Arma anti-Covid este imunitatea bazată pe gândire benefică, creatoare, în timp ce izolarea tâmpeşte omul

 

Prof. univ. dr. doc. Alexandru-Vladimir Ciurea

I. Gândiţi benefic, creator! Scoateți-l pe „nu pot” din vocabular!

Încă de la începutul secolului trecut, când s-a început studiul neuro-fiziologiei cerebrale, s-a dovedit că dacă gândești benefic, creator și ești calm, senin în fața provocărilor vieții, se secretă anumiți aminoacizi favorabili pentru desfășurarea proceselor normale în creier. Deci creativitatea benefică ne ajută în cele mai grave situații. Să fim convinşi că există soluții pentru orice! Știți ce se spune, că muți și muntele din loc cu puterea conştiinţei! Scoateți-l pe „nu pot” din vocabular. Dacă gândim benefic, creierul își îndeplinește mai lesne funcțiile și totul merge bine.

Deci binele, creativitatea benefică este necesar să existe și în gândire, și în fapte. Mă dau exemplu pe mine. Pot să spun că gândind benefic, creator în ultimii zece ani, nu mai doresc să am niciun fel de dușman. Nu mă interesează, nu mă mai agață gelozia, invidia, ura, dușmănia. Nu mai sunt reactiv. De exemplu, la spital, cineva mi-a făcut odată un raport foarte dur, dar nu am ripostat. Am zâmbit. Când mi-a venit mie rândul să-i fac raport, l-am făcut la superlativ. Nu-i venea să creadă. Pur și simplu m-am poziționat în afara conflictului, în zona bună, binefăcătoare a situațiilor. Și asta aplic în toate sectoarele vieții mele.

Neuronii „prăjiți” nu se mai refac

Toată lumea este în agitație permanentă și nu prea știe să întrețină acest miracol cu care a fost dăruită: creierul. Trupul omenesc este un miracol. Creierul și gândirea umană, la fel. În timpul unei conversații, în creierul meu se pun în funcțiune mii și mii de legături simultan, de gândire, de percepție, de auz, de văz, conexiuni care mă ajută să vă dau un răspuns cât mai bun, exact ca un miracol. Or, omul face tot ce este posibil să-l lichideze, face tot ce e rău pentru creierul său. Suprasolicită organul cerebral cu foarte multe elemente perturbatoare și nu merge pe o linie conducătoare, prioritară, în cursul unei zile sau a la longue, se disipează în tot felul de acțiuni mărunte, total neimportante, și nu își canalizează toată energia, toată puterea, toată inteligența și creativitatea către acțiuni benefice, creatoare, generatoare de bucurie și satisfacție.

Știți că cele mai multe celule nervoase se pierd la furie, la ceartă? Neuronii „prăjiți” nu se mai recapătă. Aveam o șefă mică și grăsuță, care la un moment dat spunea, „Nu uita, dragul meu, că inima este mică, dosul este mare… Nu le mai pune la inimă…”. Foarte bună ideea. Puneți supărările în altă parte, nu la inimă. În plus, persoanele nervoase, ușor iritabile, care din țânțar fac armăsar, ajung repede la dereglări. Le crește tensiunea. Devin anxioși. Ori primesc diagnosticul de colon iritabil.

Organismul uman este programat să îndeplinească cinci sarcini pe zi

Stresul este egal tensiune. La fel se petrece și intelectual. Organismul uman este programat să îndeplinească cinci sarcini pe zi. Dacă mai adaugi încă cinci, creierul nu le va face bine nici pe primele. Nu putem mai mult. Sigur că există și persoane super dotate, cum a fost marele istoric Iorga, de exemplu. Dar nu toți oamenii au așa o mare capacitate de sinteză. Sigur există și persoane antrenate, sunt intelectuali, spioni, scriitori, yoghini, acestea sunt excepțiile. Este important ca omul obișnuit se păzească ca să nu intre în stres.

Există mai multe feluri de stres: profesional, emoțional, endocrin (în special la doamne), apoi stresul de familie, stresul stradal, stresul din trafic, stresul indus de media și societate, ca să nu mai zic de stresul pe care ni-l provocăm singuri, noi cu noi, prin faptul că nu ne observăm, nu ne strunim gândurile și reacțiile. Să luăm un exemplu: dacă mâncați, și mâncați și iar mâncați și v-ați săturat, dar tot vă mai puneți în farfurie, ce se petrece? Dați afară. Trupul ripostează.

