Negând trecutul socialist, construind viitorul comunist (II)

Citiți prima parte a articolului

Carnea se adaugă unei întregi liste de produse vegetale și alte produse animale care, se afirmă în mod hotărât, contribuie la emisia de gaze cu efect de seră.[1]

Iar pentru a se asigura că oferta de carne este împiedicată fizic să persiste sau să crească, guvernul Marii Britanii a instituit o taxă pe moștenirea fermelor de 20% din valoarea lor, pentru fermele valorând peste 1 milion de lire.[2]

Cum o fermă medie, cumulând mijloacele de producție agricolă, terenul și clădirile, depășește ușor această sumă, moștenitorii sunt forțați să se împrumute ca să achite taxa sau să renunțe la producția de carne. De altfel, guvernul britanic se inspiră aici din practica guvernului olandez, cel care răscumpără fermele de animale din țară oferind 120% din prețul lor de piață, oferta fiind însă limitată la o scurtă perioadă de timp.[3]

În fața opoziției proprietarilor de ferme, guvernul olandez le reamintește că, în lipsa unui acord voluntar pentru conversie, relocare sau abandon pentru compensare, guvernul poate folosi „instrumente obligatorii”, anume exproprieri, pentru a atinge obiectivele de mediu stabilite, respectiv închiderea a 11200 de ferme până în 2030.[4]

Scopul general al guvernului olandez este conversia agriculturii printr-un contract social zootehnic ce respectă bunăstarea animalelor, prin taxarea prin certificate de carbon și prin taxarea poluării cu azot.[5]

La fel de radical, ministrul german al sănătății, Karl Lauterbach a cerut reducerea cu 80% a consumului de carne, chiar și prin taxarea excesivă, care să facă ca acest produs de consum să devină mai puțin accesibil publicului larg. În compensare, crede Lauterbach, stimulente fiscale ar fi necesar să fie acordate producătorilor de carne „alternativă”, sintetică, precum și celor care adoptă o dietă vegetariană și vegană.[6]

La fel, Danemarca a instituit deja o taxă pe flatulența animalelor din ferme, ce fi va fi plătită începând cu 2030, anume 40 de euro pe tona de metan, inclusiv pentru vaci și porci, iar din 2035, taxa va fi de 100 euro pe tona de metan degajat.[7]

La aceasta, ar putea fi adăugată o taxă pe carnea tocată, estimează ministrul danez al economiei.[8] Prin comparație, deși consumul de carne este mai mic în România, el este totuși necesar să fie redus, insistă Greenpeace, cu 62% până în 2030 și cu 75% până în 2050.[9]

Alarmismul climatic legat de consumul de carne este corelat cu alt slogan WEF, anume că „va exista un preț global pus pe carbon; acesta va face carburantul fosil să aparțină trecutului”. Sloganul acesta definește politicile energetice actuale promovate de Comisia Europeană, de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, de Banca Mondială.

Politicile au fost adoptate de multe guverne naționale, cu accent pe eliminarea completă a emisiei de gaze în atmosferă prin taxare excesivă. De altfel, educația tinerelor generații cu sloganele stângii radicale este o țintă prioritară. Deloc întâmplător, ministrul Educației din România din guvernul format de Partidul Național Liberal (PNL) ‒ Partidul Social Democrat (PSD) ‒ Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR), Ligia Deca, promovează educația radical ecologistă în școli, încurajând participarea la întreceri pentru „net zero”, observând că „schimbările climatice afectează educația”. Tematica combaterii schimbărilor climatice se va reflecta și în curricula pentru liceu, spune ministrul, pentru că „tot mai mulți elevi consideră că schimbările climatice reprezintă cele mai importante amenințări la nivel global”, așa cum declara Ligia Deca la Forumul M100 pentru neutralitate climatică, la care ministrul este co-organizator.[10]

Astfel, angrenarea școlarilor în proiecte ideologice amintește de mobilizarea realizată de sistemul totalitar comunist, cel ce organiza competiții între organizațiile de partid pentru copii, pentru tineret, pentru oamenii muncii din întreprinderi și din cooperativele agricole de producție. În același spirit colectivist și voluntarist, 10 orașe și 16 municipii s-au alăturat, prin intermediul Hub-ului Național M100, la Mirror Mission Cities Hub Romania ‒ Misiunea Oglindă a Uniunii Europene „100 de orașe inteligente și neutre climatic”.

