Edit this page
Modify this page
Edit this string
         
Un ultimatum din Orient către societatea secretă a «Iluminaţilor» (1)


Interviu cu Benjamin Fulford realizat de Kerry Cassidy şi Bill Ryan
Proiectul Camelot, Tokyo, Japonia

Articol preluat din Nexus Magazine, Anul V, Numărul 13 (octombrie – decembrie 2009)
 
 
Membri ai societăţii secrete occidentale a „Iluminaţilor” precum cei din familia Rockefeller şi Rothschild au exercitat atât de mult control asupra unor economii din est încât societăţile secrete din Orient i-au somat să se retragă fără luptă.

La vârsta de 17 ani, Benjamin Fulford (foto), fiul unui diplomat canadian, s-a revoltat împotriva educaţiei la care era supus şi a fugit cu un vas în inima Amazonului, pentru a trăi cu un trib de foşti canibali.
Continuând să caute răspunsuri şi să încerce să înţeleagă mai bine societatea occidentală, a petrecut un timp în Argentina, într-o comunitate independentă din punct de vedere economic, înainte de a se îndrepta spre Japonia, unde s-a înscris la universitate.

Curajos, cu principii, tradiţionalist idealist, a demisionat din poziţia de redactor-şef al redacţiei Asia-Pacific a revistei Forbes, după ce editorul a refuzat să publice un articol despre un scandal pe care îl investigase. Cercetând mai departe în mod independent lumea afacerilor, a început să descopere reţeaua complexă a controlului financiar global exercitat de familia Rockefeller şi Rothschild, şi de asemenea, existenţa unei arme biologice, numită SARS, ce acţionează doar asupra membrilor unei anumite rase.

Aceste planuri ce urmăresc depopularea globală au fost cele care au deranjat anumite facţiuni importante şi puternice din Japonia, Taiwan şi China. După ce a fost abordat de un ninja real al zilelor noastre, lucrurile s-au complicat, culminând în anul 2007 când Benjamin a devenit primul occidental din ultimii 500 de ani care a fost admis în rândurile societăţilor secrete orientale (organizaţii cu peste şase milioane de membri).

Acţionând ca purtător de cuvânt al acestora, el a ieşit în faţă pentru a transmite un mesaj simplu societăţii secrete a „Iluminaţilor”: că ar trebui să recunoască faptul că timpul lor s-a sfârşit şi ar trebui să se retragă fără nicio luptă şi să permită lumii să prospere aşa cum ar trebui – sau, în caz contrar, să accepte consecinţele, adică ameninţarea ce vine din partea celor 100.000 de asasini profesionişti. Acest mesaj a fost comunicat prima dată prin intermediul doctorului Henry Makow în iunie 2007 şi Jeff Rense în iulie 2007.

Membrii Proiectului Camelot au călătorit în Japonia pentru a se întâlni cu Benjamin Fulford. Interviul nostru prezintă incredibila sa poveste – şi va reaminti de asemenea societăţii „Iluminaţilor” că ultimatumul este real, serios şi extrem de ameninţător.
Înarmat cu o viziune optimistă şi contagioasă asupra viitorului, Benjamin este pe deplin pregătit să fie următorul Ministru de Finanţe al Japoniei. Planurile sale referitoare la modul în care va cheltui cele 5 trilioane de dolari din rezervele externe ale Japoniei pentru a elimina sărăcia la nivel mondial, pentru a repara pagubele imense provocate generaţii la rând de o elită nemiloasă, sunt plauzibile şi inspiratoare, nu doar simplă retorică. Acesta este un om cu o profundă înţelegere asupra Estului şi Vestului, un istoric al economiei globale care gândeşte într-un mod total nonconformist, un iubitor al păcii, căruia nu îi este frică să facă cunoscute  cuvintele războinicilor.

Kerry Cassidy şi Bill Ryan, Proiectul Camelot

Kerry Cassidy (KC): Ai lucrat timp de şase ani la Forbes, din câte am înţeles.

Benjamin Fulford (BF): Da, aproape şase ani.

KC: Şi lucrezi de 20 de ani ca scriitor şi jurnalist în Japonia?

BF: Mai mult de atât. Am venit aici în 1980 la universitate.

