Edit this page
Modify this page
Edit this string
         
Sunteţi aici: Home >Sănătate >Terapii >
Muzica divin inspirată, binefăcătoare este un nesecat izvor de sănătate şi bucurie


În fiecare clipă, Dumnezeu ne îmbrăţişează şi ne dăruieşte cele mai minunate daruri spirituale. Unii nu le văd, deoarece mintea le acoperă aceste minunăţii aşa cum norul întunecat acoperă strălucirea soarelui. Dar, chiar şi aşa, razele soarelui luminează şi încălzesc pământul. Tot aşa iubirea divină ne luminează viaţa.

Şi atât de mult ne iubeşte Dumnezeu, încât a dat posibilitatea fiecăruia să-şi aleagă calea pe care să evolueze, în funcţie de posibilităţile sale.

Muzica este o cale de evoluţie spirituală

Un muzician adevărat nu se foloseşte de muzică pentru a se face cunoscut ci serveşte muzica plin de umilinţă şi bucurie în suflet. La fel, un om care vrea să se transforme, nu se foloseşte de numele lui Dumnezeu pentru a fi vedetă în ochii altora ci Îl serveşte permanent şi necondiţionat.

Muzica va uni cândva lumea... dacă spiritul ei pur va fi păstrat. O muzică autentică revarsă valuri de vibraţii. Arta pe care ar trebui să o apreciem este arta care dă vibraţii. Artiştii sunt cele mai minunate flori ale creaţiei, cele mai dulci vise ale ei şi cea mai preţioasă componentă a societăţii. Artistul are datoria nu să stăpânească forma, ci să adapteze forma la conţinut. Folosirea trupului din punct de vedere al tradiţiei spirituale răspunde unor reguli codificate pe baza executării unor partituri fizice fixate în prealabil, ce cuprind nu doar deplasarea trupului în spaţiu, dar şi mimica facială şi tensiunile interne ale trupului în momentele sale de imobilitate. Arta muzicii autentice împleteşte elementele tradiţiei milenare cu elemente de spiritualitate universală, permiţând accesul la o realitate complexă, ce implică spiritualitate, conştiinţă şi sacralitate.” spun înţelepţii. Cine îi poate contrazice?

Nu este necesar să fim muzicieni, dar este important să ne placă muzica şi să ne folosim de ea în mod inteligent.

Poate vă veţi întreba: cum este posibil ca muzica să fie o cale de evoluţie spirituală?

Pe toate căile spirituale sunt folosite simţurile. De ce nu ne-am putea folosi şi de auz? Muzica ne poate răscoli foarte uşor cele mai intime sentimente şi ne poate conduce dincolo de această „realitate”. Muzica este un dar divin, cu implicaţii religioase, etice, estetice, afective, biologice, psihologice, sociale, şi informaţionale în multe alte domenii.

Diverşi cercetători au studiat efectele pe care le are muzica asupra oamenilor, animalelor şi plantelor. Au apărut instituţii în care se ameliorează şi vindecă anumite afecţiuni. Mai puţini însă au studiat aspectele spirituale ale muzicii.

Taina tainelor constă în principiul fenomenului de rezonanţă. În muzică, acest fenomen apare foarte clar şi rapid. El se produce automat, independent de voinţa noastră. Cei cu adevărat înţelepţi se vor folosi în mod conştient de fenomenul de rezonanţă pentru a intra în legătură cu giganticele sfere de forţă ale universului, prin intermediul muzicii benefice. Aplicaţiile fenomenului de rezonanţă sunt nelimitate şi posibile în orice domeniu de activitate.

Cele mai luminate minţi ale oamenilor de ştiinţă au ajuns (la unison) la concluzia că universul a fost creat printr-o „mare explozie” (Big-Bang). Ei nu au făcut altceva decât să confirme ceea ce se ştia de mii de ani de către toate filozofiile şi religiile autentice. Concluzia este foarte clară: Dumnezeu a creat macrocosmosul prin propria Sa voinţă, prin vibraţie (emanaţie).

