„Jocurile Foamei” în România: „Urmează o iarnă de coșmar”. O femeie spune că își mai permite doar trei felii de șuncă, o alta – doar 2-3 roșii

Puterea de cumpărare a românilor continuă să se erodeze, iar efectele se văd tot mai clar în consum. Scăderea puterii de cumpărare a început să schimbe vizibil comportamentul românilor. În piețe, comercianții vorbesc despre clienți care cumpără cantități tot mai mici, în timp ce alții se îndreaptă către supermarketuri pentru a căuta promoțiile. Un caz în care un cumpărător a luat doar două roșii a devenit imaginea situației cu care se confruntă o parte dintre consumatori.

Astfel de situații sunt simptomul unei probleme economice mult mai ample. „Da, pentru că suntem ca într-un fel de «Jocurile Foamei», în versiune românească. Iată, cu 12 luni, 12 episoade unul după altul, care, probabil, se vor prelungi cu un nou sezon: în 2027. Glumim, dar asta este realitatea: suntem, din păcate, într-o zonă de «Ice Age economic», i-aș spune. Un fel de epocă de gheață, în care totul a înghețat, în care situația puterii de cumpărare este din ce în ce mai gravă”, a afirmat consultantul economic Adrian Negrescu, care respinge ideea că actuala reducere a consumului este necesar să fie privită doar ca o corecție după perioada în care salariile și pensiile au crescut. În analiza sa, statul a avut un rol important în această evoluție.

Perspectivele pentru anul viitor sunt și mai îngrijorătoare. Creșterea prețurilor la electricitate și gaze se va transfera rapid în facturile populației, tocmai într-o perioadă în care veniturile sunt deja afectate de scumpiri. „Va fi un an 2027 extrem de greu, care va începe cu o iarnă foarte dificilă. Gândiți-vă că se pregătesc în momentul de față să crească prețul energiei electrice, prețul gazelor. Toate astea vor genera niște facturi la întreținere foarte, foarte mari, pe care mare parte din populație nu va reuși să le plătească. 2027 va fi un an în care, probabil, vor îngheța toate veniturile populației, pentru că datoriile sunt uriașe”, a mai spus Negrescu.

Presiunea se suprapune peste o deteriorare deja vizibilă a consumului. Inflația a coborât la 8,2%, însă România continuă să înregistreze cea mai rapidă creștere a prețurilor din Uniunea Europeană, ceea ce înseamnă că veniturile populației continuă să piardă din valoare în termeni reali. Numai efectul inflației a redus valoarea reală a salariului minim cu peste 200 de lei, în timp ce în cazul pensiei minime pierderea depășește 100 de lei. Și salariul mediu valorează, în termeni reali, cu câteva sute de lei mai puțin decât în urmă cu un an.

În aceste condiții, românii au început să taie din cheltuieli și să renunțe la anumite produse și servicii. Consumul este cu 6,2% sub nivelul din 2025, iar tendința descendentă durează deja de un an. Reduceri ale cumpărăturilor sunt vizibile atât în cazul alimentelor, cât și al carburanților. Scăderea coincide cu perioada de consolidare fiscală, în care au fost introduse noi taxe și impozite, inclusiv majorarea TVA.

O femeie spune că își mai permite doar trei felii de șuncă

O pensionară la magazin arată adevărata față a României. Ea își cumpără trei felii de șuncă și ajunge să povestească plângând că nu își mai permite să își ia mâncare, iar factura la gaze o achită în rate. „Vin, mă uit și plec”, spune femeia, care explică și că a renunțat în mare parte la carne și mai cumpără fructe și legume. Însă asta numai când nu are de achitat facturi, căci suma pe care o are de plătit pentru gaze îi depășește pensia. Îmi vine să plâng, spune femeia care mai are putere să zâmbească în fața camerelor.

România ocupă primul loc în topul statelor membre UE cu cea mai mare scădere a vânzărilor cu amănuntul, în iulie 2026, raportat la perioada similară din 2025, urmată de țări precum Germania, Italia și Spania. Țara noastră a înregistrat un recul de 5,7%, în timp ce la nivelul UE a fost raportată o creștere de 1%, potrivit datelor Eurostat, oficiul de statistică al Uniunii Europene. „Cele mai mari creșteri anuale ale volumului total al comerțului cu amănuntul au fost înregistrate în Cipru (8,6%), Letonia (7,1%) și Suedia (6,4%). S-au observat scăderi în România (5,7%), Germania (2,5%), Italia (1%) și Spania (0,7%)”, potrivit Eurostat.

În luna iulie 2026, comparativ cu luna iulie 2025, indicele vânzărilor cu amănuntul ajustat în funcție de efectele calendaristice s-a mărit cu 0,6% în zona euro și cu 1,0% în UE. În zona euro, volumul comerțului cu amănuntul a crescut, comparativ cu iulie 2025, cu 1,6% în cazul produselor alimentare, băuturilor și tutunului, cu 0,2% în cazul produselor nealimentare (cu excepția carburanților auto), dar a scăzut cu 3,1% în cazul carburanților auto comercializați în magazine specializate. La nivelul UE, volumul comerțului cu amănuntul s-a mărit cu 1,3% în cazul produselor alimentare, băuturilor și tutunului, cu 0,9% în cazul produselor nealimentare (cu excepția carburanților auto), dar a scăzut cu 2,0 % în cazul carburanților auto comercializați în magazine specializate.

Citiți și:
România a pierdut mai mult decât a câștigat prin aderarea la UE. Cifrele „plus 70 de miliarde” ascund o realitate dură: datorie record, pierdere de suveranitate și costuri grele impuse de Green Deal
Unde ne sunt banii?

yogaesoteric
13 septembrie 2026