Green Deal este, de altfel, politica europeană ce răspunde așteptărilor activiștilor de mediu, cei care au devenit coloana vertebrală a stângii radiale europene. Aceștia militează în Scoția pentru interzicerea totală a consumului de carne până în 2040,[11] iar în Germania pentru creșterea vertiginoasă a taxelor pentru a opri activitatea economică și a contracta PIB-ul, pentru eliminarea automobilelor, interzicerea construcției de clădiri noi și refolosirea celor vechi, raționalizarea și controlul consumului personal, limitarea deplasărilor personale cu trenul pe distanțe „rezonabile”.

Aceasta este viziunea lui Ulrike Herrmann, unde doar ce este reciclat primește dreptul de a mai fi bun valid de consum. Modelul ei preferat este capitalismul de stat practicat de Marea Britanie aflată în război începând cu 1940, un capitalism bazat pe planificare birocratică și pe restricții personale severe, capabile să pună capăt capitalismului, „dovedit” incompatibil cu idealurile radicale ecologiste.[12]

Altfel spus, în loc de „creștere verde”, sfârșitul capitalismului trebuie să însemne „contracție verde”, o restrângere fără precedent a activității economice capitaliste occidentale iraționale și o trecere spre un comunism luminat, rațional, atent planificat. De altfel, creșterea constantă a impozitării consumului și proprietății din Marea Britanie (creșterea taxelor este de 40 miliarde de lire pentru anul fiscal 2025) pare să se îndrepte chiar în această direcție, o limitare tot mai accentuată a consumului și „risipei” prin stimularea inflației și scăderea puterii de cumpărare generale.[13]

În România, pactul verde european (Green Deal) înseamnă suprataxarea producției de energie electrică din arderea gazului și a cărbunelui, producție posibilă doar prin achitarea unui certificat verde ce variază, pe bursa certificatelor, în jur de 90 de euro/KWh.

Companiile de electricitate distribuie acest cost în facturile emise consumatorilor casnici și industriali. Din 2025, Guvernul României nu mai intervine administrativ în plafonarea prețului la electricitate, transformând electricitatea, un bun de consum accesibil pentru multe generații începând cu primele decenii ale secolului XX, într-un bun pe care doar unii consumatori și-l pot permite. Mai mult, creșterea generală radicală a taxelor din România în 2025 este menită să acopere și „taxa pe carbon” pe care fiecare gospodărie o datorează guvernului, dar și „taxa pe carbon” plătită de utilizatorii de automobile pe benzină, motorină, gaz lichefiat, așa cum a recomandat guvernului Fondul Monetar Internațional [14]. Nu în cele din urmă, Pactul Verde european înseamnă și obligația României de a face mai ușoare, din punct de vedere legal-birocratic, scoaterea din circuitul agricol a terenurilor (actualmente pășuni, fânețe, terenuri arabile) pentru construcția de centrale eoliene și fotovoltaice,[15] concesionarea luciurilor de apă din lacurile de acumulare și demolarea barajelor (începând cu cele învechite sau scoase din uz) pentru facilitarea migrației piscicole,[16] ca urmare a acțiunilor ONG-urilor grupate în „Dam Removal Europe” și conform Regulamentului UE privind „restaurarea naturii”.[17] Aceste măsuri vor reduce și mai mult producția agricolă, punând presiune asupra prețurilor de consum.

