Adunaţi-l pe Stelică de pe jos – Ministrul Justiţiei Stelian Ion a fost băgat în perfuzii în şedinţa în care Plenul CSM a avizat negativ desfiinţarea SIIJ (II)

Gabriela Baltag: „Ce am greşit noi să v-avem pe dvs. ministru? Am nimerit din rău în mai rău”.
Evelina Oprina: „«Aşa-zisele abuzuri» au fost confirmate în instanţă prin achitări definitive pe «fapta nu există»”.
Lia Savonea: „N-aţi înţeles nimic, fiindcă băteaţi la tobe”.
Victor Alistar: „Dacă un student mi-ar fi spus asta, l-aş fi picat”.

Citiţi prima parte a articolului

Gabriela Baltag:

„Domnule ministru, v-aţi asumat acest proiect, sunteţi stăruitor în el. Perseverent, aş spune. Această perseverenţă aş fi vrut s-o văd ca un element de bun-augur pentru sistemul judiciar. Din păcate, perseverenţa dumneavoastră este o perseverenţă politică şi este cazul să spunem că, mai mult ca niciodată, prin aceste demersuri repetate (cu care aţi anunţat că nu vă veţi opri aici, ci veţi face şi alte propuneri), dumneavoastră, alături de clasa politică care v-a acordat toată încrederea, părerea mea (şi nu numai a mea, ci a multora dintre noi) este că nu doriţi decât să subordonaţi justiţia.

Asta este realitatea şi este important să spunem deschis că niciodată lumea politică nu şi-a afirmat mai mult decât acum dorinţa de a pune talpa, de a pune bocancul subordonării pe justiţie. Eu aş fi crezut că stăruinţa dumneavoastră va stârni o reacţie înverşunată a corpului de magistraţi. Probabil că sunt reacţii multe, mocnite, în instanțe şi parchete, pentru că nimeni nu are puterea ca în fiecare zi să vină şi să spună că tot ce faceţi dumneavoastră este greşit.

Aţi trimis, la sfârşit de an (cumva fericit că nu terminaţi anul fără ceva extraordinar de bun), acest proiect de act normativ – un alt proiect de lichidare a SIIJ. E un proiect promovat de dumneavoastră, responsabilitatea principală este a dumneavoastră. Aţi făcut o notă de fundamentare nesinceră, domnule ministru. Un judecător v-ar spune că aţi luat numai ce v-a convenit dumneavoastră. De exemplu, aţi vorbit de o decizie a Curţii Constituţionale pe nişte chestiuni pe care le-am lămurit – cele referitoare la controlul ierarhic –, dar nu aţi vorbit ce mai spune acea decizie a CCR, care spune multe aspecte bune. Pe acelea nu le-aţi amintit. Dar aţi trecut alte aspecte ca şi deficienţe şi au fost invocate prin nota de fundamentare – fără să spuneţi că ele au fost cumva atinse. N-aţi vorbit şi de alte decizii ale CCR. Pentru că aşa este corect: să prezentaţi toate aspectele.

Vorbiţi despre SIIJ şi prezentaţi această secţie ca fiind suma tuturor răutăţilor din justiţie. Dar despre DNA n-aţi scos niciun sunet – n-am văzut absolut nimic prezentat în nota dumneavoastră de fundamentare. Cum să înţeleg acest aspect? Că sunteţi abia la început de carieră în minister? Dar eu cred că dumneavoastră aveţi o carieră juridică importantă în spate. Sunteţi în primul rând avocat şi acest aspect vă duce spre cetăţean, în primul rând. Şi dacă vă duceţi spre cetăţean, vă duceţi nu numai din perspectiva de om politic. Am văzut că angajamentele contează numai în perioada electorală. Eu cred că important este ce aveţi dumneavoastră în avans: faptul că sunteţi avocat, că aveţi o responsabilitate în fața societăţii din această perspectivă, în primul rând. Eu cred că de aceea aţi şi fost ales în fruntea Ministerului de Justiţie.