KC: Ştiai în acel punct că vei face studii economice?

BF: Vroiam doar să învăţ. Nu mă gândeam deloc la diplome sau servicii. De fapt, am urmat toate cursurile care erau predate. Am urmat cursurile de economie, sociologie, antropologie, matematică, biologie, toate. În cele din urmă am obţinut o diplomă de la Universitatea British Columbia în Studii Asiatice, cu o specialitate în sfera problematicii chinezeşti. Am urmat cursurile Universităţii Sophia din Japonia pentru trei ani şi jumătate. Am făcut aproape 8 ani de studii – mult mai mult decât îmi era necesar.

KC: Cum de ai învăţat limba japoneză?

BF: Am urmat un curs intensiv la Universitatea British Columbia înainte de a veni aici. Apoi am petrecut 3 zile la o şcoală din Japonia şi mi-am zis: „Nu are niciun sens”.
M-am decis să mă angajez ca barman într-un bar condus de un gangster. Programul era de la 9 pm la 5 am. Era genul acela de loc în care mai aveau loc bătăi din când în când, iar clienţii erau goliţi şi de ultimul bănuţ – practic cel mai jalnic mediu pe care îl puteai găsi în Japonia. Dar partea cea mai bună legată de serviciul de barman era ca beţivii spun mereu acelaşi şi acelaşi lucru, astfel că pană la urmă întelegi ce vor să spună şi înveţi limba!

KC: Deci scrii în japoneză?

BF: Am scris până acum o mulţime de cărţi în japoneză, multe dintre ele best-seller-uri.

KC: Aha. Cărţile acestea sunt disponibile şi în engleză?

BF: Nu, nu. Intenţionat am început să scriu în japoneză acum câţiva ani, după ce am plecat de la Forbes, deoarece ştiam că aveam de-a face cu ceva periculos şi nu înţelegeam foarte clar despre ce era vorba. Îmi amintesc de exemplu că am fost atenţionat de către MakikoTanaka, fostul Ministru de Externe şi de fiica primului ministru Kakuei Tanaka, care a fost implicată în scandalul Lockheed. Mi-a spus: „Dacă începi să investighezi aceste lucruri, vei fi în cele din urmă ucis.” Deci ştiam că e vorba de ceva foarte periculos, însă nu înţelegeam exact despre ce era vorba. Astfel încât, cumva m-am retras şi am început să scriu în japoneză.

KC: Ce lucruri ai început să investighezi, de ai fost atenţionat?

BF: Pe când lucram la Forbes, scrisesem deja mai multe articole despre Yakuza şi prin urmare am primit o mulţime de ameninţări cu moartea. Şeful biroului Forbes de la Moscova, Paul Klebnikov, a fost împuşcat de 10 ori în faţa casei sale. A fost luat şi dus la spital, unde a fost urcat într-un lift. Liftul s-a oprit pentru 8 minute, timp în care acesta a murit.

KC: În ce an s-a petrecut acest lucru?

BF: Acum cinci sau şase ani, cred. În acea perioadă, anumite persoane de la ziarul Osaka şi de la televiziunea CBS au venit la mine şi mi-au spus că şeful sindicatului crimei Goto (foto) se afla la Spitalul Universităţii Berkeley – UCLA, pentru un transplant de ficat. Acest lucru a ridicat o mulțime de întrebări interesante. Ce face un gangster atât de celebru în SUA? Şi de ce un asemenea individ de 70 de ani este pus în vârful unei lungi liste de persoane aflate în aşteptarea unui ficat disponibil pentru un transplant? Aşa că am început să mă gândesc: „Ei bine, poate că lucrează cumva pentru CIA sau ceva de genul acesta.” Şi aveam de gând să scriu lucrul acesta în Forbes.
Însă înainte de asta, am vorbit cu o sursă de-a mea, un gangster mai în vârstă şi i-am povestit totul. Acesta mi-a zis: „Hei, dacă scrii despre astea, vei ajunge hrană pentru peşti.” „Poftim? Nu răspund niciodată la ameninţări” i-am spus. „Sunt un bine cunoscut jurnalist. Dacă mă vei ucide, vei avea o mulţime de probleme.” „Nu te vom ucide, doar vom face în aşa fel încât să dispari. Spune noapte bună prietenei tale. Nu o vei mai vedea niciodată.” Şi apoi mi-a spus numele câtorva jurnalişti care au dispărut.

