În viziunea stângii progresiste, probleme cât se poate de reale ale prezentului ar fi, de fapt, plăsmuiri ale unor extremiști rupți de realitate

Pentru redacțiile de stânga există doar ce li se transmite de la „Ministerul Adevărului”

Utilizând logica fracturată a lui „ce nu știi nu te afectează”, a lui „respinge tot ceea ce nu poți să pricepi” și a lui „n-are cum să se petreacă la noi ceea ce se petrece deja prin alte părți”, nu vom înțelege niciodată faptul că relele vin, de regulă, ambalate ca bunătăți.

De o bucată de vreme, publicații de stânga, precum Newsweek, susțin că probleme cât se poate de reale ale prezentului sunt, de fapt, plăsmuiri ale unor extremiști rupți de realitate. Trei dintre ele: Educația Sexuală, vaccinarea obligatorie și criza refugiaților afgani. Să le luăm pe rând.

În 2010, Organizația Mondială a Sănătății în colaborare cu Centrul Federal German de Educație pentru Sănătate elabora un „ghid” de „educație sexuală” pentru copii și adolescenți, astfel încât aceștia să se poată dezvolta într-un mod satisfăcător, benefic și sănătos în ceea ce privește sexualitatea personală, susținând că sexualitatea este o componentă definitorie a naturii umane și a societății contemporane. În a doua parte a documentului avem de-a face cu o „Matrice a Educației Sexuale”, care stabilește cunoștințele și „competențele” pe care fiecare grupă de vârstă chipurile ar trebui să le dobândească în materie de sexualitate. Conform documentului, la vârsta de patru ani se învață despre masturbare, iar la vârsta de nouă ani despre homosexualitate.

În 2011, la Istanbul, s-a semnat o Convenție care, sub paravanul combaterii violenței domestice și a violenței împotriva femeilor, trasa linii foarte clare de stabilire a unui cadru legislativ, la nivel european, pentru ideologia de gen. Aici intră și o strategie etapizată de propagare a ideologiei de gen în școli, sub umbrela „educației sexuale”. Către copii și adolescenți minori.

România a ratificat Convenția de la Istanbul. Bineînțeles, într-o liniște absolută. Nu s-a auzit nici musca. Astfel, Convenția este în vigoare și produce efecte, de exemplu prin contracte între Inspectoratele Școlare Județene și ONG-uri fidele agendei politice LGBT+ precum „Sex versus barză” sau SECS (Societatea pt Educație Contraceptivă și Sexuală). Fiind un tratat internațional în vigoare, Convenția prevalează asupra legislației interne. Tocmai de aceea, Polonia a anunțat că va denunța Convenția.

Ungaria, în schimb, nu a ratificat Convenția, deși a semnat-o. Asta le-a permis maghiarilor să elaboreze un pachet legislativ care să limiteze reprezentarea sau promovarea în rândul minorilor a ideologiei de gen, a homosexualității și a schimbării de sex. Legea nu este despre comunitatea LGBT+, din simplul motiv că nu-i afectează cu nimic pe acei cetățeni. Legea este despre protejarea copiilor și adolescenților, în contextul în care aceste teorii exploatate politic le-ar putea afecta procesul de dezvoltare psiho-socială.

Să trecem acum la vaccinare. Cineva ar putea crede că obligativitatea vaccinării pentru anumite categorii socio-profesionale nu va fi niciodată o realitate în România. Cam așa credeau românii și despre comunism, de pildă, chiar până în momentul instaurării lui. De fapt, există deja un proiect de lege privind vaccinarea obligatorie, adoptat de Senatul României încă din 2017. După cum bine știm, orice lege poate fi modificată ușor, iar o parte a Coaliției care guvernează România în prezent susține asiduu adoptarea unor sancțiuni mult mai drastice pentru nevaccinați, pe modelul Franței sau al Greciei.

Trecând peste agresiunea efectivă asupra întregului concept de „drepturi și libertăți cetățenești” prin condiționarea acestora de un act medical înfăptuit în numele „sănătății publice”, eficiența unei astfel de măsuri nu este doar discutabilă, ci și contraproductivă, în context pandemic.

De unde putem ști asta? Probabil nu din mass-media principală, care nu pune la dispoziția opiniei publice datele obținute în timp real din evoluția evenimentelor în Israel, de pildă. Însă ne ajută aici agenția de presă israeliană Haaretz, cotidianul Jerusalem Post și chiar și tabloidul britanic Daily Mail. Astfel, aflăm că Israel se confruntă cu o explozie a cazurilor de covid-19, deși este cel mai vaccinat stat din lume împotriva covid-19. Situația persistă de aproape o lună, de când în Israel se administrează la scară largă a treia doză de vaccin Pfizer, deși 80% din israelieni se vaccinaseră anterior cu primele două doze.

Se pare că statele „cele mai vaccinate” sunt, în prezent, și statele „cele mai infectate”. Confruntați cu această realitate, israelienii încep să nu mai aibă încredere în vaccinul anticovid și refuză să își lase copiii să fie vaccinați. Conform ultimelor sondaje de opinie publicate atât de Haaretz, cât și de Jerusalem Post (care preia un studiu efectuat de Washington University), mai mult de jumătate din cetățenii sub 60 de ani nu sunt de acord cu administrarea unei a treia doze de vaccin și mai puțin de o treime din populația țării și-ar lăsa copiii sub 11 ani să fie vaccinați.