Nu aţi vorbit deloc despre miile de dosare care au înfundat dulapurile DNA în anii din urmă, cu sprijinul direct şi generos al serviciilor de informaţii, care au dus până la refuz câmpul tactic peste tot. Nu aţi spus nici de atrocităţile DNA asupra destinelor magistraţilor, ale cetăţenilor… Nu aţi spus nimic. N-am regăsit în nota dumneavoastră de fundamentare niciun cuvânt în acest sens. Spuneţi doar atât: că s-ar putea ca o categorie de cetăţeni să beneficieze de imunitate de jurisdicţie penală totală – respectiv procurorii din cadrul SIIJ.

Domnule ministru, sunteţi avocat. Cu ani în urmă, am auzit alţi politicieni care spuneau că judecătorii se judecă între ei. Păi, dumneavoastră sunteţi primul care să spună că, fireşte, nu există instanțe sau parchete excepţionale pentru noi. Deci şi noi este necesar să fim anchetaţi de colegii noştri, că nu există în lege nicio prevedere care îi exceptează pe colegii procurori de la SIIJ de vreo răspundere sau de vreo anchetă. Cum să scrieţi aşa ceva în nota de fundamentare?! Este ruşinos şi eu vă aştept ca după ce veţi primi un vot de la CSM, să ieşiţi public şi să vă recunoaşteţi greşelile – care nu sunt puţine; sunt foarte multe.

Dumneavoastră aţi mai auzit multe din aceste argumente şi în alte întâlniri ale noastre pe diferite probleme: şi pe problema plângerii DNA împotriva Hotărârii 225. N-am văzut niciun cuvânt despre această hotărâre în nota dumneavoastră de fundamentare. Ne spuneţi cumva că o hotărâre este greşită. Eu aş fi fost curioasă să văd că aţi fi putut să scrieţi aşa ceva.

Mă întreb nu numai retoric. Vă întreb: oare ce am greşit noi să vă avem pe dumneavoastră, domnule ministru, în fruntea ministerului? Din rău în mai rău – aşa am nimerit. Mi-aţi dovedit că aveţi multe chestiuni de învăţat. Suntem disponibili să vă explicăm ce nu pricepeţi, dar nu se poate să veniţi şi să hărţuiţi un sistem şi o societate cu astfel de proiecte permanent. Nu este posibil, domnule ministru. V-am spus la începutul discuţiilor noastre că avem deja propunerea care vizează SIIJ în cele trei legi ale justiţiei, pe care dumneavoastră le prezentaţi ca fiind revoluţionare, că ele vor repara… Nu ştiu ce vor repara sau vor îndrepta. În acelaşi timp, în spaţiul public aţi făcut afirmaţii de genul că legile justiţiei au fost modificate pentru a scăpa penalii. Domnule ministru, legile justiţiei sunt legi dedicate magistraţilor. Sper că nu-i asimilaţi noţiunii de «penal». Mie în niciun caz nu îmi place această noţiune, dar sper că nu la asta v-aţi referit. A fost o greşeală pe care o s-o corectaţi atunci când veţi primi avizul de la CSM.

Am obiceiul să citesc şi ce faceţi dumneavoastră. Am găsit un comunicat de presă din luna ianuarie, în care vorbiţi dumneavoastră că până la sfârşitul lui februarie Guvernul îşi va asuma desfiinţarea SIIJ. Să înţeleg că prin ordonanţă de urgenţă? Şi să înţeleg că dumneavoastră nesocotiţi voinţa poporului exprimată în referendumul din 2019 (privind interzicerea legiferării prin ordonanţe de urgenţă în domeniul justiţiei)? Să înţeleg că se petrece aceasta?

