

În perioada 1967-1988 au beneficiat de amnistie şi de graţiere un număr de 313.785 de persoane, iar cauza a fost o altă politică penală în domeniu, dar şi alte argumente legate de capacitatea penitenciarelor sau de faptul că anumite contravenţii se pedepseau şi cu închisoarea contravenţională.”

În schimb, după 1989, a precizat în cadrul conferinţei fostul avocat al poporului, au fost adoptate două acte normative de graţiere colectivă, respectiv în anul 1997 şi anul 2002.

Referindu-se la noul proiect de lege a graţierii colective, fostul judecător Gheorghe Iancu a afirmat că este făcut ca un text ce trebuie făcut: „Hai să mai dăm şi noi o graţiere, după 15 ani”, a exclamat acesta.

Actualul proiect de lege a graţierii colective prevede o serie de reglementări care au darul de a nu îndeplini preceptul de iertare a semenilor noştri, aşa cum stabilea şi Curtea Constituţională şi anume: graţierea colectivă în totalitate a pedepselor de până la 5 ani de închisoare, cu foarte multe excepţii; graţierea colectivă parţială a jumătate din durata pedepselor aplicate în anumite cazuri şi faptul că recidiviştii nu beneficiază de aceste prevederi ale graţierii colective. O asemenea abordare denotă superficialitate şi neînţelegerea fenomenului, în condiţiile în care actuala situaţie presupune una mult mai dezvoltată. Este un fel de a scăpa superficial de o problemă care a fost deja pusă. Astfel, multe neconstituţionalităţi ale Codului penal şi ale Codului de procedură penală, pronunţate de Curtea Constituţională, şi situaţia negativă care este în desfăşurare la DNA, pot sta la baza unei cu totul alte abordări a graţierilor colective, mai ales că, în alte ţări din cadrul Uniunii Europene, există tot felul de măsuri care pot reeduca pe condamnat mult mai bine şi fără încarcerare în penitenciare. La noi, reeducarea în penitenciare nu există, neexistând nici măcar condiţiile minime. Aglomeraţia din locurile de detenţie impune asemenea măsuri alternative de reeducare şi înlocuire a celor existente, care nu fac reeducare, care este scopul pedepsei şi a penitenciarelor, ci pur şi simplu distrug vieţi, din cauza condițiilor groaznice de deţinere.”

Cristian Velicea, director al Penitenciarului Jilava: „Nu s-au stabilit condiţiile în vederea reintegrării foştilor deţinuţi în societate... La momentul ieşirii din penitenciar nu au un loc de muncă, nu ştiu dacă găsesc o rudă unde să stea”

Faţă de situaţia prezentată de fostul avocat al poporului, Gheorghe Iancu, directorul unuia dintre cele mai cunoscute penitenciare din România a prezentat date statistice extrem de alarmante. Concret, directorul Penitenciarului Jilava Cristian Velicea a arătat că la Jilava sunt încarcerate 1325 de persoane, la un număr de 678 de locuri. Aceste cifre reprezintă faptul că în Penitenciarul Jilava este un grad de aglomerare de 195%, fiecărui deţinut revenindu-i un spaţiu de 2 metri pătraţi. Pentru îndreptarea acestei situaţii, directorul Penitenciarului Jilava a vorbit despre posibilitatea liberării condiţionate a deţinuţilor din penitenciare. În acest context, Velicea a precizat că 65% dintre cei încarceraţi la Penitenciarul Jilava sunt propuşi pentru liberarea condiţionată, iar dintre aceştia, doar 70% sunt eliberaţi. Cu toate acestea, mulţi dintre deţinuţi comit noi infracţiuni pentru a reveni în închisoare, motivând că în libertate nu se pot integra întrucât nimeni nu îi angajează şi sunt respinşi de societate.

Liberarea condiţionată ca o soluţie pentru decongestionarea penitenciarelor... Ne întrebăm dacă este o soluţie. Având în vedere această statistică, care arată că în aceste intervale stabilite de Codul penal nu s-au stabilit condiţiile în vederea reintegrării foştilor deţinuţi în societate, personal, nu o văd ca pe o soluţie. Problema noastră majoră ca stat român este că nu există o reţea de suport la punerea în libertate. Sunt persoane private de libertate care, la momentul ieşirii din penitenciar nu au un loc de muncă, nu ştiu dacă găsesc o rudă unde să stea. Noi încercăm, ne dăm interesul. Am organizat burse ale locurilor de muncă în penitenciar pentru ca după eliberare, deţinuţii să se poată angaja. Dar această măsură nu este suficientă.”