La fel face și creierul. Dacă îl forțezi și îi dai o sarcină și încă o sarcină și încă 5 și încă 7, se blochează, nu le mai poate face nici pe primele, pentru că intră în stare de stres, de tensiune, sunt prea multe procese care se petrec simultan. Creierul este important să aibă un regim foarte planificat. Pas cu pas. „Langsam aber sicher” (încet, dar sigur), cum spune neamțul. Prin echilibru și optimism învingem. În creier sunt foarte multe legături care este necesar să funcționeze corect. Și atenție! De la stres la burn-out (epuizare totală) e doar un pas.

Dacă ajung să te streseze cei apropiați, dacă ești super-obosit și te simți copleșit de viață, se produce o decompensare ușoară, apoi apar atacuri de panică, anxietate, depresie etc. Nu e de glumit. O stare depresivă complică existența. În boala depresivă funcțiile cerebrale scad. E vital să facem tot posibilul să nu cădem în depresie, pentru că organismul are nevoie să lupte cu boala.

Toată viața cotidiană, rutina zilnică, e nevoie să meargă ca pe roate. Știți vorba aceea: „Munca înnobilează pe om”. Cel mai bun medicament este să avem activitate! Dacă stai și te uiți pe tavan te năpădesc gândurile. Activitatea fizică și cerebrală sunt importante. Dacă ai activitate, organismul se mobilizează, te ascultă. Sunt atâtea exemple de oameni bolnavi care s-au apucat de dans, au început să învețe o limbă străină, să patineze ori să înoate. Au reînviat, pentru că au dat comandă creierului și trupului lor că se poate. Că ei doresc să meargă mai departe cu viața. Deci, gândirea benefică, creatoare este mai mult decât o alegere inspirată, este calea de urmat. Faceți ce vă place, ce vă aduce bucurie!

Este important să ne facă plăcere ceea ce facem, să vedem în alimentație, în masă un regal, un cadou, un prilej de întâlnire, de conversație plăcută, de savurare a preparatelor. Este important să ne creăm un anumit fel de ambient, să privim, să gustăm, să savurăm cu bucurie bucatele. Nu este recomandat să mâncăm în picioare, în fugă, cu ochii ațintiți în ecranul televizorului, cu conştiinţa aiurea sau așezați la volan. Nu. E nevoie să fii liniștit. Să te bucuri de mâncare, cum spune englezul, „enjoy”.

Dacă vrem să fim nestresați, este necesar să ne trezim cât mai devreme de dimineață. Apoi să ne facem tabieturile în tihnă. Igiena de dimineață, gustarea de dimineață, liniștea de dimineață, toate acestea asigură o liniște interioară peste care totul se așează corect. Apoi ar fi bine să ne facem planul zilei cu voce tare – ce am de făcut azi? Am de făcut cutare, cutare și, obligatoriu, la ora 22 să fac tot posibilul să adorm. Fără telefon! E cel mai mare inamic al somnului și el să fie pus cât mai departe de noi înainte de somn. Pentru că nu favorizează relaxarea creierului.

Pregătiți-vă somnul din timp. Când simțiți oboseala: stiloul jos, luați un repaus, deschideți geamul, uitați-vă afară, puneți o melodie frumoasă, faceți ceva care vă face plăcere, consumați o băutură minunată din plante medicinale sau fructe proaspete, ori purtați o discuție liniștitoare. Seara, relaxați-vă într-o ambianță armonioasă pentru refacerea circuitelor cardiace și cerebrale, faceți un duș și angrenați-vă în activități care să vă facă plăcere. Așezați-vă comod și căutați să nu depășiți ora 22. Pentru că în somn se secretă hormoni de creștere. Creierul, organele interne se refac în anumite intervale orare. Funcțiile interne care curăță organismul se produc atunci când dormim, când organismul nu are alte sarcini de dus.

