Noua lege „Big Brother” reînvie protocoalele cu serviciile secrete. MAI filmează tot ce mișcă, fără consimțământ

Poliția de Frontieră, Jandarmeria, Imigrările și IGSU au acces nelimitat și necondiționat la orice filmare, poză sau înregistrare în spațiul public. Ministrul de Interne dictează, prin Ordin, cine este filat. Este nevoie doar de un motiv „verosimil pentru a bănui” că urmează să se săvârșească o ilegalitate.

Noua lege „Big Brother” reînvie protocoalele cu serviciile secrete. MAI filmează tot ce mișcă, fără consimțământ, iar „structurile” au acces la date, în baza unor „documente de colaborare”.

Un proiect de lege care împlinește, sâmbătă, a împlinit la data de 6 aprilie termenul de adoptare tacită, prevede că MAI are dreptul de acces direct, gratuit și în timp real la orice înregistrare audio-video sau fotografie făcută în spațiul public, prin intermediul camerelor de supraveghere publice sau private. Mai mult, Poliția de Frontieră, Jandarmeria, Inspectoratul General pentru Imigrări sau chiar IGSU pot folosi orice mijloace tehnice din dotare pentru a filma, fotografia sau înregistra în spațiul public, fără consimțământul persoanelor vizate, singura condiție fiind aceea să existe motive verosimile pentru a bănui că, în acel loc, ar urma să se săvârșească o infracțiune sau orice încălcare a legii. Ca și cum nu ar fi fost de ajuns, prin aceeași lege propusă, serviciile de informații poți accesa datele cu caracter personal colectate de MAI, în baza unui „document de cooperare/ colaborare încheiat cu Poliția de Frontieră”. Culmea, autorii acestei inițiative legislative spun că au făcut această lege pentru a oferi garanții cu privire la respectarea integrității datelor cu caracter personal ale cetățenilor.

Scandalosul proiect de lege are numărul PLX 776/2023, se referă la o propunere legislativă pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul ordinii și siguranței publice și a fost înregistrat la Camera Deputaților în data de 18 decembrie 2023. Inițiatorii principali ai acestui proiect sunt deputații Partidului Național Liberal Gabriel Andronache, Cristina Trăilă și Lucian Bode.

În expunerea de motive care încearcă să justifice acest demers legislativ se arată că proiectul „vizează adaptarea activităților desfășurate de structurile Ministerului Afacerilor Interne la legislația specifică protecției datelor cu caracter personal”. „Dreptul de acces al structurilor Aparatului Central al MAI cu competențe în gestionarea situațiilor speciale și de criză din domeniul ordinii publice și al situațiilor de urgență de a accesa, în mod direct și gratuit, în timp real, imaginile video surprinse de camerele de monitorizare, prin camerele de supraveghere a spațiilor publice și aparținând instituțiilor publice, precum și persoanelor juridice de drept public sau privat, este la acest moment o necesitate”, se arată în documentul citat.

Mai mult, inițiatorii sunt de părere că „este necesară lărgirea spectrului de informații prelucrate, cu referire la datele cu caracter personal prelucrate și evidențele păstrate la nivelul Poliției de Frontieră, în scopul îndeplinirii atribuțiilor date în competență”.

Unicul criteriu impus: bănuiala!

De asemenea, potrivit acestui proiect de lege, și Jandarmeria Română urmează să fie autorizată să „fixeze cu mijloacele foto – audio – video sau prin alte mijloace tehnice din dotare, momente operative cu privire la activitățile desfășurate în locuri publice, fără consimțământul persoanelor vizate, în cazul în care există motive verosimile pentru a bănui că în aceste locuri publice ar putea fi tulburată ordinea și siguranța publică sau ar putea fi comise infracțiuni sau alte fapte ilegale”.

Deputații citați mai afirmă, totodată, că „este necesar ca polițiștii de la Imigrări să poată efectua prelucrarea datelor cu caracter personal prin mijloace foto-audio-video, în spații publice, fără consimțământul persoanelor vizate, atunci când există motive verosimile pentru a bănui că ar putea fi comise infracțiuni, fapte ilegale ori tulburarea ordinii și siguranței publice”.