KC: Oh, Doamne!

BF: Şi mi-am amintit. A existat de exemplu un individ, care a scris despre modul în care secta religioasă Aum Shinrikyo importa amfetamine din Coreea de Nord şi le vindea către organizaţia Goto. A dispărut după ce a scris câteva articole despre acest subiect.

KC: A fost vreodată descoperit?

BF: Nu. O mulţime de asemenea jurnalişti au dispărut. Şi o mulţime de jurnalişti japonezi mi-au spus: „Singurul motiv pentru care tu eşti încă în viaţă este pentru că eşti alb. Dacă noi am fi încercat să scriem ce ai scris tu, am fi fost deja morţi.” Deci ştiam că am de-a face cu indivizi periculoşi. Apropo, acel gangster, când i-am spus despre transplantul de ficat, mi-a spus: „Uite, nu voi mai putea să vorbesc cu tine niciodată dacă vei scrie acest articol.” Şi m-am gândit: „OK, acest individ este o sursă valoroasă şi mi-a oferit o mulţime de informaţii importante până acum. Nu vreau să pierd această legatură doar din cauza unui articol”. Aşa că m-am decis să nu mai scriu acel articol.

Scandaluri bancare

KC: Haide să discutăm despre asocierea pe care ai avut-o cu Yakuza pe de-o parte şi cu societatea secretă chineză...

BF: Bine. Pe măsură ce am început să înţeleg cum stau lucrurile în realitate, viziunea mea asupra evenimentelor a devenit foarte diferită, deoarece puteam acum să fuzionez cele două lumi – lumea conspiraţiilor şi lumea publicaţiei Wall Street Journal – într-una singură.

Am avut posibilitatea de a-l intervieva pe Heizo Takenaka (foto) (fostul Ministru de Finanţe al Japoniei) anul trecut, în primăvară, şi l-am confruntat cu o serie de dovezi.
În 2003, în luna februarie cred, a declarat revistei Newsweek că nicio bancă nu este prea mare pentru a se prăbuşi. A impus nişte reguli economice care au forţat companiile să îşi vândă pachetele de acţiuni. Băncile erau obişnuite să deţină acţiuni ale companiilor şi companiile acţiuni ale băncilor, astfel încât nimeni din exterior să nu poată să vină şi să încerce o preluare în forţă. Takenaka a forţat aceste companii să îşi vândă cota parte pe care o deţineau. Apoi a afirmat că nicio bancă nu este prea mare pentru a se prăbuşi şi toată lumea a crezut că aceasta înseamnă că acţiunile de la bănci nu vor mai valora nimic. Deci, ceea ce s-a întâmplat a fost că preţul acţiunilor băncilor a devenit o povară în 2003. Şi dacă vă uitaţi la cine a cumpărat aceste acţiuni, veţi vedea că au fost cumpărate de către bănci străine: State Street Bank, Chase Manhattan, Citibank. Cu alte cuvinte, un grup de instituţii care sunt controlate de aceste „fundaţii caritabile”, care sunt la rândul lor controlate fie de familia Rothschild, fie de familia Rockefeller, în principal de Rockefelleri. Folosesc cuvântul „Rockefelleri” ca şi abreviere pentru acest grup de familii aristocratice, partea americană versus partea europeană. De exemplu, cei din familia Bush fac parte din ea.

KC: Corect.

BF: Astfel că poţi să îi descoperi în documentele financiare. Ceea ce s-a întâmplat a fost că preşedintele Băncii Resona nu a vrut să cedeze partea lui, spre deosebire de alte bănci care s-au supus toate. A spus: „hei, nu sunt în faliment”. Curând, contabilul băncii Resona a murit în nişte circumstanţe misterioase. A fost ceva de genul unei sinucideri sau a unei crime. Brusc, documentele financiare arătau că sunt în faliment. În acel moment, sistemul politic ce era la putere spunea: „dacă ai 100000$ sau 200000$ cumpară acţiuni Resona. Va fi o bună afacere.” Apoi a existat un profesor la Universitatea Waseda, pe nume Uekusa, care a început să zică: „Hei, ceva nu e în regulă cu Resona”. A fost arestat în Yokohama deoarece se uitase sub fusta unei fete cu o oglindă. În realitate nu s-a depus nicio plângere, dar asta nu mai contează. A fost dat afară din Universitate şi i s-a desfiinţat emisiunea de la televiziune.
În acea perioadă şi eu mă aflam pe lista neagră. Anterior eram invitat la o serie de emisiuni TV. Însă acum spuneau: „Vă aflaţi pe lista neagră domnule Fulford. Nu vă mai putem introduce în nicio emisiune”.