Să luăm ca exemplu Evanghelia după Ioan 1:1; „La început era Cuvântul şi Cuvântul era cu Dumnezeu”. Înţelegând „Cuvântul” drept „Vibraţie” atunci totul devine clar şi putem avea marea revelaţie de a descoperi foarte multe taine, care până acum au fost ocultate sub formă de parabole, poezii sau texte ermetice. Dacă vom înţelege cum acţionează fenomenul de rezonanţă, atunci în faţa noastră se vor deschide noi orizonturi ale cunoaşterii spirituale.

Această „vibraţie” înseamnă acele sunete subtile care nu pot fi auzite cu urechile fizice. Aceste sunete subtile creează, susţin şi distrug creaţia neîncetat. Doar o clipă dacă nu ar fi aşa, ar fi haos. După cum lesne putem observa, există o armonie şi o ordine divină în toată manifestarea, oriunde am privi.

Aceste sunete subtile (vibraţii) au creat printre altele şi sunetele fizice (ceva mai grosiere, ca de exemplu sunetul muzical).

Cei iniţiaţi în ştiinţa secretă a elementelor cunosc acest „Joc Divin”. De la energii rafinate, treptat, se ajunge la altele mai grosiere. Vibraţiile/sunetele elementelor de natură subtilă sunt atât de puternice încât creează mişcări ale corpurilor fizice (vezi în Biblie dărâmarea templului de la Ierusalim).

Se poate observa cu uşurinţă că muzica este o ştiinţă foarte complexă. Ea integrează în mod armonios şi alte ştiinţe ca, de exemplu, pictura şi desenul (vezi forma sunetelor). Analogia picturii cu muzica este făcută doar de către cei care cunosc tainele rezonanţei. De exemplu, savantul elveţian Euler porneşte de la ideea că toate culorile spectrului nu sunt altceva decât vibraţii ale luminii: „Paralela între suflet şi lumină este perfectă, astfel încât ea persistă în cele mai mici detalii”.

Camilian Demetrescu, în cartea Culoarea, suflet şi retină, Ed. Meridiane 1966 scrie: „Culoarea, derivând din lumină, fiind vibraţie, deci atribut al duratei, în acelaşi timp instrument specific picturii, este condusă de legi analoge muzicii, arta care se desfăşoară în timp. Asemănarea între legile culorii şi cele ale sunetului care sunt matematic stabilite, fundamentează necesitatea studiului acestor legi pentru pictorul care aspiră să dea tabloului său rigoarea şi limpezimea muzicii”. Rene Rousseau declara: „Pictura e într-un sens muzică ce se vede”.

Muzica îşi spune cuvântul în aproape toate domeniile: în fizică (ex. undele electro-magnetice = unde în care mărimile ce se propagă sunt intensităţile unor câmpuri electrice şi ale unor câmpuri magnetice ce pot da naştere unor sunete), în literatură (texte-poezii), în medicină (influenţa clară a muzicii asupra creierului etc.), în matematică (scara muzicală, notele, timpii lor etc.), în electronică (aparate şi efecte audio), în acustică etc.

Încă din antichitate, înţelepţii cunoşteau proporţiile ideale necesare clădirilor, în special ale celor cu caracter religios. Aceste clădiri se realizau după anumite reguli cu scopul de a avea o acustică (rezonanţă) foarte bună respectând conceptele consonanţei muzicale şi ale proporţiilor. Cuvintele rostite în acele temple, biserici etc. erau amplificate natural, datorită proporţiilor la care erau construite precum şi datorită anumitor materiale din care erau concepute şi al căror secret era bine păzit. În final, au rezultat adevărate capodopere arhitecturale, unele rezistând până în zilele noastre. De exemplu în cartea Catedralele gotice, Otto von Simson scrie că toate catedralele gotice aveau rapoartele de 1/2, 2/3, 3/4.

Muzicoterapia, meloterapia, sonoterapia, muzica de meditaţie, muzica ezoterică

Muzica este oglinda sufletului. Ea porneşte din inimă şi se adresează inimii.” George Enescu

Chiar dacă au denumiri diferite, toate ne conduc spre acelaşi ţel, spre Dumnezeu. Într-un cuvânt, toate la un loc ar putea fi denumite muzică spirituală.