Mai mult, propunerea legislativă vrea să dea posibilitatea delegării către ministrul Afacerilor Interne reglementarea prin ordin „a regulilor privind păstrarea, actualizarea și utilizarea bazelor de date aferente Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, Inspectoratului General al Jandarmeriei Române și Inspectoratului General pentru Imigrări”, pe de o parte, „a procedurii de desemnare a personalului autorizat să acceseze imaginile video surprinse de sistemele de supraveghere a spațiilor publice, precum și normele tehnice și organizatorice de securitate adoptate pentru protejarea drepturilor fundamentale și intereselor persoanelor vizate”, precum și „a normelor organizatorice și tehnice în care să se realizeze și să se stocheze înregistrările realizate prin mijloace foto-audio-video sau alte mijloace din dotare, precum și limitările de utilizare a acestora de către IGPR, IGPF, IGJR și IGI, dar și măsurile pentru protejarea imaginilor și datelor cu caracter personal colectate prin intermediul acestora”, pe de altă parte.

Comisia pentru Drepturile Omului a dat aviz nefavorabil

Concret, în acest proiect de lege, care a primit un raport de admitere din partea Comisiei pentru Administrație și a Comisiei pentru Apărare ale Camerei Deputaților, dar care a primit un aviz nefavorabil din partea Comisiei pentru Drepturile Omului, se prevede că „acțiunile polițistului de frontieră pot fi înregistrate în spații publice, cu mijloace foto-audio-video din dotare, fără consimțământul persoanelor vizate”. „Poliția de Frontieră este autorizată să fixeze, ocazional, cu mijloace foto-audio-video sau prin alte mijloace tehnice din dotare, momente operative cu privire la activități desfășurate în locuri publice din zona de competență, fără consimțământul persoanelor vizate, dacă există motive verosimile pentru a bănui că în aceste locuri ar putea fi comise infracțiuni sau alte fapte ilegale”, mai prevede legea propusă.

În continuare, textul de lege vizează că Poliția de Frontieră este autorizată să acceseze, în mod direct și gratuit, sistemele de supraveghere a spațiilor publice ce sunt instalate în scopul prevenirii criminalității, pazei bunurilor și protecției persoanelor sau supravegherii traficului rutier și care aparțin organelor administrației publice centrale și locale cu excepția serviciilor secrete, atunci când există motive verosimile pentru a bănui că imaginile și înregistrările servesc la identificarea: „persoanelor care pregătesc, săvârșesc sau au săvârșit infracțiuni”; „persoanelor care au fost prezente la locul săvârșirii unei infracțiuni ori au cunoștință despre faptă, autor sau despre bunurile având legătură cu fapta”; „persoanelor date în urmărire sau căutate potrivit legii” și „bunurilor supuse confiscării, interzise la deținere”.

Ministrul de Interne devine un mic Dumnezeu

Prin același proiect de lege, „se interzice prelucrarea datelor cu caracter personal conținute de imaginile, fotografiile ori înregistrările audio și video în alte scopuri decât cele în care au fost colectate, cu excepția situațiilor prevăzute expres de lege și numai dacă sunt asigurate garanții necesare pentru protejarea drepturilor persoanelor vizate”.

Poliția de Frontieră poate, astfel, să păstreze aceste date pentru o perioadă de șase luni, după care este necesar să le distrugă. Aceleași prevederi, prezentate pe larg mai sus, sunt valabile, în mod identic, și atunci când este vorba despre activitățile desfășurate de Jandarmeria Română și de Inspectoratul General pentru Imigrări.

În ședințele comisiilor raportoare, au fost admise nu mai puțin de 20 de amendamente la acest proiect de lege, amendamente care, în loc să atenueze excesul legislativ în discuție, îl face și mai permisiv. Unul dintre aceste amendamente admise introduce și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pe lista structurilor MAI care sunt autorizate ca, pe durata misiunilor de prevenție și de intervenții pentru gestionarea situațiilor de criză, să utilizeze mijloace foto-audio-video, fără consimțământul persoanelor vizate.

Nu în ultimul rând, textul de lege în discuție mai reglementează faptul că „în scopul monitorizării situației operative și asigurării managementului integrat al situațiilor speciale și de criză, din domeniul ordinii publice și al situațiilor de urgență, Ministerul Afacerilor Interne este autorizat să acceseze în mod direct și gratuit, în timp real, imaginile video surprinse de sistemele de supraveghere a spațiilor publice aparținând persoanelor juridice de drept public sau privat”, iar „măsurile organizatorice și tehnice în care se realizează și se stochează aceste înregistrări, precum și limitările de utilizare a acestora, se stabilesc prin ordin al ministrului Afacerilor Interne”.

