DNA este un monstru – Judecătoarea Florica Roman de la Curtea de Apel Oradea dă cărţile pe faţă

Interviu exploziv oferit de judecătoarea Florica Roman (foto) de la Curtea de Apel Oradea. Hărţuită ani de zile într-un dosar fabricat de DNA care a fost clasat chiar de DNA, Florica Roman cere tragerea la răspundere a procurorilor vinovaţi de abuzurile comise împotriva oamenilor simpli şi împotriva magistraţilor.

În interviul acordat site-ului bihorjust.ro, judecătoarea Roman cataloghează parchetul anticorupţie drept un monstru, amintind de oamenii care au fost distruşi de procurori obsedaţi de imagine şi de un DNA care a beneficiat de un uriaş aparat de propagandă.

De asemenea, Florica Roman consideră că obsesia anumitor politicieni de a desfiinţa Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie (SIIJ) nu reprezintă altceva decât dorinţa acestora de a controla Justiţia. În ceea ce priveşte implicarea serviciilor secrete în actul de justiţie, judecătoarea de la Curtea de Apel Oradea subliniază că o asemenea situaţie este specifică doar statelor totalitare.

Iată un fragment din interviul acordat de judecătoarea Florica Roman de la Curtea de Apel Oradea publicaţiei bihorjust.ro, interviul integral fiind ataşat la finalul articolului:

„Reporter: Vă reproşaţi ceva în activitatea de magistrat?

 Florica Roman: Toţi suntem oameni şi suntem, implicit, supuşi greşelii. Ce îmi reproşez cel mai mult este că anterior anului 2013, când am început să fiu cercetată de DNA Oradea, nu am crezut că unui cetăţean care nu a încălcat legea i se poate fabrica un dosar penal, poate fi urmărit penal şi trimis în judecată pentru fapte pe care nu le-a făcut şi că, mai mult, ar putea fi chiar condamnat pe astfel de invenţii.

Reporter: În urmă cu câţiva ani, aţi fost acuzată de DNA de trafic de influenţă şi favorizarea infractorului. În cele din urmă, dosarul a fost clasat. Consideraţi că aţi fost o ţintă a DNA şi de ce? Cum aţi trecut peste acel moment?

Florica Roman: Acuzaţiile DNA la adresa mea au fost clasate la final chiar de către DNA pe motiv că «fapta nu există». Asta după ce, iniţial, am fost anchetată pe fapte ce nu există, trimisă în judecată pe fapte ce nu există, iar dosarul a fost restituit de la instanţă la parchet. Pe lângă toate acestea, pe perioada urmăririi penale DNA a scurs din dosar «pe surse» informaţii în presă cu acuzaţiile aberante la adresa mea, cum că aş fi pretins un ceas cu cuc vechi şi nişte peşti. Acuzaţiile erau de un absurd pe care numai nişte creiere bolnave le puteau inventa.

Am trecut peste acel moment pentru că m-am luptat, având de partea mea adevărul şi dreptatea. A fost o experienţă care mi-a lărgit orizontul şi m-a făcut să văd altfel justiţia. Pe scurt, experienţa respectivă mi-a întărit instinctele de luptător şi mi-a reînnoit motivaţia de a fi judecător, de a apăra drepturile şi libertăţile cetăţenilor.

Reporter: Într-o postare pe blogul dumneavoastră afirmaţi că «s-au făcut victime umane, oameni obişnuiţi, necunoscuţi publicului larg, anonimi, dar reali, pe care i-a distrus sistemul promovat de fostul procuror-şef DNA Laura Codruţa Kovesi». Cum credeţi că s-a ajuns la o astfel de situaţie?

Florica Roman: Oameni, şi nu puţini, pentru fala unor procurori obsedaţi de imagine, au fost distruşi de DNA în primul rând din cauza lipsei criticilor presei, societăţii civile şi magistraţilor la adresa DNA în perioada în care această instituţie era considerată vedeta supremă, luptătorul pur şi perfect împotriva corupţiei. Timpul şi faptele au dovedit că, în afara triumfalismelor propagandistice, DNA nu a fost nici pură şi nici perfectă în lupta cu corupţia, ba din contră.

Într-o democraţie sănătoasă, orice instituţie a statului este necesar să fie chestionată şi criticată; în lipsa criticilor, aceste instituţii au potenţial de a se transforma într-un monstru avid de putere şi control total. DNA chiar a devenit un astfel de monstru nu doar împotriva oamenilor simpli, ci şi împotriva magistraţilor, astfel cum s-a constatat prin Hotărârea Plenului CSM nr. 225/2019. Prin hotărârea respectivă s-au detaliat o parte din abuzurile comise de DNA contra drepturilor şi libertăţilor judecătorilor şi procurorilor. Or, dacă judecătorii şi procurorii au fost abuzaţi de DNA, cu atât mai mult au fost abuzaţi cetăţeni simpli. Este de datoria noastră să luptăm până la capăt să aflăm şi să expunem toate abuzurile săvârşite de DNA în perioada sa de falsă glorie, iar cei vinovaţi de acele abuzuri să fie traşi la răspundere.