Directorul Penitenciarului Rahova, Darie Denis, propune mansardarea penitenciarelor

La rândul său, directorul Penitenciarului Rahova, Darie Denis, a luat cuvântul în cadrul Conferinţei „Soluţii legislative pentru implementarea deciziei pilot a CEDO privind condiţiile de detenţie în penitenciare”, dorind să puncteze posibilele soluţii legislative şi administrative care pot fi aplicate într-un termen scurt pentru îmbunătăţirea condiţiilor din penitenciar. Darie Denis a propus astfel ca deţinuţii aflaţi în regim semi-deschis sau deschis să plece în fiecare weekend acasă, în acest fel fiind scutit statul român de la plata unor importante sume de bani alocate întreţinerii acestora în penitenciar, dar fiind create beneficii şi pentru deţinut, care se va putea reintegra în societate mult mai uşor.

O altă măsură propusă de directorul Penitenciarului Rahova s-a referit la posibilitatea mansardării penitenciarelor, pentru a găzdui în acel loc zonele de recreere, studiu, activităţi, zona de luat masa etc., şi pentru a putea crea noi locuri de deţinere în interiorul penitenciarului.

Directorul ANP Marian Dobrică: „În România media pedepsei este de 5-6 ani, în timp ce în Uniunea Europeană media pedepsei este de 9 luni”

În schimb, faţă de această propunere directorul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor Marian Dobrică a punctat că starea clădirilor penitenciarelor este precară, multe dintre acestea fiind la bază fabrici sau uzine, nefiind destinate încă de la începutul unui astfel de scop. Contrazicându-l pe directorul Penitenciarului Rahova, directorul ANP a subliniat că se impun mai degrabă măsuri pe termen lung, care implică şi reducerea mediei pedepsei aplicate în România. În acest sens, directorul ANP Marian Dobrică a arătat că „în România media pedepsei este de 5-6 ani, în timp ce în Uniunea Europeană media pedepsei este de 9 luni”.

Iată discursul directorului general al ANP Marian Dobrică de la Conferinţa „Soluţii legislative pentru implementarea deciziei pilot a CEDO privind condiţiile de detenţie în penitenciare”:

Cred că a venit momentul să nu ne mai ascundem după deget şi să spunem lucrurilor pe nume. Sistemul judiciar se afla în pragul colapsului. Dacă spunem altceva, ne-am minţi singuri. Şi sunt probleme de foarte mare actualitate în sistemul penitenciar. Iar situaţia de la Penitenciarul Jilava se extinde la nivelul întregului sistem penitenciar (n.red. – unde există un grad de ocupare de 195%). Este imperios necesar ca în perioada imediat următoare să identificăm acele soluţii care să aducă şi rezolvări în planul situaţiei existente în penitenciare. Şi aici nu vorbim de o singură soluţie. Pentru că soluţiile nu pot fi văzute în mod singular, ele trebuie să reprezinte un cumul de activităţi legislative urmate apoi de activităţi susţinute şi nu numai de Administraţia Naţională a Penitenciarelor, cât şi de alte structuri ale Statului sau din societatea civilă. Modificarea condiţiilor în care se poate acorda liberarea condiţionată poate fi o soluţie, aşa cum o soluţie poate fi şi graţierea şi pedepsele alternative. Dacă ne uităm la ceea ce se întâmplă în Europa, ne-am da foarte uşor seama că soluţii există. Chiar şi pe actualul Cod penal cu toate problemele lui. Există soluţii în Cod. Ne e frică să le aplicăm. Avem şi în actualul Cod, dacă ne uităm, la începutul articolului 80, avem soluţii alternative la pedeapsa închisorii. Trebuie ca cei care aplică pedepsele, şi aici nu mai este apanajul Administraţiei Penitenciarelor, să aibă şi curajul să se ducă şi către această zonă a pedepselor alternative.

