Un virus mortal amenință lumea: nu Covid-19, ci Totalitarismul

 

Omenirea părea să aibă un singur plan de luptă împotriva epidemiei: închidem tot, punem lacăt pe țară, ne baricadăm și noi în case și așteptăm ca niște cârtițe în hibernare. Rămân activi doar medicii și vardiștii. Unii vindecă, alții veghează cu arma în mână aplicarea stării de urgență.

Pentru ca hibernarea să fie eficientă, era necesar să fie globală. Altminteri, se repeta cazul Chinei, care de la un moment dat nu mai raporta infectări interne, însă ploua cu cazuri de import, de la persoane venite din străinătate. Cât ar fi fost necesar să dureze această amorțeală tămăduitoare?

Potrivit unui studiu din 16 martie al cercetătorilor de la Imperial College din Londra, perioada ar fi fost necesar să se întindă pe durata a 18 luni, așadar până prin septembrie 2021, când se spera că va apărea (dacă va apărea!) un vaccin.

Pentru că – și aceasta este marea surpriză adusă de studiul britanic – din cauza globalizării, izolarea, cât de strictă, nu conduce la eradicarea infectărilor, ci doar la „aplatizarea curbei” contaminărilor.

Epidemia va continua să existe până ce va fi descoperit un vaccin sau până când vor fi infectate suficient de multe persoane pentru ca ceilalți să fie indirect protejați („imunitate de grup”).

Studiul citat a fost generos: el propunea organizarea vieții umanității în runde alternative de hibernare (de câte două luni) și activitate (de câte o lună), și tot așa în continuare, până la vaccin sau până la calendele grecești.

„Nu ne vom mai întoarce la normalitate”, este titlul cutremurător al unui articol din MIT Technology Review, aparținându-i lui Gideon Lichfield, redactorul șef al publicației, pe marginea studiului britanic.

„Pentru a opri coronavirusul, spunea el, este necesar să modificăm radical aproape totul: cum muncim, cum ne manifestăm, cum socializăm, cum facem cumpărături, cum ne îngrijim sănătatea, cum ne educăm copiii, cum avem grijă de membrii familiei.”

Pe termen scurt, afirma tot el, vor fi multe pagube, mai ales pentru „întreprinderile care depind de persoane care se strâng în număr mare: restaurante, cafenele, baruri, discoteci, săli de fitness, hoteluri, teatre, cinematografe, muzee, centre comerciale, târguri, muzicieni și alți artiști, săli de sport și stadioane (și echipe sportive), săli de conferință (și organizatori de evenimente), companii de croazieră, companii aeriene, transporturi publice, școli și grădinițe private”.

Dificultăți mari vor întâmpina părinții – care este necesar să suplinească școlile închise, familiile – care este necesar să aibă grijă de persoanele vârstnice încercând în același timp să le ferească de virusul care pentru ele este cel mai periculos, persoanele confruntate cu mari fluctuații de venituri.

„Ca în orice nenorocire, va exista și acum adaptare”, prezice Lichfield. Unele afaceri vor impune forme de distanțare fizică (săli de cinema, de teatru sau de lectură pline doar pe jumătate, rezervări obligatorii pentru anumite manifestări).
Va apărea o economie a izolării (shut-in economy) care va duce la o „explozie de noi servicii”, de sesiuni online de toate felurile și de vânzări la domiciliu.

Însă, pe termen mai lung, consecințele vor fi și mai profunde. Pentru că, NU, descoperirea vaccinului sau stingerea de la sine a epidemiei NU vor însemna revenirea la normalitate, profețește Lichfield. Chiar și după dispariția sa, Covid-19 va continua să marcheze dramatic viața umanității. Societatea viitorului va fi după chipul și asemănarea hâdă a Coronavirusului. „Estimez că ne vom restabili capacitatea de a socializa în toată siguranța, dezvoltând metode mai sofisticate de a-i identifica pe cei care reprezintă sau nu un risc sanitar și discriminându-i – legal – pe cei dintâi.”

Tabloul imaginat de Lichfield pare desprins din cele mai sinistre coșmaruri distopice: „Ne putem închipui o lume în care, pentru a lua un avion, va fi nevoie să fiți înscris la un serviciu care vă urmărește mișcările prin intermediul telefonului vostru. Compania aeriană nu va putea vedea pe unde ați fost, dar ea va primi o alertă dacă ați stat aproape de persoane înregistrate ca infectate sau de focare ale bolii.” Observați că Lichfield evită să îi identifice pe cei care vor fi – totuși – la curent cu toate mișcările noastre!