Cei care vor să experimenteze această muzică, în urma unei singure audiţii îşi vor da singuri seama de beneficiile pe care le aduce aceasta. Cei care vor experimenta de mai multe ori audierea acestui gen de muzică îşi vor rezolva multe probleme psihice, sentimentale, iar cei cu adevărat perseverenţi vor avea rezultate uluitoare, pe care în prima fază abia dacă le intuiesc.

De milenii, muzica îl însoţeşte pe om în evoluţia sa spirituală. În China antică se compunea muzică pentru armonizarea fiecărui organ. Se folosea un anumit instrument pentru interpretarea bucăţilor muzicale specifice organelor, astfel: pentru rinichi – tobele, pentru plămâni – clopotele, pentru inimă – instrumentele cu coarde, iar pentru ficat – flautul. De asemenea, există unii autori medici care au descris chiar „armacopei muzicale”, recomandând câte un fragment din muzica clasică în tratamentul unei afecţiuni. Foarte apreciate în aceste „armacopei” sunt creaţiile lui Mozart. Ele sunt „prescrise” pentru faringo-amigdalite, boli ale tiroidei, boli ale ficatului, ale vezicii biliare şi pancreasului. Tot pentru bolile hepato-biliare, dar şi pentru cele cardio-pulmonare se recomandă muzica lui Händel.

În teoria sa, Platon spune că „muzica ezoterică, mişcarea sunetului care atinge creierul, trece apoi în vasele de sânge, traversează trupul de la cap la inimă, iar de aici până la regiunea ficatului”. Aristotel dă sunetului o definiţie asemănătoare.

Mulţi chirurgi folosesc muzică în timpul intervenţiilor chirurgicale pentru relaxarea pacientului şi a echipei operatorii.

Muzica armonioasă este ca o vrajă ce ne poartă spre noi tărâmuri de vis. Cei care creează (compozitorii) ne conduc de multe ori până la această „poartă”. La fel şi instrumentiştii. Ei pot fi canale (relee) divine prin care Dumnezeu îşi manifestă frumuseţea Sa neasemuită. Totuşi, puţini compozitori sau instrumentişti intră pe acea „poartă”. În schimb, cei care meditează cu suport muzical pot să deschidă „poarta” şi să pătrundă acolo, până în profunzimile cele mai adânci.

Cea mai elevată muzică spirituală ne pune în rezonanţă cu anumite energii binefăcătoare din macrocosmos şi ne influenţează benefic atât structura psihică, energetică cât şi cea fizică.

De fapt, cuvântul terapie (de la muzico-terapie) este impropriu deoarece, la fel ca orice terapie naturală, este de fapt o echilibrare, o armonizare a fiinţei. S-ar putea denumi foarte bine muzico-transformare, deoarece această muzică produce transformări spectaculoase (mai ales spirituale) în timp record, uneori chiar fulgerător.

Cel mai important lucru este ca muzica aleasă să ne placă!

Dar la fel de bine se poate alege o muzică care să rezoneze cu un anumit aspect divin ca, de exemplu, iubirea. În acest caz se numeşte muzică de meditaţie, deoarece se meditează cu ajutorul muzicii asupra Iubirii divine (care este eternă).

Vă veţi întreba de unde ştim ce muzică rezonează cu aspectul ales ca temă de meditaţie pe muzică?

Aici nu vă poate răspunde decât un om care a experimentat aceste aspecte divine sublime. „Un orb nu poate conduce pe alţi orbi”. Numai cel care a mai trecut pe această cărare vă poate arăta drumul şi vă poate conduce până la „poartă”. Dar pasul (efortul) trebuie să-l faceţi singuri.

MUZICOTERAPIA are ca structură anumite melodii sau fraze muzicale care se repetă, în aşa fel încât vibraţiile lor să fie mai tot timpul constante. Chiar dacă uneori melodiile sau frazele muzicale alese par monotone, ele exprimă şi imprimă celui care le ascultă anumite stări benefice, de iubire, de fericire, de curaj etc. (în funcţie de temele alese). Muzicoterapia integrează sonoterapia, meloterapia, vocaloterapia, sugestioterapia.

