Vasile Lupașc, scriitor: Alte țări își laudă istoria, pe bună dreptate sau cu exagerări absurde, iar noi selectăm tot ce este mai josnic în societate

În loc de modele, copiii noștri primesc caricaturi și cresc strâmb încercând să le imite

Un film românesc de animație despre Vlad Țepeș, în care domnitorul apare ca erou benefic, a fost nominalizat pentru un premiu internațional. Cum se petrece mai rar, în zilele noastre, să se facă filme românești cu mesaje favorabile, R3Media l-a intervievat pe creatorul acestuia, scriitorul Vasile Lupașc.

Vasile Lupașc Sfințeș este binecunoscut pentru trilogia sa istorică de mare succes Răstignit între Cruci, dar și al cărților audio Străjer la Porțile Raiului, Furia Zimbrului sau Prin Iadul Tătarilor, toate disponibile gratuit pe internet, aici.

R3Media: Bună ziua, domnule Vasile Lupașc. Cum v-a venit ideea să faceți o animație pe teme istorice și de ce ați făcut-o? Ce ne puteți spune despre „O poveste despre Vlad Țepeș” (A true story about Vlad Dracula)?

Vasile Lupașc Sfințeș: Bună ziua, ideea producerii acestui film de animație s-a născut la Sighișoara. După o lansare de carte, anul trecut (2019, n.n.), domnul primar al Sighișoarei m-a întrebat cum aș vedea valorificarea mai eficientă din punct de vedere turistic a Turnului Fierarilor, locație în care tocmai avusese loc evenimentul meu. I-am spus că este de-a dreptul absurd ca în România să nu existe un muzeu Vlad Țepeș Dracula, iar Turnul Fierarilor este o locație mai mult decât potrivită pentru un asemenea proiect.

Am bătut palma imediat, iar în vara acestui an (2020, n.n.) s-au inaugurat acolo Galeriile Dracula. Între celelalte exponate am stabilit că ar fi indicat să existe și un film scurt despre viața lui Vlad Vodă. Echipa din Sighișoara ar fi dorit ca eu sa joc acest rol, dar am refuzat categoric. Consider că un personaj atât de complex și mai ales de controversat cum este Vlad, este necesar să fie interpretat de un actor profesionist, experimentat și talentat. Așa că am propus varianta unui film de animație si, judecând după reacția publicului, putem spune fără teama de a greși că a fost o alegere inspirată.

R3M: Filmul a fost selectat la festivalul de film „RATMA International”, în străinătate, ceea ce este în sine un succes. Statul român v-a ajutat în vreun fel la realizarea acestei animații? Cunoașteți vreun caz în care statul român s-a implicat în sprijinirea filmului românesc cu tematică istorică, în perioada recentă?

V.L.S.: Nu, filmul este realizat de Elena Ciolacu si echipa dumneaei de la studioul… Statul român nu ne-a sprijinit, dar nu trebuie să dam vina pe stat în acest caz. Nu am cerut ajutorul niciunei autorități în domeniu. Nu, nu cunosc detalii despre lumea filmului, nu știu cum funcționează finanțările, cine le primește şi pe ce criterii.

R3M: De ce credeți că în România de ani buni nu se mai fac filme pe teme istorice favorabile, mai ales că aproape toate peliculele de acest fel au fost succese de public? În afară de excepția cu filmul despre Regina Maria, parcă se finanțează numai filme în care românii sunt prezentați ca niște barbari sau criminali. Greșesc?

V.L.S.: Da, aici este o problema uriașă pentru că impactul unui film în societate este enorm. Alte țări își laudă istoria, pe bună dreptate sau cu exagerări absurde, iar noi selectăm tot ce este mai josnic în societate, ducem în extrem și încercăm să o prezentăm drept realitate cotidiană. Din păcate aceste distorsionări grotești ale cinematografiei românești încep să aibă ecou în societate. În loc de modele, copiii noștri primesc caricaturi și cresc strâmb încercând să le imite. Efectul pe termen lung va fi, cel mai probabil, devastator.

R3M: Dumneavoastră ați debutat în conștiința publică, să zicem așa, cu un volum care a făcut… istorie: Răstignit între cruci. Acest volum ar fi putut fi baza unui scenariu extraordinar de film, s-ar putea face ceva în acest sens?

V.L.S.: Da, drepturile de ecranizare pentru trilogia istorică Răstignit între cruci au fost vândute unei companii importante din Hollywood. Sper din inimă ca în viitorul apropiat să vedem un film grandios despre voievodul român care la 1462 a salvat Europa creștină. Ar fi cea mai bună promovare făcută României, cu efecte în domenii dintre cele mai diverse, de la turism, la percepția românilor din diaspora sau atitudinea generală a românilor.

R3M: Ar fi extraordinar, într-adevăr. Deci, în opinia dumneavoastră, există o cerere pe piața românească pentru filme istorice cu eroi români benefici? Dacă ar fi să facem un joc al imaginației și dumneavoastră ați putea demara mâine orice proiect privind un film istoric, care ar fi primele trei personaje sau subiecte, pe care le-ați aborda (în afară de Vlad Țepeș, evident)?