Poate că suntem în momentul în care trebuie să vedem ceea ce se întâmplă în închisori dintr-o perspectivă multiplă. În sensul că, în condiţiile în care cu toţii ne uităm către zona economică şi încercăm să eficientizăm activităţile economice, oare nu ar fi util şi pentru sistemul penitenciar să vedem această încarcerare a deţinuţilor şi din perspectiva eficienţei cheltuirii banului public? Nu este mai eficient pentru noi statul român să găsim alternative la încarcerarea deţinuţilor? E adevărat, statul român are obligaţia să sancţioneze toate conduitele neconforme ale cetăţenilor săi, dar totodată statul român are şi obligaţii alternative. Are obligaţia de a asigura condiţii decente pentru toţi cei încarceraţi, iar lucrul ăsta nu a putut fi realizat pe parcursul foarte multor ani.

Situaţia în care suntem acum este doar o sumă a ceea ce s-a întâmplat în ultimii 20 de ani. Nu este vina unuia sau a altuia. Este vina noastră, a tuturor, a întregii societăţi pentru situaţia în care se găsesc acum penitenciarele din România. Deci, recomandarea din 2006 a Consiliului Europei spune foarte clar: statul nu poate invoca lipsa resurselor materiale, financiare, umane, în a justifica nerespectarea drepturilor omului în penitenciare. Din păcate, suntem într-o situaţie din care este bine să ieşim cu toţi şi să spunem deschis şi răspicat cum stau lucrurile. Altfel, nu vom reuşi să ieşim şi să schimbăm ceea ce se întâmplă în sistemul penitenciar.

Nu există o singură soluţie, trebuie să fie soluţii multiple, integrate, că degeaba dăm drumul deţinuţilor pe poarta penitenciarelor dacă dincolo de poartă nu se întâmplă nimic şi asta se vede şi acum. Îi punem în libertate şi mulţi dintre ei se reîntorc în penitenciar. Poate ar trebui să mai avem în vedere şi faptul că durata lungă a pedepsei nu mai reprezintă un factor de descurajare. Asta trebuie gândită foarte bine de cei care legiferează. Politica penală a Statului român nu este făcută de Administraţia Naţională a Penitenciarelor, noi doar încercăm să o aplicăm. Dar parlamentul, guvernul, cei care au competenţa pe această zonă trebuie să privească în ansamblu problematica sistemului penitenciar şi soluţiile trebuie să fie soluţii integrate.”

În cadrul conferinţei, jurnalistul Antena 3 şi senior-editor al Lumeajustitiei.roAdina Anghelescu-Stancu a punctat anumite măsuri alternative la detenţie, folosite în alte state europene în care există politici penale evoluate, cum ar fi:

- Belgia, unde arestul la domiciliu a fost implementat la nivel naţional în 2012, iar supravegherea nu se face prin brăţara electronică, ci prin telefon şi se aplică deţinuţilor care au de executat o pedeapsă de cel mult trei ani.

- În Cehia, aceeaşi sancţiune alternativă este ordonată de instanţă pe un termen de până la doi ani, judecătorul putând să impună condamnatului restricţii şi obligaţii care au scopul de a instaura ordinea în viaţa acestuia.

- În Finlanda, închisoarea condiţionată este aplicată pentru sentinţe cu închisoare de maximum doi ani, iar îndeplinirea sentinţei este amânată în schimbul unei perioade de probaţiune cuprinse între 1 şi 3 ani.

- În Franţa, sentinţelor care nu depășesc 5 ani închisoare li se aplică suspendarea executării pedepsei sub probaţiune. Probațiunea este stabilită de instanță cu limite cuprinse între 18 luni şi 3 ani, respectiv 5 ani în cazul recidivei şi 7 ani în cazul recidivei multiple. O altă măsură alternativă din sistemul penal francez este recuperarea prejudiciului, unde instanţa stabileşte perioada şi modalităţile de despăgubire, acestea pot fi executate în natură, cu acordul victimei, iar dacă persoana condamnată nu respectă această măsură, poate primi o pedeapsă maximă de închisoare de 6 luni sau amendă de până la 15.000 euro.

