Răspunsul Moscovei la seria de asasinate

În războiul ruso-american prin interpuși se ucid generali în parcări, ofițeri pe trotuar și șefi de servicii secrete în propriul birou. E singura ramură care a funcționat fără pauză de la începutul conflictului, însă fără rezultate la masa negocierilor. Și cu Moscova foarte reținută până de curând.

Pe 4 septembrie, la prânz, o dronă cu reacție a intrat în sediul Serviciului de Securitate din centrul Kievului, îndreptată spre biroul lui Oleksandr Poklad. Doisprezece răniți, fum peste acoperișuri, ansamblul Sfintei Sofia avariat la câteva sute de metri. Poklad a scăpat. În aceeași zi am aflat că Steve Witkoff și Jared Kushner pleacă în sfârșit spre Moscova, ca să discute încă o propunere de-a lui Trump (în afară de cea transmisă prin intermediului șefului CIA). Vizita mai fusese anunțată de patru ori până acum, fără să se producă.

Ținta de la Kiev fusese aleasă cu grijă. Poklad a condus contraspionajul ucrainean timp de cinci ani, iar din vară conduce tot serviciul. Adică a stat la butoane exact în perioada în care generalii ruși au început să sară în aer prin parcări. Igor Kirillov, ucis de o bombă ascunsă într-o trotinetă la ușa blocului, operațiune asumată public de SBU. Iaroslav Moskalik, mașină capcană lângă Moscova, cu o instanță rusă care a dat condamnare pe viață și a stabilit de unde venise ordinul. Generalul Alexeev, împușcat pe stradă la Moscova în februarie și scăpat cu viață, cu FSB arătând direct spre Kiev.

Drona din 4 septembrie este un prim răspuns la toată lista de mai sus.

Rușii anunțaseră unde bat. În mai, Ministerul de Externe de la Moscova declara că loviturile vor viza „atât centrele de decizie, cât și punctele de comandă”. Patru luni mai târziu, una dintre ele a găsit un birou important din capitala Ucrainei.

Meseria are și o școală, iar școala este israeliană. Acum un an, într-o după-amiază de septembrie, aviația israeliană a lovit cartierul Leqtaifiya din Doha, unde patru lideri Hamas se adunaseră ca să discute o propunere americană de încetare a focului. Au murit șase oameni, printre care fiul uneia dintre ținte și un militar qatarian. Toți cei patru vizați au ieșit vii, iar o sursă israeliană a recunoscut că „misiunea de asasinare a eșuat”. Trump s-a declarat „foarte nemulțumit de fiecare aspect” și a spus că lovitura nu avansează obiectivele Israelului sau ale Americii. Premierul qatarian a observat, mai simplu, că cine îți cere să mediezi și apoi îți bombardează capitala îți transmite că negocierea nu valorează nimic. O lună mai târziu, acordul pentru Gaza se semna oricum.

Ratarea a fost irelevantă. A contat că patru oameni au aflat, într-o singură după-amiază, că ar putea fi asasinați inclusiv la o masă convocată de mediatorul lor. Astfel de lovituri se adresează supraviețuitorilor. Morții sunt doar dovada că mesajul a plecat.

Jenna Jordan, profesoară de relații internaționale la Georgia Tech, a numărat loviturile date conducerii Al-Qaida de la mijlocul anilor nouăzeci încoace și a ajuns la aproape trei sute. Organizația le-a supraviețuit la toate. Concluzia ei, publicată la Stanford University Press, este că uciderea șefilor nu slăbește o structură care are birocrație, bază de sprijin și ideologie. Adică fix ce are orice serviciu de informații.

Pe front, metoda nu are un impact major. Ca avertisment, însă, funcționează perfect.

Aici stă frica lui Zelenski, și este mai concretă decât pare. Frontul se mișcă lent, în jur de trei kilometri pătrați pe zi, de câteva ori mai puțin decât vara trecută. Lista de asasinate, în schimb, se lungește.

Witkoff și Kushner au ajuns la Kremlin, din nou, cu altă linie de îngheț (imposibil de acceptat de către Putin, din motive evidente). Trump i-a trimis spunând că are „o idee pentru pace” și că sunt „doi negociatori excepționali”. Din păcate, tot ce au negociat foarte bine până acum a fost cazarea la Moscova, într-un hotel de lux.

Partea de război care sperie cu adevărat Washingtonul și Kievul este decizia Moscovei de a aplica metoda israeliană, cerută insistent de o parte a publicului din Rusia după seria de asasinate a Kievului.

Trump, „omul păcii”, și-a trimis negociatorii fără o soluție-miracol. Dacă ar fi avut-o, am fi aflat deja. Iar Kremlinul nu și-ar fi exprimat reținerile cu privire la șansele unui rezultat favorabil.

Circul negocierilor cu rezultate anunțate din start este varianta ieftină pentru America și foarte scumpă pentru Ucraina, care plătește amânarea unui compromis ruso-american în kilometri pătrați pierduți, mii de victime pe front și în noi nume adăugate pe lista de asasinate.

Citiți și:
Ce a cumpărat Putin de la trimișii lui Trump
Războiul din Ucraina: Occidentul agravează situația

yogaesoteric
17 septembrie 2026