V.L.S.: Da, în mod natural, românii ca şi orice alt popor manifestă o inclinație instinctivă către frumos, către noblețe. Sunt convins că un astfel de film ar fi primit foarte, foarte bine de către public. DAR! Scenariul e nevoie să fie unul minunat, actorii să fie foarte convingători, producția să nu ne ducă cu gândul către un buget foarte mic iar povestea filmului să fie cât mai mult posibil ancorată în realitatea istorică. Dacă nu se vor respecta aceste criterii, subiectul va cădea în derizoriu iar efectul ar fi contrar așteptărilor.

Dacă aș putea produce eu trei filme istorice, as alege personaje mai puțin cunoscute astăzi, dar de o importanta uriașă pentru poporul român. Primul ar fi Petru Cercel, cel despre care Papa spunea că este cel mai înțelept om pe care l-a întâlnit. Sub domnia lui Petru Cercel (1583-1585), Târgoviștea a devenit o adevărată Florență Valahă, cu o Curte Domnească strălucitoare, cu grădini superbe și cu o…grădină zoologică în funcțiune și astăzi.

Apoi aș spune povestea lui Mihail Kogălniceanu. Importanța sa pentru tot ce înseamnă România modernă este dincolo de cuvinte. Ne-am obișnuit să lăudăm realizările lui Alexandru Ioan Cuza și ale lui Carol I și este foarte bine că o facem, dar ar fi şi mai bine dacă am afla cu toții că în spatele acestor nume esențiale pentru istoria României se află proiectele lui Kogălniceanu.

Dacă primii doi au fost cărturari, cu vieți mai puțin marcate de eroismul luptelor pe front, al treilea ar fi cu siguranță unul dintre cei mai mari viteji pe care i-a avut Țara Românească. Stroe Buzescu, căci despre el este vorba, a fost ales domnitor după moartea lui Mihai Viteazul, dar a refuzat. Dar același cavaler acceptă fără ezitare, la Teișani, în lupta cu tătarii, să ia asupra sa soarta bătăliei și a țării și să se lupte singur cu nepotul hanului tătar. Ce exemplu similar am putea avea astăzi de om care să refuze o funcție foarte înaltă, dar să-și dea viața pentru Țară? Este o întrebare retorică, bineînțeles!

Povestea lui Stroe Buzescu și a soției sale Sima este una de o duioșenie și o spectaculozitate uimitoare și s-ar transforma foarte ușor în scenariul unui film monumental.

Nu am ales doar eroi care și-au scris numele cu sabia în istoria noastră pentru că filmele făcute în trecut încă sunt vizionate cu mare plăcere chiar şi de către copii, așa ca pentru personaje ca Mihai Viteazul, Vlad Țepeș sau Decebal nu ar fi neapărat nevoie să fie realizate filme noi.

R3M: Apropo de noutăți, cu ocazia Centenarului ați editat volumul Marea carte a Unirii. Ne puteți vorbi puțin despre ce este vorba?

V.L.S.: Marea carte a Unirii este un volum de povestiri istorice, foarte inspirat ilustrate de către domnii Andrei Perukhin și Cristian Stanciu. Povestirile urmăresc drumul unirii de la Burebista până la Ferdinand I și au o documentație istorică temeinică. Chiar dacă tonul de basm le face accesibile și grupelor de vârstă mai mici, la multe dintre pagini găsim note de subsol care fac trimitere la documentele istorice folosite. Acest amănunt le face foarte utile pentru toate grupele de vârstă. Prefața acestui volum este scrisă de domnul profesor Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române.

R3M: Rămânând cumva în zona copiilor și educației, știți că în Ungaria, dacă nu mă înșel, s-a reintrodus educația patriotică în școli. Acolo se stimulează nașterea de copii în detrimentul migrației și se sprijină activ familia. De ce credeți că astfel de măsuri nu se iau și-n România? Ar fi benefice și pentru noi?

V.L.S.: Beneficiile nu este nevoie să le mai enumerăm, sunt evidente şi, mai ales, naturale, firești. De ce nu se petrece și la noi? Pentru că avem mult prea mulți inconștienți sau chiar trădători în funcțiile de conducere.

R3M: Ce așteptări aveți de la viitor? Cum să le explicăm copiilor istoria românilor ca să o înțeleagă și să priceapă cine sunt și de unde vin?

V.L.S.: Așteptări nu am de la viitor. Dacă aș avea, as înnebuni în fiecare zi, mai ales în anii electorali. Viitorul este necesar să îl construim noi, prin educație, sub toate formele ei, școală, literatură, filme, sport etc. Dacă vom reuși să redresăm România, va fi minunat. Iar rezultatele, probabil, nu le vom vedea în timpul vieții noastre. Dacă nu vom reuși, cel puțin nu vom trăi rușinea de a fi capitulat chiar noi, de a fi veriga slabă a unui lanț atât de lung, de puternic şi de frumos de oameni-legendă care au știut să țină România vie și respectată.

R3M: Haideți să încheiem cu o recomandare: Ce filme istorice românești realizate în trecut v-au plăcut cel mai mult?

V.L.S.: Fiind vorba de artă, îmi permit să fiu evident subiectiv și să încep lista mea cu „Vlad Țepeș”. Apoi urmează „Mihai Viteazul” și „Columna”.

Citiţi şi:
Acad. Ioan Aurel Pop vs Lucian Boia: Despre conștiința națională la români…
Bogdan Suceavă, similar cu «Istoria lacunelor», pe când o carte despre completarea istoriei poporului român?

yogaesoteric
18 mai 2021