Datele personale culese ajung pe mâna „gradaților”, prin contract de cooperare

Ca și cum nu ar fi fost de ajuns, Consiliul Legislativ a identificat, odată cu parcurgerea textului de lege propus, în vederea avizării, o altă „nenorocire” a acestor noi măsuri ce se doresc a fi introduse în legislație, evident, „pentru binele obștesc”.

În avizul dat, Consiliul Legislativ notează că, „având în vedere gradul de generalitate cu care sunt formulate măsurile și, prin crearea unor paralelisme legislative (…), acestea sunt susceptibile de a încălca principiile referitoare la limitarea legată de scop a colectării datelor și la reducerea la minimum a datelor colectate, prevăzute în Regulamentul privind protecția datelor, dat și de a încălca normele de tehnică legislativă”.

Consiliul Legislativ mai subliniază că „norma referitoare la accesul instituțiilor cu atribuții de ordine publică, apărare și securitate națională la datele și colectările de date gestionate de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, în baza unui document de cooperare și colaborare încheiat între aceste instituții, creează premisele acordării discreționare a accesului la date și, ca atare, sugerăm revederea și reformularea normei, în considerarea hotărârii date de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în cauza Smaranda Bara și alții (C-201/14)”. CJUE a constatat, atunci, că informațiile transmise între autoritățile publice, precum și modalitățile de efectuare a transmiterii acestora au fost stabilite nu prin intermediul unei măsuri legislative, ci prin intermediul unui protocol, care nu a făcut obiectul unei publicări oficiale.

Se încalcă și dreptul la proprietate privată

Potrivit Consiliului Legislativ, „măsura transmiterii de date poate reprezenta o nouă situație de risc pentru respectarea și garantarea drepturilor fundamentale ale persoanelor fizice, precum și a principiilor statuate în Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene privind dreptul la viață privată și familială și privind protecția datelor personale”.

Instituția avizatoare se referă în mod expres la prevederile articolului 2 indice 2 alineat 2 din acest proiect de lege, conform cărora „la datele și colectările de date gestionate de Poliția de Frontieră pot avea acces instituțiile cu atribuții de ordine publică, apărare și securitate națională (adică serviciile secrete – n.red.), precum și cele cu atribuții în eliberarea de vize, pentru exercitarea prerogativelor de autoritate publică cu care au fost învestite, în baza unui document de cooperare / colaborare încheiat de Poliția de Frontieră cu acestea. Documentul de cooperare / colaborare este necesar să conțină, în mod obligatoriu, destinația datelor, volumul și construcția acestora, suportul pe care se livrează și măsurile de protecție și securitate a datelor”.

Astfel de protocoale au mai existat, în trecut, între SRI și DNA, ICCJ, ANAF, unele dintre acestea fiind declarate neconstituționale.

Iar hibele acestei legi, identificate de Consiliul Legislativ, nu se opresc aici. Se mai arată că „legea mai este susceptibilă de a afecta dreptul la proprietate privată, în ceea ce privește exercitarea prerogativei autorizării Ministerului Afacerilor Interne de a utiliza camerele de supraveghere aparținând persoanelor juridice de drept public sau privat”.

Termenul de adoptare tacită se împlinește în zi de weekend

Proiectul de lege a fost înregistrat, deja, pe ordinea de zi a Plenului Camerei Deputaților din datele de 26 martie și 2 aprilie 2024. Nu a fost, însă, supusă la vot. Este vorba despre o lege organică și are termen de adoptare în 45 de zile de la data depunerii. Acest termen a expirat sâmbătă, 6 aprilie 2024. Ceea ce înseamnă că legea va fi considerată adoptată tacit, după această dată. Chiar și așa, Senatul este camera decizională.

Pentru a înțelege cine susține acest demers legislativ, menționăm că în fișa de date a proiectului există un tabel cu semnături aparținând deputaților PNL Gabriel Andronache (liderul grupului parlamentar al PNL de la Camera Deputaților), Ioan Bălan, Lucian Bode, Adrian Cozma, Ioan Cupta, Laurențiu Leoreanu, Sorin Dan Moldovan, Florin Claudiu Roman, Robert Sighiartău, Costel Șoptică, Nelu Tătaru și Cristina Trăilă.

Citiți și:
Big Brother în acțiune: San Francisco desfășoară un program pilot care permite poliției să monitorizeze în direct camerele de supraveghere private
Harari recunoaște: Nimeni nu va scăpa! Cu supravegherea biometrică și Inteligența Artificială vom fi ca muștele în insectar

 

yogaesoteric
15 aprilie 2024

 

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More