În continuare, israelienii se tem mai degrabă de un nou lockdown decât de pandemie. Pe lângă refuzul oamenilor de a fi din nou restricționați și de a sta departe de persoanele apropiate, efectele economice și sociale ale unui lockdown ar putea fi mult mai grave de data asta. Mai mult, în jur de 20% din israelieni consideră că pandemia este deja speculată de marile companii farmaceutice (Big Pharma) în scopuri personale, care nu mai au legătură cu sănătatea.

În cel mai recent prospect, din 23 august 2021, Pfizer atenționează cu privire la efectele secundare ale vaccinului propriu, printre care miocardita și pericardita. Anterior, în 28 aprilie 2021, Comisarul european pentru Justiție Didier Reynders afirma chiar în plenul Parlamentului European că nu există încă dovezi științifice complete despre efectele vaccinării.

Prin urmare, a condiționa socio-profesional sute de milioane de oameni din zeci de țări de niște injecții cu un ser care are, încă, statut experimental, este o inginerie abominabilă din punct de vedere al democrației clamată sus și tare în societatea secolului XXI.

Ultima marotă scoasă din malaxoarele mass-media de stânga (printre care, evident, și Newsweek) se referă la refugiații afgani. Mai exact, cică ei nu există încă. Sau, chiar dacă ar exista, în niciun caz nu ar alege România. Bun, credeam că „refugiatul”, prin definiție, nu alege o țară anume, ci doar vrea să scape de situația periculoasă de acasă și se oprește în primul loc în care se află în siguranță. Atât. Dacă are și o destinație anume în cap, atunci nu mai este „refugiat”, ci „imigrant”.

Totuși, să discutăm faptic. Guvernul nostru de strânsură continuă să își asume obiective care nu au nicio legătură cu realitatea din România și cu necesitățile societății românești. În contextul crizei declanșate de retragerea aliaților noștri din Afganistan, Ministrul Afacerilor Interne Lucian Bode anunța că România e pregătită să primească migranți din Afganistan și, fără să consulte opinia publică, spunea că își va asuma în numele României această poziție și la Bruxelles.

Nici nu s-au întors bine în țară cei 32.000 militari români care au participat la misiunea din Afganistan, după 19 ani de implicare într-o cauză ce s-a dovedit, în final, pierdută. Nici nu s-au uscat bine lacrimile rudelor celor 27 de militari căzuți și celor 227 răniți în acest teatru de operațiuni. În schimb, Guvernul lucrează deja la proiecte normative (un exemplu fiind proiectul de Hotărâre de Guvern pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 122/2006 privind azilul în România) prin care cetățenii afgani vor putea fi primiți mai ușor în România și li se vor da mai mulți bani necesari traiului lunar și închirierii de locuințe.

În loc să se coaguleze și să își unească eforturile pentru a depăși provocările vremurilor pe care le trăim, cum ar fi criza provocată de pandemia de covid-19 sau criza cauzată de exodul a peste 20% (în scenariile optimiste) din populația țării, societatea românească se află într-o stare crescândă de tensiune, frustrare și polarizare.

Nu e vina noastră că, în epoca postmodernă pe care tocmai o trăim, lumea a evoluat de așa natură încât bombardamentul informațional conține (culmea!) mai puțină informație ca oricând, iar orice Dalila poate poza într-o autentică Hera.

Totuși, nu ne putem scuza pentru letargia oficializată într-o vreme în care reacția noastră, a oamenilor obișnuiți, e mai importantă ca oricând. Toate regimurile totalitare au început cu o măsură mică, inofensivă, sau cu o minciună ambalată într-o necesitate aducătoare de siguranță ori confort.

De-asta au revenit mișcările conservatoare în viața cetății, peste tot în lume, după vreo două decenii în care tuturor le surâdea ideea de a se cufunda într-o ciorbă universală în care toți sunt la fel, iar fiecare face ce vrea, atâta timp cât nu are legătură cu valorile umane care au trecut testul timpului.

Evoluția este inevitabilă, deci să evoluăm, dar organic, adică asumat. Dar nu orbecăind fanatic într-un „Mare Marș” al progresului, spărgând orice zid cu capul înfierbântat de lozinci. Nu. Se aude, domnilor din redacțiile unde se scrie cu stânga?

Cu răbdare, cu respect față de trecut și motivați să luăm ce a fost mai bun din el. Ancorați în prezent și cu speranță spre viitor, calmi, pe principiul toate la timpul lor. Și, mai presus de toate, hotărâți în a nu ne compromite ca oameni.

Citiți și:
Recomandările OMS privind educația sexuală: Copiii trebuie să învețe despre masturbare de la 4 ani și despre orientarea sexuală și acceptarea homosexualității, de la 9 ani
Războiul nuclear declanșat de Stânga pentru distrugerea Statelor Unite și a lumii întregi

 

yogaesoteric
10 noiembrie 2021