Justiţia nu a fost şi nu va fi niciodată obiect sau subiect de tranzacţie politică. Asta este important să înţelegeţi şi dumneavoastră, şi cei care v-au trimis şi vă garantează în această funcţie. Aşa încât este bine să înţelegeţi mesajul simplu şi probabil foarte dur: luaţi mâna de pe noi şi luaţi mâna de pe SIIJ. SIIJ-ul este singura garanţie pentru magistraţi. Singura! Nu există altă garanţie. Aşa că, dacă vreţi binele acestui popor, vă rugăm să ne lăsaţi în pace. Asta este cel mai important. Sau să veniţi alături de noi şi să facem atât cât mai putem construi în anii aceştia care ne-au mai rămas până la final de mandat. (…)”

Evelina Oprina:

„Absolut toate motivele prezentate în expunerea de motive a proiectului de lege pe care-l avem acum în faţă pe lângă faptul că sunt neconvingătoare, pe lângă faptul că nu angrenează în niciun fel premisele care s-au aflat la baza înfiinţării SIIJ, pe lângă faptul că nu aduc în discuţie argumentele reţinute de Plenul CSM în Hotărârea 225/2019, prin care s-a adoptat raportul Inspecţiei Judiciare, sunt şi motive care cel mult ar putea să stea la baza unor ajustări legislative, în ipoteza în care s-ar considera că ele sunt necesare.

Principalul motiv este nefuncţionalitatea SIIJ. Nefuncţionalitatea SIIJ este amestecată – într-un melanj nefericit, dar deliberat, insidios – cu oportunitatea. Nu mai vorbesc de oportunitate, fiindcă s-a spus foarte mult aici şi nu vreau să reiau. Este nedrept (ca să nu folosim un termen mai dur) să invocăm propria noastră culpă, a unora dintre noi, care invocăm aspecte legate de nefuncţionalitate în susţinerea blocajului în care se afirmă că se află SIIJ. De asemenea, nu am văzut nici din partea actualului procuror-şef adjunct al SIIJ (n.r. Nicolae Marin) vreun demers care să susţină funcţionarea SIIJ, deşi cred că se afla în atribuţiile lui.

Al doilea motiv vizează o reglementare atipică (se spune în expunerea de motive) cu privire la numirea adjuncţilor şi ofiţerilor de poliţie. Mie mi se pare cel puţin ridicol acest motiv. În niciun caz nu ţine de esenţa funcţionării SIIJ. Dacă sunt probleme din acest punct de vedere, evident că ele pot fi discutate şi ajustate. Şi nu cred că s-ar opune cineva unei astfel de modificări care ar fi în folosul funcţionarii Secţiei.

Al treilea motiv vizează încălcarea principiului separării carierelor. Aici situația este necesar să fie expusă foarte clar şi răspicat.

• Unu: principiul separării carierelor nu este principiu constituţional. O spune Curtea Constituţională în paragraful 84 din Decizia 566 din 2020. Nefiind principiu constituţional, juridic nu putem să invocăm faptul că se încalcă vreun drept de natură constituţională. Şi, prin urmare, chiar CCR a spus că el poate suferi derogări în anumite cazuri justificate. Deci chiar dacă am lua în considerare că se încalcă principiul separării carierelor, o astfel de reglementare este pe deplin justificată, pentru că problema este cumva că, în comisiile acelea de desemnare a procurorilor din cadrul SIIJ predomină numărul de judecători. Adică este cumva prea multă independență în desemnarea acestor funcţii? Mă întreb retoric.
• Un alt motiv este cel vizând imunitatea penală pentru procurorii care funcţionează în cadrul SIIJ. Iarăşi mi se pare că ne cramponăm de un motiv doar ca să adunăm opinii acolo în sensul desfiinţării. În realitate, chiar dacă ar fi o problemă, evident că pot fi găsite pârghii. Nu vreau să fac trimitere la prevederile din materie civilă, unde legiuitorul procesual a găsit mecanisme pentru a evita anumite conflicte de interese în soluţionarea cauzelor vizându-i pe magistraţi sau iniţiate de ei. Deci şi acesta este un subiect care se poate rezolva printr-o anumită modificare legislativă.
• În fine, ultimul motiv este cel vizând definirea noţiunii de «procuror ierarhic superior». Este o chestiune pe care a tranşat-o Curtea Constituţională, prin decizia pe care am amintit-o deja, şi legiuitorul nu are altceva de făcut decât să pună în acord legislaţia cu decizia CCR.

