Gheorghe Piperea: „Inflația, înrăutățirea situației economice și creșterea riscului de țară vor determina creșterea necontrolată a dobânzilor la credite”

Inflația, înrăutățirea situației economice și creșterea riscului de țară vor determina creșterea necontrolată a dobânzilor la credite și, în consecință, executări silite și evacuări în număr mare. Pe scurt, supra-îndatorarea la bănci va (re)deveni curând un nou motiv de sărăcire a populației și de fenomene sociologice grave.

Evident, guvernul Bolojan are alte priorități: arme și ajutoare pentru Ucraina. Cu toate acestea, până la 20 noiembrie 2025, guvernul său avea obligația să implementeze Directiva (UE) 2023/2225 privind creditele de consum.

Această directivă stabilește, la art. 31, că dobânzile bancare e necesar să fie plafonate, în scopul prevenirii abuzurilor și al combaterii cămătăriei. Statele membre au datoria să se asigure că nu se aplică rate excesiv de ridicate ale dobânzii aferente creditului. Directiva permite statelor membre să interzică sau să limiteze anumite taxe sau comisioane aplicate de creditori (cum ar fi comisionul de risc, care este o dobândă mascată).

Conform Directivei, anunțurile publicitare ale băncilor e necesar să includă avertismentul: „Atenție! Banii împrumutați costă bani”, fiind necesară o explicație clară și concisă a consecințelor nerespectării termenilor contractului. Directiva interzice publicitatea înșelătoare care sugerează că împrumutul ar crește resursele financiare, economiile sau nivelul de trai ale consumatorilor. Nu, împrumuturile e necesar să fie restituite și costă.

Foarte important în plan juridic și psihologic: Directiva impune acordul explicit al consumatorului pentru toate clauzele, costurile, anexele și amendamentele la contract. Se interzice obligarea consumatorului prin acordul implicit [așadar, nu se aplică nici qui tacit consentire videtur, cine tace se presupune că a acceptat, și nici caveat emptor, cumpărătorul să deschidă ochii, ca să nu deschidă punga]. Precizare pentru juriști: toate clauzele contractului de credit devin ne-uzuale, în sensul art. 1203 Cciv. Ele nu vor avea niciun efect în lipsa acordului explicit al debitorului.

Consumatorii se pot retrage dintr-un contract în termen de 14 zile, fără a oferi un motiv și pot rezilia gratuit, în orice moment, un contract de credit pe durată nedeterminată.

Statele membre impun creditorilor să ia măsuri rezonabile de restructurare, adică de ușurare a poverii creditului, cauzată de dificultățile financiare, iar asta se face înainte de inițierea procedurii de executare silită. Este ceea ce, în România, reprezintă ținta fundamentală a Legii nr.77/2016 privind darea în plată, lege scrisă de mine.

Există un proiect de lege privind implementarea Directivei creditelor de consum, dar nu se știe care este stadiul sau soarta acestui proiect.

În orice caz, proiectul este o implementare incompletă și, mai ales, greșită a Directivei 2023/2225, căci trimite, pur și simplu, la Legea nr.243/2024, fără distincții și fără atenție pentru detalii.

Legea nr.243/2024 privind protecția consumatorilor cu privire la costul total al creditării și la cesiunea de creanță, al cărui proiect originar a fost scris de mine, este incomplet la rândul său și este departe de a fi protectiv pentru consumatori. Rezultatul actual nu este opera mea, ci „opera” lobby-ului bancar, care s-a opus dintotdeauna ideii de plafonare a dobânzii și a costurilor creditelor.

Protecția Legii nr. 243/2024 s-a limitat la micro-credite sau credite de valoare mică și împrumuturi acordate de IFN-uri. Plafonul de dobândă este foarte ridicat – la dobânda BNR se pot adăuga 27 de ppt, iar penalitățile pot fi de maxim 0,8% – 1% pe zi de întârziere (în funcție de valoarea creditului). Pot exista, deci, împrumuturi cu dobânzi de 34% pe an și cu penalități care ar putea ajunge și la 365% pe an. Singura plafonare reală reglementată de Legea nr. 243/2024 este cea care oprește acumularea de dobânzi și penalități dincolo de dublul sumei împrumutate. Oricât de multe dobânzi și penalități s-ar acumula, nu se poate depăși dublul sumelor împrumutate.

În orice caz, deși este în vigoare de peste un an, Legea 243/2004 a generat foarte puține cazuri în practică. S-a vorbit doar de un control al ANPC, acum 2 săptămâni, care s-a soldat cu amenzi de 1,5 milioane de lei, aplicate câtorva sute de IFN-uri.

Este evident că e necesară o nouă lege, iar urgența acesteia ar justifica asumarea răspunderii guvernului în Parlament. Dar guvernul se luptă cu pensionarii, bugetarii, bursierii, părinții care stau acasă pentru a-și îngriji copiii foarte mici, magistrații, precum și cu schimbarea climatică.

Autor: Av. Gheorghe Piperea

Citiți și:
S-a publicat raportul cu inflația din Europa. România este detașat pe primul loc: Avem o inflație de 5 ori mai mare decât media din Europa. Urmează Revoluția!
Românii sunt jecmăniți pe față de Raiffeisen Bank: Dobânda anuală efectivă la un credit imobiliar în Austria e 2,9%. În România e 9,1%. Un român plătește dobândă 190.000 de euro la un credit de 100.000 de euro

yogaesoteric
24 noiembrie 2025