- Italia aplică, printre alte măsuri alternative, şi pedeapsa pecuniară, sub forma zilelor-amendă, rezultată din înmulțirea numărului de zile de pedeapsă cu suma stabilită ca fiind valoarea fiecărei zile, ţinându-se seama de posibilităţile financiare ale făptuitorului şi de obligaţiile acestuia faţă de persoanele aflate în grija să. Ziua-amendă nu poate fi mai mică de 250 euro şi mai mare de 2.500 euro. Detenţia la domiciliu în Italia poate fi acordată dacă inculpatul are peste 70 ani, dacă există motive legate de familie, sănătate sau educaţie sau dacă există o sentinţă care prevede detenţia de cel mult doi ani. Monitorizarea electronică în Italia a fost introdusă la începutul anilor 2000, de ea beneficiind persoane care au împlinit 70 ani (dacă nu e recidivistă) şi aceeaşi măsură se poate lua pentru o pedeapsă sau rest de pedeapsă mai mică de 4 ani pentru femeia gravidă, mama sau tatăl cu copii convivenți, de vârstă mai mică de 10 ani, cu condiţii speciale de sănătate sau cu vârsta mai mare de 60 de ani sau mai mică de 21 ani etc.

Adina Anghelescu-Stancu a subliniat că modelul german ar trebui luat ca reper în ceea ce priveşte principiile de bază ale sistemului de detenţie, acestea fiind resocializarea şi reabilitarea. Citând din inventarul pedepselor alternative folosite în alte state de către Departamentul de Studii Parlamentare şi politicii UE în noiembrie 2015, jurnalista a evidenţiat următorul fragment: „Legea privind regimul de detenţie din Germania arată că viaţa din penitenciar trebuie să reflecte cât mai fidel viaţa din societate, în scopul reintegrării. Acest principiu este cunoscut drept principiul nominalizării”.

În timpul intervenţiei sale, jurnalista Antena 3 a ţinut să se adreseze directorului general al ANP Marian Dobrică şi şefilor Penitenciarelor Jilava şi Rahova, spunându-le că pentru îmbunătăţirea condiţiilor sanitare din penitenciare pot fi luate şi măsuri rapide. Astfel, pentru a asigura apă caldă deţinuţilor, din veniturile proprii ale penitenciarelor s-ar putea achiziţiona robineţi instant pentru încălzirea apei. Mai mult, ar trebui luate urgent de către legiuitor măsuri ce ţin de fiscalitate, în sensul aplicării unor facilităţi angajatorilor ce vor absoarbe persoane care şi-au executat pedeapsa în vederea unei reinserţii sociale rapide.

În ce priveşte liberarea condiţionată, Adina Anghelescu-Stancu a întrebat tranşant: „Ce caută procurorul DNA în şedinţele de judecată privind liberarea condiţionată?”, apreciind că este o chestiune contra naturii. La această întrebare, reprezentanta Ministerului Public a amuţit!

În final, Adina Anghelescu-Stancu a subliniat că „excesul de pedeapsă poate face din delincvent o victimă a represiunii, care îl înrăieşte şi reintegrarea sa în societate ar fi mult mai dificilă”.

Prezent la Conferinţa „Soluţii legislative pentru implementarea deciziei pilot a CEDO privind condiţiile de detenţie în penitenciare”, fostul membru CSM şi actual preşedinte al Asociaţiei Procurorilor din România, procurorul Bogdan Gabor, a declarat că se impune revizuirea politicii penale, menţionând că s-a ajuns în această situaţia din cauza unor prevederi din cuprinsul Noului Cod de procedură penală privitoare la individualizarea pedepsei: „S-a ajuns la excese de pedeapsă. Cauza majorării pedepselor cu închisoarea o reprezintă imposibilitatea stabilirii comiterii unor infracţiuni în formă continuată, fiind obligatorie considerarea acestora ca fiind fapte concurente”, a afirmat Bogdan Gabor.

 
yogaesoteric
4 noiembrie 2017
 
 

Articole publicate recent

> 22 NoiembrieIon Iliescu şi CIA. Ce se ascunde

> 22 NoiembrieUn document arată implicarea principalei fundații a lui George Soros în alegerile din 2014 din România

> 21 NoiembrieRachetele nucleare și nesiguranța Turciei: Probabilitatea relocării în România