MELOTERAPIA este cea care are la bază o melodie. Melodia este elementul de bază al muzicii. Ea poate fi foarte simplă, sau complexă, dar este întotdeauna expresivă şi emoţională. Melodia este o combinaţie de sunete care prin înălţimea, durata şi succesiunea lor vor forma un cântec.

SONOTERAPIA este aceea terapie care foloseşte anumite sunete.

VOCALOTERAPIA este terapia ce foloseşte vocalele.

Toate aceste structuri terapeutice ale muzicii se regăsesc în multe genuri muzicale, de cele mai multe ori ele întrepătrunzându-se ca, de exemplu, muzica simfonică cu cea sacră, religioasă, de cult, bisericească etc. Acesta este şi motivul pentru care cei care folosesc cu înţelepciune puterea muzicii au rezultate rapide, transformându-se în fiinţe spirituale şi având o evoluţie spirituală spectaculoasă.

Muzica l-a însoţit pe om de la începuturile existenţei sale şi a evoluat odată cu năzuinţele sale spirituale. Efectele pozitive care apar în fiinţa noastră au fost revelate de către mulţi înţelepţi ca, de exemplu, Platon, Aristotel, Pitagora etc.

Ceea ce este foarte important de ştiut, este faptul că folosirea sunetelor şi a muzicii aduce în fiinţa umană o stare de armonie. Pitagora numea vindecarea cu ajutorul sunetelor purificare.

Muzica este o modalitate de a pătrunde în nucleul fiecărei celule, de a o face să vibreze la unison cu energiile benefice ale macrocosmosului. Trupul este asemenea unui instrument muzical, fiecare organ are nota sa muzicală. Desigur că fiecare om are o vibraţie a sa proprie. Putem foarte uşor să realizăm „vindecarea” dacă ştim ce să facem. Celulele vibrează mai puternic la sunetele armonioase. S-au măsurat fluxul sanguin şi reacţiile muşchilor în aceste momente, rezultatele fiind spectaculoase. Studiile ştiinţifice arată că muzica face să crească serotonina şi în acelaşi timp scade ACTH-ul, hormonul stresului.

Încă din 1963, Julius Portnoy în Music in the Life of Man spune că „muzica nu numai că modifică metabolismul, tonusul muscular, presiunea sangvină, digestia, secreţiile interne şi respiraţia, ci e în stare să producă toate aceste schimbări mai eficient decât orice alt stimulent”.

Astăzi există nenumărate instituţii de cercetări şi sanatorii ce folosesc cu mult succes această muzică. În aceste cazuri denumirile sunt de meloterapie sau muzicoterapie. Aici se ameliorează sau chiar se vindecă anumite afecţiuni. Iată doar câteva exemple: stările de stres, debilităţile fizice, boala lui Parkinson, dislexia, nodulii pulmonari, demenţa lui Alzheimer, anxietatea, psihastenia, insuficienţa cardiacă, palpitaţiile, aritmia, surmenajul, stresul, nervozitatea, astenia, nevroza, durerile de cap, migrenele, insomnia, depresia, hipertensiunea arterială, tensiunile nervoase etc.

În Germania, muzicoterapia are un rol însemnat în ameliorarea stării bolnavilor, ca în cazul pacientului din faţa dentistului sau pentru uşurarea naşterilor. Au fost efectuate cercetări şi la plante, muzica având o serie de efecte pozitive, cum ar fi accelerarea creşterii şi obţinerea unor recolte mai bogate.

S-a demonstrat practic că nu orice fel de muzică are efecte pozitive asupra organismului. De pildă, muzica simfonică, muzica uşoară, melodiile cântate la orgă, pot fi folosite ca stimulente, pe când muzica rock (în general), mai stridentă, displace atât plantelor cât şi animalelor.

Dr. Thomas Verny, în The Secret Life of the Unborn Child, dovedeşte că foetuşii, încă din primele stadii ale dezvoltării, preferă Mozart şi Vivaldi altor compozitori: „pulsul inimii acestora se stabilizează iar agitaţia picioarelor scade la muzica lor. Dimpotrivă, când mama ascultă rock, fătul dă din picioare violent”.