KC: De  ce?

BF: Deoarece, la fel ca şi alţii, am început să vorbesc despre aceste aşa-zise reforme economice. Şi ei nu doreau ca oamenii să afle ce se petrece de fapt. Oricum, un domn Ohta, de la departamentul impozitelor a început şi el să investigheze Resona pentru evaziune fiscală şi lucruri de genul acesta. A fost arestat şi el în Yokohama deoarece se uitase cu o oglinda sub fusta unei fete. Apoi domnul Suzuki de la publicaţia Asahi a scris un articol pe 17 decembrie, acum doi ani, în care spunea ca Resona făcea de 10 ori mai multe donaţii partidului de la putere decât alte bănci şi că exista o suspiciune de tranzacţii ilegale. Se presupunea că articolul era doar o parte dintr-o investigaţie mai lungă. În acea noapte i-au găsit corpul în Yokohama Bay. Înţelegi? Astfel că l-am confruntat pe domnul Takenaka cu toate aceste informaţii. Am o înregistrare video cu toate acestea. Nu am dat-o publicităţii deoarece domnul Takenaka a început să îmi spună că a fost forţat să facă toate acestea deoarece SUA a ameninţat că, în caz contrar, va ataca Japonia cu sistemul HAARP.

KC: Şi care ar fi fost impactul asupra Japoniei? Spune-ne ce au însemnat toate acestea pentru Japonia.

BF: Cutremure. Vom discuta despre lucrurile astea mai mult, deoarece, ştiu, pare că intrăm în lucruri esoterice. Este aproape copleşitor, ştii? Adică, am avut o mulţime de probleme când am încercat să înţeleg lucrurile astea... După ce  l-am intervievat pe Takenaka, am primit un email de la cineva de la Banca Japoneză de Dezvoltare, care este un discipol al domnului Takenaka. Mi-a spus: „Domnul Takenaka ar dori să vă întâlniţi cu cineva”. Mai am încă o copie a email-ului original. Şi astfel am mers într-o cameră de la hotelul Shinjuku şi m-am întâlnit cu un om purtând un chimono frumos de mătase (foto). Am o fotografie cu el şi am şi o înregistrare a conversaţiei... Mi-a spus că este un ninja, ceea ce înseamnă un asasin japonez profesionist... Arăta foarte diferit de japonezii obişnuiţi. Era un membru al Sanka, oamenii munţilor. Aceştia sunt folosiţi de Trupele Speciale Japoneze.
Mi-a spus: „Domnule Fulford, dacă vrei să fi un jurnalist care să demaşte diverse lucruri, continuă şi fă lucrul acesta, dar vei muri la vârsta de 46 de ani. Sau poţi deveni Ministrul de Finanţe al Japoniei”. Deci îmi oferea să aleg, între a muri sau a fi Ministrul de Finanţe al Japoniei.

Oricum, credeam că nu am de ales. Citisem despre planurile de reducere a populaţiei, aşa că l-am întrebat dacă sunt adevărate. Mi-a spus: „Da. În scopul de a proteja mediul înconjurător, trebuie să reducem populaţia planetei la 2 miliarde. Şi prin războaie nu reuşim acest lucru, aşa că vom încerca să folosim bolile şi foametea.” Deja aflasem despre SARS, o armă biologică care ucide doar asiaticii. „Vorbeşti de uciderea a patru miliarde de oameni!” Deci îmi ofereau un serviciu. Mi-a spus: „Luăm bani de la japonezi, dar nu le luăm carnea de pe oase, doar îndepărtăm grăsimea”. Aşa au descris situaţia. „Vom jefui banii acestor oameni dar nu îi vom ucide”. Şi mi-a spus că populţia Japoniei va fi redusă la 70 de milioane. Vor permite ca 70 de milioane de oameni să trăiască. Îmi descria un genocid. Din nou vă spun, am toate aceste afirmaţii înregistrate pe o casetă şi pot demonstra că acest om mi-a fost trimis de Takenaka.