Reporter: Aţi ridicat o excepţie de neconstituţionalitate privind repararea erorilor judiciare. CCR amână de 6 luni pronunţarea – care bănuiţi că este motivul?

Florica Roman: Completul din care am făcut parte a invocat excepţia de neconstituţionalitate a unor dispoziţii din Codul de procedura penală care să dea dreptul persoanelor ce au fost supuse unor măsuri preventive, iar la final au fost achitate, să fie despăgubite. O astfel de prevedere a existat atât în perioada interbelică, cât şi în perioada comunistă, inclusiv în anii ’50 ai stalinismului. Când s-a făcut marea «reformă» a codurilor, însă, în timpul primului mandat al fostul ministru Cătălin Predoiu, prevederea a fost astfel formulată în noul Cod de procedura penală că este, în fapt, inaplicabilă. Nu am ce să comentez cu privire la motivele amânării de către CCR a respectivei excepţii, însă o decizie favorabilă din partea CCR ar oferi un dram de reparaţie nedreptăţilor suferite de mulţi români.

Reporter: V-aţi exprimat de multe ori părerea în mod public. Aţi fost criticată din această cauză?

Florica Roman: Da, am fost criticată, însă criticile sunt benefice, mai ales dacă sunt motivate, constructive. Chiar şi criticile nefundamentate, nedrepte şi în afara subiectului sunt de preferat lipsei oricărei critici.

Reporter: Consideraţi că e nevoie de o reformă a CSM?

Florica Roman: Organizarea şi funcţionarea CSM au suferit o serie de modificări benefice prin modificările la legile justiţiei din anul 2018, modificări făcute în limitele permise de Constituţie.

O reformă deplină şi corectă a CSM va fi necesar să fie făcută însă prin modificarea Constituţiei, care să includă separarea definitivă a carierei judecătorilor de cea a procurorilor şi reglementarea organizării şi funcţionării separate a forurilor supreme ale celor două profesii. Pe scurt, crearea unui Consiliul Superior al Judecătorilor şi un altul al Procurorilor, cum există, de pildă, în Republica Moldova.

Numai judecătorii sunt cei care înfăptuiesc justiţia, în timp ce procurorii sunt participanţi la înfăptuirea acesteia. Prin urmare, e normal ca cele două profesii să fie separate, la fel cum separate se cuvine să fie şi forurile lor tutelare.

Reporter: Ce părere aveţi despre desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie?

Florica Roman: Dorinţa obsesivă a unor politicieni de a desfiinţa SIIJ arată dorinţa acestora de a prelua controlul politic asupra justiţiei. SIIJ este singura structură de parchet în care politicul nu are influenţă în numirea procurorilor, toţi procurorii din această structură, inclusiv procurorul şef, fiind numiţi de Plenul CSM.

A se reveni la situaţia anterioară înseamnă a se reveni la situaţia inacceptabilă în care un procuror DNA deschidea dosar judecătorului care-i judeca rechizitoriul pentru a-l «stimula» să dea o soluţie care-i era favorabilă. Relevantă în acest sens este înregistrarea de la DNA Oradea, unde 5 procurori DNA complotau cum să facă dosare judecătorilor să «bage frică în ei» şi să-i dea exemplu pentru alţi judecători.

Discuţia despre desfiinţarea SIIJ poate fi luată în calcul doar dacă se are în vedere o alternativă mai bună decât această secţie, care să garanteze atât tragerea la răspundere a magistraţilor ce încalcă legea, cât şi protejarea efectivă a independenţei acestora.

Or, cât timp actualul ministru al Justiţiei, Stelian Ion, vorbeşte pur şi simplu despre desfiinţarea de urgenţă a SIIJ, cu revenirea competenţelor de anchetare a magistraţilor la vechea formulă, acest aspect nu înseamnă decât o restauraţie a perioadei de abuzuri şi desconsiderări ale drepturilor omului, ceea ce este inadmisibil.

SIIJ este o garanţie pentru independenţa judecătorilor şi procurorilor, cum a spus şi CCR, dar şi Comisia de la Veneţia, iar dorinţa de desfiinţare a acestei secţii nu reprezintă decât obsesia vădită a unora de a prelua controlul asupra justiţiei.

Reporter: Se poartă acum discuţii despre valul de pensionări din magistratură. Alături de puţinele admiteri în sistem, se vorbeşte despre posibila apariţie a unui blocaj în magistratură, iar una dintre soluţiile propuse este renunţarea la pensionarea anticipată. Sunteţi de acord cu aceasta şi care credeţi că ar fi vârsta optimă pentru pensionarea magistraţilor?

