Edit this page
Modify this page
Edit this string
         
Arta de a iubi

Pentru cel care priveşte totul prin prisma iubirii, Totul este iubire. Noi suntem de obicei înclinaţi să spunem că iubirea  provine din activarea lui Anahata chakra, că este o deschidere a centrului inimii. Marii mistici au privit cu iubire asupra lumii; chiar şi mişcarea electronului nu este aşa cum ar spune sec un om de ştiinţă: un fenomen generat de atracţia nucleară, ci este un fenomen de iubire: electronii iubesc nucleul şi de aceea se rotesc în jurul lui. Rotaţia planetelor în jurul Soarelui, mişcarea galaxiilor, ceea ce se întâmplă în lumea oamenilor şi în lumea zeilor, diviziunea celulară şi orice altceva la care vă puteţi gândi în ultimă instanţă este o manifestare a iubirii. O iubire sub o infinitate de forme. Din acest punct de vedere iubirea practic se manifestă la nivelul oricărui centru de forţă.

Sigur, iubirea ca energie rămâne mai departe la nivelul lui Anahata chakra. Tantricii nu separă niciodată sexualitatea de iubire. Ei nu spun că sexul este una şi iubirea este alta. Sexualitatea poate fi privită ca o formă fizică sau grosieră de iubire. Iar iubirea este un sex extrem de spiritualizat, de rafinat; este un fel de continuitate aşa cum apare la culorile curcubeului. Nu se poate spune în culorile curcubeului unde se termină portocaliul şi unde începe galbenul. Cine poate să spună unde se termină sexul şi începe iubirea? Sexul este o coborâre a iubirii în trup, iar iubirea devine superba rafinare divină a sexului. Tantricii spun că sexul este menit, şi poate fi facut să devină iubire divină.

O viziune profund spiritualizantă asupra iubirii în cuplu

De obicei, sufletul fiecărei fiinţe este animat de o dorinţă sau de o aspiraţie puternică, care poate deveni în timp chiar axul unei întregi existenţe, ax în jurul căreia se vor defăşura toate acţiunile sale. De cele mai multe ori, această aspiraţie este aceea de a găsi o altă fiinţă care, corespunzător idealului său interior, să devină ceea ce oamenii numesc „cealaltă jumătate”. Se naşte astfel o căutare efervescentă şi plină de entuziasm care datorită faptului că este exterioară, ocupă mult timp şi care, dacă nu este completată de o autentică căutare spirituală (căutarea de sine), poate să conducă la epuizare, pierderea încrederii în sine şi uneori chiar la depresie.

Deseori apare întrebarea: „Există această „jumătatea a mea” cu adevărat?” Dacă da sau nu, de ce da sau de ce nu rămâne să decidă fiecare în parte, în funcţie de propria sa experienţă de viaţă. Şi totuşi tradiţiile spirituale ale lumii vorbesc despre o unificare a două jumătăţi, masculinul şi femininul, plusul (+) şi minusul (-), solarul şi lunarul, într-o singură fiinţă, care atinge astfel perfecţiunea sau desăvârşirea.

Una dintre modalităţile de a atinge perfecţiunea, la îndemâna omului contemporan, este iubirea, integrată fiind în cadrul evoluţiei în cuplul polar opus, bărbat-femeie. Asemenea oricărei experienţe spirituale,o relaţie de cuplu îşi are legile sale proprii,înscrise în integralitatea poruncilor divine, legi care îi conferă o specificitate aparte, caracterizată prin accente particulare, care nu pot fi ignorate sub nici o formă.

Cuplul reprezintă experienţa unei aventuri spirituale în doi. Avem astfel şansa de nu fi singuri atunci când ne este greu, căci fiinţa iubită ne este de fiecare dată alături şi ne susţine, precum şi de a învăţa din experienţele celăluilalt. Prin fiinţa iubită reuşeşti să cunoşti o reflectare a universului şi a ta însuţi, ca astfel, mergând mai departe, prin intermediul iubirii, să ajungi să interiorizezi totul şi să unifici totul, ca pe o experinţă a propriului Sine. Iubirea este cea care unifică, şi de aceea, experienţa iubirii de cuplu este o taină fundamentală care îi ajută pe cei doi iubiţi să asimileze unul de la celălalt componentele complementare fiinţelor lor. Iubindu-l pe celălalt cu toată fiinţa este ca şi cum îl înglobezi în propria ta fiinţă. Ajungând la aceasta experienţă, şi extrapolându-o şi asupra celorlalte aspecte ale vieţii, totul se unifică, exteriorul devine una cum interiorul. Iar atunci când exteriorul devine una cu interiorul, perfecţiunea este foarte aproape.

Avem cu toţii nevoie să înţelegem taina profundă a iubirii în cuplu, pentru ca astfel să redobândim conştiinţa faptului că iubirea este o componentă importantă şi unică pe calea spre eliberarea spirituală. Dacă ne uităm cu atenţie în jurul nostru, cu greu mai putem găsi cupluri care să fie cu adevărat conştienţi de faptul că relaţia în care sunt angrenaţi reprezintă, în sine, o cale spre desăvârşire,o modalitate de comuniune cu Divinul. Viaţa în doi a devenit o manieră banală de coexistenţă şi, în cele mai multe cazuri, după o perioadă de câţiva ani, în medie 3-4 ani, de efervescenţă şi entuziasm cei doi ajung doar la „a trăi împreună diverse experienţe”, ajungând chiar până la „a se tolera unul pe celălalt”.

Conştientizarea acestor aspecte trebuie să reprezinte pentru fiecare un semnal de alarmă şi totdată un îndemn spre iubirea reală şi spiritualizarea vieţii de cuplu. Alegeţi iubirea, pentru că iubirea este ingredientul necesar fericirii în cuplu şi, în acelaşi timp, drumul ce conduce la Perfecţiune.

yogaesoteric








Recomandări articole
Actualitate
Astrologie
Civilizaţiile extraterestre
Demascarea Masoneriei
Paranormal
Revelaţii
Sănătate
Şivaism
Spiritualitate universală
Tantra
Tradiţia yoghină
Yoga