Alergatul trezeşte şi dinamizează creierul abdominal, iar astfel ajută la repararea pe cale naturală a unor tipuri de leziuni ale creierului
Exerciţiile aerobice declanşează producerea unei molecule care poate ajuta la repararea cerebelului, cel puţin aceasta este părerea oamenilor de ştiinţă canadieni de la Universitatea din Ottawa în urma unui studiu efectuat recent şi publicat în numărul din octombrie al jurnalului Cell Reports. Cercetătorii au descoperit, în cadrul studiilor de laborator efectuate pe şoareci, că alergatul ajută la eliberarea moleculei VGF, care contribuie la dezvoltarea terminaţiilor nervoase reparând anumite tipuri specifice de leziuni ale creierului, scrie psychologytoday.com.
Această descoperire de ultimă oră, efectuată în colaborare de către o echipă de cercetători de la Spitalul Ottawa şi Universitatea din Ottawa, măreşte lista de beneficii ale exerciţiilor fizice cu privire la sănătatea mintală. Aşa cum bine ştim, activitatea fizică îmbunătăţeşte activitatea cerebrală, combate depresia şi anxietatea şi ne ajută să fim mai activi în viaţa de zi cu zi.
Cercetările anterioare au constatat că exerciţiile fizice cresc în mod semnificativ producţia de molecule VGF în anumite regiuni ale creierului şi declanşează o reacţie în lanţ care este asociată cu eficienţa oferită de tratamentele antidepresive.
În prezentul studiu însă, cercetătorii canadieni au descoperit că moleculele VGF, factor care ajută la dezvoltarea celulelor nervoase, ajută, de asemenea, la vindecarea stratului de protecţie – mielina – care înconjoară şi izolează fibrele nervoase din cerebel.
Materia cenuşie este formată din corpul neuronilor care nu este protejat de mielină, și este dispusă la suprafața encefalului, în trunchiul cerebral, cerebel și, de asemenea, de-a lungul măduvei spinării, în interior. Materia albă este numită astfel după aspectul său luminos cauzat de conţinutul de lipide al stratului izolant de mielină care accelerează comunicarea între diferite regiuni ale creierului.
Studiul de față s-a axat pe cercetarea rolului diferitelor proteine în dezvoltarea neuronală şi în tulburările intelectului. Cercetătorii au folosit exemplare de şoareci care au fost modificaţi genetic pentru ca cercetătorii să poată identifica mecanismele cerebrale care ar putea sta la baza declanşării dizabilităţilor mintale şi fizice.
Şoarecii care au fost modificaţi genetic pentru a avea un cerebel mai mic au suferit de ataxie şi au avut probleme cu mersul şi echilibrul, iar speranţa de viaţă a acestora a variat de la 25 la 40 de zile. Însă atunci când cercetătorii le-au oferit acestor exemplare posibilitatea de a alerga în mod voluntar pe roată, durata lor de viaţă s-a extins cu mai mult de 365 de zile.
Cercetătorii sunt de părere că această descoperire ar putea deschide calea pentru dezvoltarea de noi tratamente pentru scleroza multiplă şi alte tulburări neurodegenerative care implică stratul izolator al nervilor.
„Suntem încântaţi de această descoperire, iar acum plănuim să aducem la lumină căile moleculare responsabile pentru beneficiile observate ale moleculelor VGF. Ceea ce este clar, în prezent, este faptul că moleculele VGF sunt responsabile pentru vindecarea zonelor afectate ale creierului”, a declarat conducătorul studiului, David Picketts.
Citiți și:
Rolul exerciţiilor fizice în menţinerea stării de sănătate
Exerciţiile fizice şi bolile coronare
Depresia: cauze, criterii de evaluare şi remedii recomandate din perspectiva medicinii naturiste şi a practicii YOGA
yogaesoteric
5 noiembrie 2016