Florica Roman: Blocajele nu le determină magistraţii ce decid să se pensioneze, ci politicienii care, prin afirmaţiile iresponsabile, îi fac pe mulţi magistraţi să ia decizia de a se pensiona. O astfel de afirmaţie a fost cea făcută de ministrul Stelian Ion, care a spus că va ridica vârsta de pensionare a magistraţilor. Efectul afirmaţiilor ministrului a fost că zeci de magistraţi s-au pensionat subit.

În loc să se vorbească despre vârsta de pensionare şi cum să îi ţii cu forţa în sistem pe magistraţi, ar fi necesar să se discute despre ce se poate face pentru ca oameni în putere, cu experienţă profesională, să îşi dorească să rămână în sistem. Ca ministru al Justiţiei este, se pare, mai uşor a lansa afirmaţii politicianiste decât să faci efortul să asculţi şi să analizezi înainte de a deschide gura.

În cazul meu, deşi am drept de pensionare la termen încă de câţiva ani, am decis să-mi continui activitatea de judecător.

Reporter: Recent, ministrul Justiţiei spunea, referindu-se la pensiile magistraţilor, că acestea trebuie să fie la nivelul salariului avut în timpul activităţii. Sunt cazuri în care foşti judecători au pensii mult mai mari. Cum vedeţi dumneavoastră această situaţie şi cum ar fi necesar să fie reglementată?

Florica Roman: Este o anomalie ca cineva să aibă pensia mai mare ca salariul. Această anomalie, însă, poate fi corectată foarte simplu prin modificarea unui articol din Legea 303/2004.

Această modificare nu se doreşte însă, pentru că subiectul pensiei mai mari ca salariul este folosit periodic de clasa politica împotriva magistraţilor. De aceea, efortul bugetar nefiind semnificativ, se preferă păstrarea acestei anomalii pentru ca, atunci când este cazul, politicul să aibă argumente să atace autoritatea judecătorească.

Reporter: Ar fi indicat ca procurorii să păstreze statutul de magistraţi?

Florica Roman: În prima fază am considerat că este bine ca şi procurorii să fie magistraţi, deoarece le dă un statut de independenţă sporit şi îi face să fie nu doar agenţi ai statului, ci apărători ai drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor.

Ceea ce s-a petrecut cu DNA însă, precum şi dorinţa manifestată de mai mulţi procurori ca SIIJ să fie desfiinţată, adică procurorii să fie total sub control politic, m-a făcut să încep să-mi reconsider poziţia. Dacă procurorilor le place mai mult să fie sub conducere politică, fiind împotriva unei secţii de parchet unde procurorii sunt numiţi de CSM, e de înţeles că aceştia nu mai pot fi magistraţi. Nu poţi, în acelaşi timp, să te bucuri şi de statutul de magistrat, dar şi să accepţi să fii sub conducere numită politic.

Reporter: Ce părere aveţi despre implicarea serviciilor de informaţii în actul de justiţie? Ce credeţi că ar fi necesar să facă şi ce nu?

Florica Roman: Rolul şi funcţionarea serviciilor de informaţii sunt străine de rolul şi funcţionarea justiţiei într-un stat democratic.

Serviciile de informaţii strâng informaţii prin mijloace şi metode ce se desfăşoară în secret. Justiţia, în schimb, este publică şi se face pe probe, care este necesar să fie strânse legal şi pot să fie contestate de orice parte din proces.

Serviciile de informaţii pot şi au obligaţia ca atunci când, în urma muncii lor, descoperă indicii cu privire la comiterea de infracţiuni, să sesizeze Parchetul (aşa cum o poate face orice persoană prin plângere sau denunţ). Odată sesizat Parchetul însă, urmărirea penală trebuie făcută de procurori sau organele poliţiei judiciare. A permite serviciilor de informaţii să se implice în urmărirea penală sau, cu atât mai grav, în faza de judecată, compromite justiţia şi la final va ajunge să compromită şi serviciile de informaţii.

Implicarea serviciilor de informaţii în justiţie este o trăsătură comună şi specifică statelor totalitare. România a avut experienţa nefastă a comunismului, când Securitatea se ocupa şi de anchetele penale, experienţă pe care nu avem voie să o repetăm.

Citiţi aici integral interviul cu judecătoarea Florica Roman de la Curtea de Apel Oradea.

 

Citiţi şi:

Judecătoarea Adriana Stoicescu: ‘Am fost amenințată cu «lichidarea» și că voi zbura din sistem dacă nu tac’
Judecătoarea Florica Roman: Există un sistem care îți «poate născoci ceva»; sistemul judiciar din România este în agonie, plin de metastaze

 

yogaesoteric
30 martie 2021