Deci acestea sunt premisele de la care se pleacă în desfiinţarea SIIJ. Dacă e să ne pronunţăm strict pe ele, ca nişte jurişti, aşa cum suntem, acestea sunt motivele. Dacă vi se pare că ele sunt sustenabile, atunci nu avem decât să votăm în consecinţă. Eu una însă cred că sunt complet nesustenabile şi voi vota negativ – categoric.

Am spus că nu s-a încercat absolut deloc, în dezbaterile şi din aceşti ani, şi cele din urmă cu foarte mult timp… Se evită şi nimeni nu încearcă să înlăture premisa pe care s-a aşezat SIIJ în momentul în care ea a apărut. Poate că este trist sau este de nedorit că am ajuns în ţara noastră să avem o astfel de structură de parchet. Dar ce să vedem: trăim într-o ţară în care situațiile sunt cu totul altfel şi s-au derulat într-o modalitate pe care nu am mai regăsit-o în toate celelalte state-membre ale Uniunii Europene.

La ce se doreşte a ne întoarce? Acest proiect de lege nu prevede niciun fel de asigurări că nu se va mai putea petrece în viitor ceea ce s-a petrecut până nu demult. Şi am să fac o scurtă trecere în revistă, pentru că pe larg am vorbit mult când s-a discutat despre adoptarea raportului Inspecţiei Judiciare şi plângerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie (respingerea plângerii DNA). Dacă cineva ca domnul ministru ne poate da asigurări tehnice, pe lege, că ele nu se mai pot petrece, cred că putem să fim deschişi. Dar până acum nu au fost aduse.

Respectiv (citez din practicile procurorilor DNA): încălcarea unor norme de procedură, în sensul că lipseau ordonanţele de începere a urmăririlor penale in rem. Lipseau cu desăvârşire motivele care să stea la baza prelungirii mandatului de supraveghere tehnică. Dosarele au fost ţinute ani întregi în nelucrare. (Poate că şi aceasta este o cauză pentru care SIIJ actualmente se confruntă cu un stoc de 6.000 de dosare.) Judecători supravegheaţi simultan pe mai multe mandate. Judecători supravegheaţi cu mult peste durata de timp prevăzută de lege. Dosare înregistrate la structura centrală a DNA pentru o zi, doar pentru a se obţine mandate de înregistrare pe magistraţi şi trimiterea în aceeaşi zi la aceeaşi structură de parchet, pentru continuarea anchetei. Necomunicarea soluţiilor de clasare către magistraţii vizaţi. Preluarea unor cauze penale de către DNA – Structura centrală în raport de modul de soluţionare de către judecători a unor cereri de prelungire a măsurilor de supraveghere tehnică vizând alţi magistraţi. Emitere de ordonanţe de delegare în alb. Solicitare de la instanțe de dosare în timp ce acestea se aflau pe rolul instanţelor de judecată. Efectuarea de acte specifice activităţii de urmărire penală de către ofiţerii serviciilor secrete ş.a.m.d. Acestea sunt practicile pe care noi le avem la îndemână şi la care se presupune că ne vom întoarce.

Şi mai vorbea domnul ministru aproape cinic despre «aşa-zisele abuzuri». Păi, să ne amintim, domnule ministru, că «așa-zisele abuzuri» au fost confirmate în instanţă în nenumărate rânduri, prin soluţii de achitare definitive, pe varianta «fapta nu există». Oare cum este cu «așa-zisele abuzuri»?

Din punctul meu de vedere, avizul astăzi va fi în mod categoric la acest moment unul negativ. Îmi doresc ca SIIJ să fie lăsat să funcţioneze la capacitate maximă, cu resursele maxime, pentru a vedea în ce măsură el răspunde necesităţilor pentru care a fost înfiinţat. Şi abia apoi să discutăm de eventuale modificări, ajustări sau chiar desfiinţări. (…)

Citiți a treia parte a articolului

Citiţi şi:
Papagali şi corupţi – Judecătoarea Adriana Stoicescu de la Tribunalul Timiş nimiceşte inamicii SIIJ
Știri din țara ocupată de vechea-noua Securitate vândută corporatocrației euro-atlantiste (I)

 

yogaesoteric
19 iunie 2021