Yoga și beneficiile sale asupra stresului

Cum influenţează posturile yoga chimia creierului şi circuitele neuronale?

Sunt două părţi funcţionale ale creierului care joacă un rol important în managementul stresului. Acestea servesc funcţia emoţională şi pe cea cognitivă. Sunt numite de specialişti creierul „emoţional” (amigdala şi conexiunile ei plus structurile din partea anterioară a creierului incluzând cortexul prefrontal medial) şi creierul „logic” (cortexul prefrontal dorsolateral, alte regiuni din cortexul prefrontal, cortexul cingular şi hippocampus). Creierul emoţional este capabil să iniţieze un răspuns la stres prin sistemul nervos simpatic, care ajută la eliberarea de adrenalină şi cortizol în sistemul sanguin. Creierul logic caută întotdeauna să oprească acest răspuns la stres şi mai caută să limiteze acţiunile creierului emoţional. Cu cât creierul nostru logic este mai puternic, cu atât este mai eficient în a face aceste două acţiuni. Când răspunsul la stres este „oprit”, semnalul sistemului parasimpatic este „pornit”. Acest semnal relaxează trupul, ceea ce înseamnă că un creier logic mai puternic este sinonim cu relaxarea.

Răspunsul creierului la stres şi semnalele de relaxare au un anumit circuit prin trup, iar anumite părţi din acest circuit au anumite „butoane” pe care le putem manipula pentru a activa sau inactiva anumite semnale. Gâtul este un exemplu elocvent unde sunt localizate multe astfel de „butoane” (în special în zona arterei carotide).

Cum antrenezi circuitul stresului

S-a dovedit că yoga antrenează circuitul stresului la două niveluri. Mai întâi, de fiecare dată când suntem într-o postură – fie rămânând nemişcaţi, fie urmărind să ne păstrăm echilibrul – se activează creierul logic. Atunci când ne aplecăm înainte, prin „butoanele” localizate la nivelul gâtului se activează semnalul de „relaxare”. Deci aplecarea în faţă şi concentrarea pentru o asana implică şi activarea creierului logic şi a semnalului de „relaxare”, în acelaşi timp. La fel şi aplecarea spre spate activează semnalul de a răspunde la stres prin „butoanele” de pe gât. Şi contractarea unui muşchi activează un mecanisim de relaxare. Aşadar, atunci când ne aplecăm spre spate şi ne contractăm muşchii în timp ce este nevoie să rămânem nemişcaţi şi concentraţi pe echilibru, creierul logic primeşte o provocare. Este necesar să contrabalanseze răspunsul stresului (eliberarea de adrenalină şi cortizol în sânge) şi, în acelaşi timp, să menţină trupul nemişcat şi concentrat într-o postură. Această situaţie „antrenează” creierul logic ca şi cum ar fi un muşchi.

Refacerea circuitelor neuronale

O serie de asana-e reprezintă pentru creierul logic ceea ce înseamnă pentru trup o serie de exerciţii fizice. Creierul logic a avut parte, astfel, de un „antrenament”. Aşa se explică de ce după o şedinţă de yoga simţi acel calm lăuntric, pentru că atunci creierul emoţional este liniştit. Antrenându-ţi astfel creierul logic pe o perioadă mai lungă de timp, poţi reorganiza circuitele neuronale. Se formează, astfel, noile circuite care te pot ajuta să reuşeşti mai uşor să-ţi controlezi gândurile. Vei putea observa că le poţi canaliza în direcţia pe care o doreşti. Aşa s-ar putea explica, cel puţin parţial, de ce yoga are un efect benefic asupra depresiei şi anxietăţii. Conexiuni mai puternice în creierul logic presupun o mai puţină influenţă a creierului emoţional şi un răspuns la stres mai puţin important. Acesta este motivul pentru care yoga este atât de eficientă în lupta cu stresul.

Important este să înveţi să faci yoga, să menţii corect posturile trupeşti (asana), să te poţi concentra, să îţi menţii echilibrul, să respiri corect şi, astfel, vei începe să te echilibrezi emoţional şi să reuşeşti să diminuezi efectele stresului asupra psihicului şi trupului tău.

Citiţi şi:

Alegi yoga, alegi fericire, armonie, împlinire

Meditația modifică structura creierului și reduce la jumatate stresul, conform unui studiu recent 

yogaesoteric
10 martie 2020

Also available in: English