Israelul a legiferat deja supravegherea (fără mandat!) a telefoanelor de către serviciul de informații interne, Shin Bet, pentru a combate epidemia de coronavirus.

China a implementat deja tehnologii de recunoaștere facială (chiar cu mască de protecție) și de supraveghere strictă a persoanelor, inclusiv prin telefon, pe care le-a testat la scară națională cu prilejul epidemiei.

„Ar putea exista condiții similare la intrarea în locurile aglomerate, în clădirile guvernamentale sau în principalele stații de transport public”, scrie ziaristul de la MIT. „Vor fi scannere de temperatură peste tot și angajatorul vostru ar putea pretinde să purtați un aparat care vă supraveghează temperatura și alți parametri vitali.”

După modelul cluburilor de noapte și al barurilor, care cer un document de identitate certificând vârsta, anumite instituții ar putea solicita clienților un „atestat de imunitate”: un document – hârtie sau digital – care să ateste că sunt vindecați ori vaccinați.

Asemenea măsuri, care ni se par acum de domeniul SF, vor sfârși prin a fi acceptate, scrie Lichfield, „la fel cum am acceptat controalele de securitate din ce în ce mai riguroase de pe aeroporturi, în urma atacurilor teroriste”.

Discriminările, calul de bătaie al propagandei progresiste ante-Covid-19, vor reprezenta regula coșmarului post-virus care ni se pregătește, scrie Lichfield:
„Guvernele sau companiile vor putea impune orice criteriu cred de cuviință: de exemplu, să decidă că reprezentați un risc ridicat în cazul în care câștigați mai puțin de 50.000 de dolari pe an, dacă familia voastră este alcătuită din mai mult de șase persoane sau trăiți în anumite regiuni ale țării.”

Încă dinainte de pandemie, China a introdus un sistem numit de „credit social” prin care fiecare cetățean este supravegheat în orice moment al vieții sale – acasă, la serviciu, în vacanță, pe stradă – și i se acordă note pentru comportamentul său.

Paleta „materiilor” pentru care este notat se întinde de la respectarea regulilor de circulație la fidelitatea față de Partidul Comunist. Notele mari aduc recompense sociale precum dreptul de a călători cu trenul sau cu avionul, de a obține un credit la bancă sau de a-ți înscrie copilul la o școală mai bună.

Notele mici atrag reducerea progresivă a acestor drepturi, până la transformarea recalcitrantului într-un paria muritor de foame. Din această condiție nu poate ieși decât dacă acceptă reeducarea.

Occidentul elogiază modul în care China a gestionat epidemia pe care tot ea a provocat-o și a ascuns-o timp de trei săptămâni, și urmăreşte în continuare să o imite. Țări care se bat în piept cu cărămida democrației se înghesuie să aplice metodele dictaturii chineze de combatere a epidemiei și de suprimare a drepturilor populației.

Poate că totuși Gideon Lichfield bate câmpii. Poate că studiul Institutului Imperial din Londra este o exagerare. Poate că virusul va dispărea dintrodată, așa cum a apărut. Poate…

Dar de prea multă vreme se vedeau semnele totalitarismului. Ale dorinței de a institui o societate de control total, o lume a lui Procust, în care persoanele să fie despuiate de orice identitate, să gândească și să se comporte după calapodul făurit de elitele conducătoare. O societate orwelliană.

„În interiorul fiecărui progresist se ascunde un dictator care urlă să fie scos la suprafață”, spune David Horowitz.

Epidemia de coronavirus este pretextul perfect pentru ca dictatura să fie scoasă din cursurile universităților și din statutele ONG-urilor lui Soros, din reglementările UE despre curbura castravetelui și din discursurile despre salvarea planetei ale Gretei Thunberg, și instituită brutal ca nouă realitate a omenirii.

Din Wuhan s-a răspândit în lume un agent patogen mortal, care amenință întreaga civilizație occidentală: nu Covid-19, ci virusul totalitarismului.

Citiţi şi:

Coronavirusul și Big Brother

Fostul președinte al Cehiei, Vaclav Klaus: Dacă oamenii nu se opun ne așteaptă o distopie

Coronavirus: Măsurile de combatere sunt mai rele decât boala

 

yogaesoteric
18 iulie 2020