> 21 NoiembrieEduard Kovesi a scăpat! Fostul soţ al şefei DNA a primit NUP

> 20 NoiembrieOficial american: În scurt timp SUA se va desface

> 20 NoiembrieUn fost șef de la Google dezvăluie ce se află în spatele rețelelor sociale

> 20 NoiembrieCauze ale rămânerii în urmă

> 20 NoiembrieMilitarii din SUA, la toaletele femeilor

> 19 NoiembriePatru căi în aparență amiabile de scindare a Europei. România, invitată politicos în viteza a doua a UE

> 19 NoiembrieViktor Orban - Bruxelles-ul aplică planul lui Soros privind migrația și vrea să aducă 1 milion de migranți în Europa în fiecare an

> 19 NoiembrieS-a creat «Vantablack», cel mai închis la culoare material inventat vreodată, din nanotuburi de carbon

> 17 NoiembrieConfort şi libertate

> 17 NoiembrieCum s-au folosit date personale extrase de la populaţie prin FB şi Google pentru manipulare în alegerile prezidenţiale din SUA

> 17 NoiembrieSe restartează America?

> 17 NoiembrieDemitizarea lui Berbeceanu

> 16 NoiembrieEuro de la un sistem convergent la unul divergent

> 16 NoiembrieTu ce vei face când angajatorul îţi va cere să dai imediat jos crucea de la gât?

> 15 NoiembrieDezvăluirile uimitoare ale unui fost ofiţer SRI

> 15 NoiembrieThe Guardian: Fost director CIA ar fi conspirat cu agenţi străini pentru a falsifica dovezi despre conexiunile lui Trump cu Rusia

> 14 NoiembrieSerie de Cursuri Publice Keshe – Înțelegerea Științei Plasmei

> 14 NoiembrieMiracol – Un japonez a supraviețuit atât bombardamentului de la Hiroshima, cât și celui de la Nagasaki. A trăit peste 90 de ani!

> 14 NoiembrieDeutsche Welle: «Prosperitatea ca iluzie bine întreţinută: în România, sărăcia a devenit ceva invizibil, un fapt ascuns şi neglijat cu premeditare!»

> 14 NoiembrieDe ce îl iubesc conservatorii pe Putin

> 13 Noiembrie Fii mulţumit cu ceea ce ai!

> 13 NoiembrieEste necesară o detoxifiere culturală

> 13 NoiembrieAşa se prepară un denunţător – Interceptări cu «manelistul DNA» Ciprian Man

> 13 NoiembrieNeoatlantismul dintre mări

> 13 NoiembrieTrump: Presa falsă deformează democrația în țara noastră

> 12 NoiembrieAvertismente cu tâlc – Putin: Nicio ţară de pe Pământ nu va supravieţui unui război nuclear

> 12 NoiembriePentru a sensibiliza cât mai puternic opinia publică, femeile s-au dezbrăcat și au protestat

> 12 NoiembrieUn angajat McDonald’s a fost concediat după ce a postat pe internet poze cu resturile «dezgustătoare» dintr-o mașină de înghețată

> 11 NoiembrieFlorin Morariu, eroul de la Londra: «Sunt un simplu om care crede în Dumnezeu. Și cred că Dumnezeu m-a ajutat»

> 11 NoiembrieCocktail geopolitic abraziv. Qatar: bombe, un Prinţ Întunecat, gaz şi nelipsiţii hackeri ruşi

> 11 NoiembrieCehia i-a cerut României să lupte împreună împotriva brandurilor ce oferă calitate inferioară în Europa de Est

> 10 NoiembrieGhid nou de adresare, fără «Doamnelor şi domnilor»

> 10 NoiembrieCine conduce România?

> 10 NoiembrieChinezii au creat trotuare special demarcate pentru utilizatorii de telefoane mobile. Cât de gravă este dependența de astfel de dispozitive în China?

> 9 NoiembrieO fantomă bântuie prin România – Stafia antipatriotismului deşănţat şi a trădării naţionale

> 9 NoiembrieOmenirea, pe cale de dispariţie

> 9 NoiembrieO ţeapă americană

Recomandări articole
Actualitate
Astrologie
Civilizaţiile extraterestre
Demascarea Masoneriei
Paranormal
Revelaţii
Sănătate
Şivaism
Spiritualitate universală
Tantra
Tradiţia yoghină
Yoga