Cercetătorii de la Clinica Universităţii California din Los Angeles (UCLA) au demonstrat că cei născuţi prematur iau mai repede în greutate şi folosesc mai eficient oxigenul atunci când ascultă muzică clasică liniştită. (J. Kaminski şi W. Hali, în The effect of soothing music on neonatal behavioral states in the hospital newborn nursery, apărut în Neonatal Network, în 1996).

Într-un articol de pe newsweek.com intitulat Begley Sharon-Music on the Mind, se relatează că „nou născuţii discern muzica. Atunci când ambientul este umplut cu acorduri consonante şi intervale perfecte, aceştia râd. Iar când se fac auzite disonanţele şi intervalele micşorate/mărite, aceştia reacţionează dureros”.

Dr. Jane Standley de la Florida State University a realizat un dispozitiv care produce muzică de leagăn şi care este declanşat în momentul în care bebeluşul suge. Experimentele sale au arătat că cei născuţi prematur, cu deficienţe la supt, au învăţat să sugă în foarte scurt timp cu scopul de a obţine muzica de leagăn.

Pruncii la numai 4 luni preferă intervale majore şi minore (de terţe suprapuse) decât intervale disonante (secunde, septime)” Robert Lee Hotz – revista Times , 13 decembrie 2002.

Cercetările publicate în Psychology of Music (1998) şi Neurological Research (1998) confirmă că muzica poate îmbunătăţi gândirea spaţial-temporală a copiilor şi că elevii implicaţi prin programa şcolară în studiul muzicii obţineau note mai bune la istorie, limbi străine şi dovedeau un comportament social mai bun. (Mai multe detalii în studiile: Overy K. de la Universitatea Sheffield, UK, în Can music really "improve" the mind?, apărut în Psychology of Music, 1998, şi Johnson J. K., Cotman C.W., Tasaki C.S. şi Shaw G.L. în articolul Enhancement of spatial-temporal reasoning after a Mozart listening condition in Alzheimer’s disease: a case study, publicat în Neurological Research, în 1998. Roberta Konrad, profesoară la UCLA, în Empathy, Arts and Social Studies, Dissertation Abs.: Human. & Soc. Sci , în 2000).

Un studiu al Fundaţiei Rockefeller a arătat că elevii instruiţi în muzică au cea mai mare rată de admitere la medicină (66,7%) şi la biochimie (59,2%). Japonezii, care sunt cotaţi în eşalonul de vârf în matematică şi ştiinţe, au muzica introdusă în curriculum-ul lor ca o disciplină majoră în clasele 1-9.

Reader's Digest, în articolul semnat de David Mazie Music's Surprising Power to Heal (nr. 8 din anul 1992), arată că „muzica stimulează secreţia de endorfine şi de imunoglobulină salivară A (S-IgA = agent preventiv şi vindecător)”.

Koger, S. M., Chapin, K. şi Brotons, M. (1999) concluzionează în Is music therapy an effective intervention for demenţial A meta-analytic review of literature? J. Music Therapy că „Un studiu efectuat asupra 336 de bolnavi psihici (demenţă) a scos la iveală faptul că muzica are un efect remarcabil în tratarea bolii.

Iată şi alte câteva nume cu rezultate semnificative în aplicarea muzicoterapiei: Dr. Arnd Stein; Verdeau-Pailles J.; Willms H.; Sivadon; Schmoltz A.; Pfeiffer H.; Wunderlich S.; Hayashi N.; Chambliss C.; Inselmann U.; Tang W.; Reker T. etc.

Muzica are rol şi în calmarea durerilor. Muzica are un impact pozitiv important în calmarea durerilor cronice se arată într-un studiu american, publicat în Journal of Advanced Nursing, potrivit BBC News Online. Recent, au fost confirmate de o echipă de cercetători americani de la Cleveland Clinic Foundation efectele relaxante ale muzicii. Aceştia au testat efectele muzicii pe 60 de pacienţi care sufereau, de foarte mulţi ani, de dureri cronice.