Negaționismul de stânga, prin incapacitatea sau voința de a trece sub tăcere eșecul economic, catastrofa culturală și crimele socialismului real existent, pregătește terenul pentru reluarea istoriei ca tragedie sau farsă. Apărând o ficțiune, aceea a legitimității încercării politice a socialismului de stat, o idee bună ce a fost prost pusă în practică sau un sistem de idei bune ce au fost denaturate de voința de putere a lui Stalin, Mao și Pol Pot, negaționismul de stânga cauționează alte ficțiuni, cum este ficțiunea „woke”. Pe latura sa eco-marxistă, noua ideologie a stângii radicale se confruntă, inevitabil, cu aceeași constrângere cu care s-a confruntat și cea dinaintea ei, constrângere derivată de ciocnirea dintre utopia socialistă și realitatea indestructibilă a lumii reale, permanent existentă.

Pentru a-și pune în practică idealurile politice, stânga radicală este necesar să facă apel, din nou și din nou, la constrângerea statului modern birocratic. Readucerea permanentă a economiei capitaliste la stadiul economiei de război britanice de la începutul anilor 1940, așa cum își dorește Ulrike Herrmann, va avea de rezolvat aceeași dilemă ridicată de Hayek:[18] este oare posibilă planificarea economiei și centralizarea resurselor economice fără centralizarea resurselor politice? Altfel spus, atunci când oamenilor li se va cere să renunțe la preferințele lor personale, la libertățile lor economice și la proprietate, statul modern birocratic puternic militarizat va folosi forța fizică în atingerea idealurilor politice sublime ale eco-marxismului? Dacă ne uităm la răspunsul dat de Lenin, Stalin, Mao, Castro, Pol Pot, Kim-ir Sen sau Gheorghe Gheorgiu-Dej și nenumărați alți reprezentanți ai stângii radicale din secolul XX, el este „da”. De ce ar fi diferit acum, când visul comunismului a prins din nou putere?

Note:

[1] Xiaoming Xu, Prateek Sharma, Shijie Shu, Tzu-Shun Lin, Philippe Ciais, Francesco N. Tubiello, Pete Smith, Nelson Campbell, Atul K. Jain, „Global greenhouse gas emissions from animal-based foods are twice those of plant-based foods”, Nature Food, nr. 2, 2021, pp. 724-732.

[2] Iris Duțescu, „Mii de fermieri protestează față de modificările impozitului pe moștenire”, Mediafax.ro, 19.11.2024, disponibil la https://www.mediafax.ro/economic/mii-de-fermieri-britanici-protesteaza-fata-de-modificarile-impozitului-pe-mostenire-22564589 (consultat la 05.06.2025).

[3] T.D., „Olanda va închide mii de ferme pentru a respecta normele UE de conservare a naturii”, Spotmedia.ro, 29.11.2022, disponibil la https://spotmedia.ro/stiri/mediu/olanda-va-inchide-mii-de-ferme-pentru-a-respecta-normele-ue-de-conservare-a-naturii (consultat la 05.06.2025).

[4] Roxana Dobre, „Guvernul din Olanda a anunțat că va naționaliza fermele care nu reduc poluarea”, AGROinteligența, 27.01.2023, disponibil la https://agrointel.ro/246363/guvernul-din-olanda-a-anuntat-ca-va-nationaliza-fermele-care-nu-reduc-poluarea (consultat la 05.06.2025).

[5] Mircea Olteanu, „Olanda: guvernul alocă miliarde de euro pentru conversia ecologică a agriculturii”, AGROinteligența, 02.01.2022, disponibil la https://agrointel.ro/210312/olanda-guvernul-aloca-miliarde-de-euro-pentru-conversia-ecologica-a-agriculturii (consultat la 05.06.2025).

[6] Alexandru Stan, „După interzicerea automobilelor cu benzină din 2035, Europa trebuie să reducă consumul de carne animală cu 71% până în 2030. Un oraș olandez face primul pas ‒ interzicerea reclamelor la carne animală din 2024”, Mediafax.ro, 19.02.2023, disponibil la https://www.mediafax.ro/econo mic/dupa-interzicerea-automobilelor-benzina-2035-europa-reduca-consumul-carne-animala-71-pana-2030-oras-olandez-face-primul-pas-interzice-reclamele-carne-animala-2024-21617410 (consultat la 05.06.2025).