KC: Şi ce i-ai spus acestui individ? Sunt curios.

BF: Ei bine, totul era mult prea copleşitor. Nu i-am dat niciun răspuns clar, dar m-am gândit că nu am de ales decât să merg cu aceşti indivizi şi să încerc să fac ceva din interior, pentru a-i opri. Dar cred că mulţi oameni din elită primesc într-o zi acelaşi tip de ultimatum – moartea sau cooperarea. Aşa reușesc să controleze SUA şi să înrobească poporul american – prin capturarea elitelor şi cooperarea lor forţată, prin intermediul unei combinaţii de mită şi ameninţări.

KC: Când spui „ei”, cine sunt „ei”?

BF: Ei bine, sunt cei pe care tu i-ai numi Consiliul de Relaţii Externe, Bilderbergii. Comisia Trilaterală nu are nicio putere. Comisia Trilaterală a fost înfiinţată de Rockefelleri, deoarece Bilderbergii erau prea rasişti pentru a accepta japonezi în mijlocul lor. Astfel că a fost creată ca un fel de forum pentru japonezi, să aibă şi ei unde vorbi. La început, nişte japonezi de nivel foarte înalt s-au alăturat. Dar apoi au spus: „Ei bine, nu ne ascultă nimeni”. Am vorbit cu mulţi membri ai Comisiei Trilaterale. La modul esenţial japonezii au spus: „La naiba cu Comisia voastră Trilaterală, deoarece nici măcar nu vreţi să ne ascultaţi”. Familiile deţin Federal Reserve Board; ele deţin banii.

Citiți continuarea articolului aici

 

yogaesoteric
26 aprilie 2011


Articole publicate recent

> 17 DecembrieClubul Bilderberg 2017

> 17 DecembrieStop urgent pentru cenzura pe internet!!!… Pentru cine lucrează rețeaua Facebook condusă de Mark Zuckerberg?

> 16 DecembrieCulisele însângerate ale Kremlinului

> 15 DecembrieAscensiunea la putere a lui Hitler nu a fost o întâmplare, el a fost finanțat de către Federal Reserve și Bank of England

> 14 DecembrieOperațiunea Popeye – un program de modificare a vremii în timpul Războiului din Vietnam realizat de armata SUA și CIA

> 14 DecembrieSă fie acesta primul pas către independenţa inteligenţei artificiale? Un nou program al Google creează la rândul lui inteligenţe artificiale

> 13 DecembrieTeorie şocantă a unui fizician din Iași: «Cutremurele din România sunt induse artificial»

> 11 DecembrieGoogle operează discriminări «pozitive» în favoarea LGBT. Faceți următorul experiment: dați căutări pe google cu cuvintele…

> 11 DecembrieStupefiant: În Turcia, jihadul va fi predat în şcoală!!!

> 11 DecembrieMemoriile Generalului Iulian Vlad: Brucan a fost şi agent MOSSAD. Ceauşescu n-a vrut să-l arestăm

> 10 DecembrieProtest puternic în Grecia împotriva cardurilor, sionismului şi a construirii primei moschei oficiale în Atena

> 9 DecembrieAbuzul credinţei: bătăi şi torturi sexuale în orfelinatele Bisericii

> 6 DecembrieExistă tortură în secolul XXI!!!

> 5 DecembrieOmul insignifiant din corporație

> 5 DecembrieLinșată de BBC pentru că a apărut în Parlamentul britanic, în Miercurea Cenușii, cu o cruce pe frunte

> 4 Decembrie5 lucruri cu adevărat teribile înfăptuite de CIA în ultimii 70 de ani

Recomandări articole
Actualitate
Astrologie
Civilizaţiile extraterestre
Demascarea Masoneriei
Paranormal
Revelaţii
Sănătate
Şivaism
Spiritualitate universală
Tantra
Tradiţia yoghină
Yoga