Bolnavii care au ascultat muzică cel puţin o oră pe zi au raportat o scădere a nivelului durerii cu 21% şi al depresiei cu 25%, comparativ cu cei care nu au ascultat muzică.

Pacienţii care au participat la realizarea studiului sufereau de osteoartrită, probleme ale coloanei vertebrale şi artrită reumatoidă de cel puţin şase ani. Marea majoritate a declarat că durerea le afecta mai mult de o parte a trupului, fiind continuă. Dintre cei care au ascultat muzică, jumătate au avut voie să-şi facă propria selecţie de melodii, iar cealaltă jumătate a ascultat o selecţie realizată de cercetători.

Rezultatele noastre indică faptul că muzica a avut un efect semnificativ prin reducerea durerii, a depresiei şi prin creşterea sentimentului de putere”, a declarat Sandra Siedlecki, de la Cleveland Clinic Foundation.

Studiile anterioare referitoare la efectul muzicii au scos la iveală faptul că ascultarea unor melodii relaxante, timp de 45 de minute înainte de culcare, poate îmbunătăţi calitatea somnului cu 30%. Prin intermediul muzicii ne putem modifica radical viaţa şi putem atinge echilibrul sufletesc.

Mulţi oameni cred că muzicoterapia este doar o muzică ambientală, lentă, plicticoasă. Ei bine, această muzică include şi fragmente dinamice necesare deblocării unor energii din anumite zone. De multe ori este necesară o muzică antrenantă pentru dinamizare.

Muzica este doar un suport ce ne conduce spre stări sublime. Să nu ne ataşăm prea mult de cale (muzică) şi să uităm ţelul (pe Dumnezeu).

Prin muzica spirituală se obţine linişte şi armonie interioară. Tensiunile nervoase dispar fulgerător. Se amplifică iubirea altruistă. Pulsul se normalizează, inima se relaxează, obţinându-se starea de calm lăuntric. Într-o audiţie profundă apar stări de conştiinţă foarte înalte. Toate gândurile şi agitaţia mentală se topesc în armonia muzicii spirituale. Cercetările privind experimentarea acestei muzici au confirmat rezultate excepţionale.

Chiar dacă nu ne concentrăm atenţia asupra muzicii, ci doar o audiem, efectele apar instantaneu, dar sunt de scurtă durată. Dacă reuşim să ne concentrăm atenţia asupra muzicii, atunci efectele sunt uriaşe şi ne aduc beneficii imense.

Practic (Metoda principală)

Mai întâi se consacră către Dumnezeu Tatăl fructele acestei acțiuni. După ce am primit răspunsul afirmativ, ne pregătim pentru a audia muzica respectivă: ne așezăm pe un scaun, cu coloana vertebrală dreaptă, cu palmele aşezate în jos pe genunchi şi cu ochii închişi pentru o mai bună interiorizare. În acest mod se realizează o mai bună percepţie în plan subtil. Dacă palmele sunt aşezate în jos, pe genunchi, atunci sesizăm o anumită senzaţie de stabilitate. Dacă palmele sunt aşezate în sus, atunci vom sesiza o senzaţie de plutire. Cei care sunt foarte obosiţi sau bolnavi se pot aşeza pe podea (nu în pat) pe spate, cât mai relaxaţi, cu picioarele uşor depărtate între ele şi mâinile pe lângă trup, cu palmele orientate în sus, cu ochii închişi. Vom rămâne astfel pe tot parcursul audiţiei.

În final, mulţumim lui Dumnezeu Tatăl pentru ceea ce am simțit. Puterea muzicii spirituale (benefice) constă în faptul că ea se adresează direct spiritului. Aceasta este o cheie de care cel cu adevărat înţelept se va folosi!

Pentru a obține rezultate prin muzicoterapie, orice metodă are efect numai dacă este practicată minim 20 de minute, zilnic.


 
yogaesoteric
8 august 2015


Recomandări articole
Actualitate
Astrologie
Civilizaţiile extraterestre
Demascarea Masoneriei
Paranormal
Revelaţii
Sănătate
Şivaism
Spiritualitate universală
Tantra
Tradiţia yoghină
Yoga