[7] Deutsche Welle, „Danemarca: Taxă pe gazele produse de vaci”, dw.com, 26.11.2024, disponibil la https://www.dw.com/ro/danemarca-taxă-pe-gazele-produse-de-vaci/video-70845587 (consultat la 05.06.2025).

[8] Emanuel Nițulescu, „Premieră mondială: Danemarca introduce taxa pe flatulența vacilor și a porcilor”, Evenimentul Zilei, 26.06.2024, disponibil la https://evz.ro/premiera-mondiala-danemarca-introduce-taxa-pe-flatulenta-vacilor-si-porcilor.html (consultat la 05.06.2025).

[9] Alexandru Stan, „După interzicerea automobilelor cu benzină din 2035, Europa trebuie să reducă consumul de carne animală cu 71% până în 2030. Un oraș olandez face primul pas ‒ interzicerea reclamelor la carne animală din 2024”, Mediafax.ro, 19.02.2023, disponibil la https://www.mediafax.ro/economic/dupa-interzicerea-automobilelor-benzina-2035-europa-reduca-consumul-carne-animala-71-pana-2030-oras-olandez-face-primul-pas-interzice-reclamele-carne-animala-2024-21617410 (consultat la 05.06.2025).

[10] Alexandru Bogdan Grigoriev, „Ligia Deca: «Schimbările climatice afectează educația»”, Puterea.ro, 29.10.2024, disponibil la https://www.puterea.ro/ligia-deca-schimbarile-climatice-afecteaza-educatia/ (consultat la 05.06.2025).

[11] The Scottish Parliament, „PE1963: Phase in meat production ban by 2040”, 31.08.2022, disponibil la https://www.parliament.scot/get-involved/petitions/view-petitions/pe1963-phase-in-meat-production-ban-by-2040 (consultat la 05.06.2025).

[12] Ulrike Herrmann, Sfârșitul capitalismului. De ce creșterea economică și protecția mediului nu sunt compatibile și cum vom trăi în viitor, trad. rom. Cristina Badea-Guțu, Târgoviște, Cetatea de Scaun, 2023.

[13] A. F., „Media: Companiile din Marea Britanie avertizează că bugetul care majorează impozite ale guvernului laburist va afecta angajările și va stimula inflația”, Bursa.ro, 01.11.2024, disponibil la https://www.bursa.ro/media-companiile-din-marea-britanie-avertizeaza-ca-bugetul-care-majoreaza-impozite-al-guvernului-laburist-va-afecta-angajarile-si-va-stimula-inflatia-84318354 (consultat la 06.06.2025).

[14] Cristian Anton, „FMI vrea ca românii să plătească taxa pe carbon: costurile pe gospodărie vor exploda. Vezi cât se va plăti în plus”, PROTV.ro, 04.02.2024, disponibil la https://stirileprotv.ro/stiri/financiar/fmi-vrea-ca-romanii-sa-plateasca-taxa-pe-carbon-costurile-pe-gospodarie-vor-exploda-vezi-cat-se-va-plati-in-plus.html (consultat la 06.06.2025).

[15] Violeta Mat, „Liber la eoliene pe pășuni! Legea pajiștilor a fost modificată”, Revista-Ferma.ro, 19.12.2024, disponibil la https://revista-ferma.ro/liber-la-eoliene-pe-pasuni-legea-pajistilor-a-fost-modificata/ (consultat la 07.06.2025).

[16] Dam Removal Europe, disponibil la https://damremoval.eu (consultat la 07.06.2025).

[17] Afrodita Cicovschi, „România va demola unele baraje și stăvilare construite pe râuri”, Adevărul.ro, 08.01.2025, disponibil la https://adevarul.ro/economie/romania-va-demola-unele-baraje-si-stavilare-2413081.html (consultat la 07.06.2025).

[18] Friedrich A. Hayek, Drumul către servitute, trad. rom. Eugen B. Marian, București, Humanitas, 2006.

Citiți și:
Acordul Forumului Economic Mondial urmărește crearea foametei globale prin distrugerea industriei agricole
Ce poate fi verde într-o agendă politică roșie?
Înapoi la era comunistă

 

yogaesoteric
26 iulie 2025