Celula nervoasă are și ea nevoie de refacere și acest fapt se petrece în timpul somnului şi în meditaţie profundă. Cunoaștem o serie de boli cronice degenerative ale sistemului nervos, Alzheimer sau Parkinson sunt cele mai cunoscute exemple. Dacă nu îi dăm timp celulei nervoase să se refacă, pe suprafața ei se depun anumite dejecte, depozite de beta-amiloid, care încastrează celula. Cu un astfel de „corset” în jurul său, celula dezvoltă boala Alzheimer.

Cred că eu sunt cel mai bun exemplu de antistres. Sunt foarte organizat și nu ies din programul meu stabilit pentru niciun pretext. Și un element esențial – zâmbetul. Zâmbetul produce o stare bună, iar creierul o simte. Așa transformi răul în bine. Fiind conștient de ceea ce faci în fiecare moment, fără să lași gândurile să sară ca maimuța de la una la alta într-un ritm amețitor. Cu calm și cu zâmbetul pe buze.

II.
În şase luni de restricţii, izolarea ne-a tâmpit

Izolarea are efecte neurologice serioase, în special persoanele vârstnice este necesar să iasă afară să socializeze, pentru stimularea creierului și a imunității. În această perioadă, au apărut situații frecvente în care mai multe persoane suferă de tulburări de memorie, dezorientare, probleme de echilibru sau lipsa coordonării. Toate sunt efecte ale unei rutine zilnice repetitive și limitate între patru pereți.

Am observat ceva – încă nu sunt raportate –, la pacienții mei care au fenomene ușoare, ce evoluează. Mi-e foarte jenă să-i arunc în față unei doamne/domn „Dumneata ai Alzheimer!”. Toți vin în ultimul timp, de la o anumită vârstă, cu tulburări de memorie, dezorientare, probleme de echilibru sau nu mai au coerența gestului, scapă paharul. De ce? „Mama e stresată, bunica nu se mai coordonează.” Altceva este.

Conexiunile în sistemul nervos nu se mai fac corect, pentru că această izolare nu a dus la ceva bun. Între patru pereți, uitându-ne eventual la TV sau discutând aceleași aspecte în familie, nu am făcut decât să ne tâmpim luni și luni de zile. Este important să ieșim afară! Omul este un produs social, are nevoie să vorbească, să comunice, să colaboreze, să socializeze.

Izolarea are efecte neurologice serioase, iar persoanele vârstnice sunt cele mai expuse de izolare, și este important să iasă afară în parc. Este binevenit să aducem transformări constructive, benefice în existența noastră de zi cu zi. În acest moment ne-am izbit de ceva nou și în această situație nouă în care ne aflăm este necesar să ne adaptăm. Persoanele în vârstă, nu le lăsați în casă. Scoateți-i măcar pe o bancă, în parc, să vorbească, să joace șah, să dezlege cuvinte încrucișate. Toate preocupările acestea dezvoltă cerebral o grămadă de activități.

Am constatat în ultimul timp că foarte mulţi vin în familie și spun că parcă uită, nu mai știu, pun cheile în frigider… Această adunare face foarte bine pentru toată lumea. Schimbul de idei, vederea. Faptul că unul are o cravată mai frumoasă, o îmbrăcăminte superbă, o coafură. Asta face foarte bine, nu este invidie, nu este gelozie, este o gândire benefică. Aici urmează și al doilea element, descărcarea endocrină, și al treilea element, imunitatea.

Gândurile benefice, creatoare este bine să fie cultivate. Dacă suntem încontinuu încruntați, supărați, atunci nu obținem nimic, nici interlocutorii tăi, nici cei de la servici, nici cei de acasă. Asta nu duce la nimic bun. Scade și imunitatea și te face vulnerabil la Covid și la alți factori perturbatori din mediu. Unul dintre mijloacele de luptă împotriva Covid-ului este imunitatea, deci gândurile bune, starea noastră de sănătate, de prospețime, activitatea fizică și gândirea benefică, creatoare.

Citiți și:

Stăpânirea gândirii şi acţiunii prin yoga (II)

Sfaturi utile pentru o gestionare eficientă a stresului (I)

Descoperiri recente! Creierul se modelează în funcție de ceea ce gândim, simțim și facem!

 

yogaesoteric
24 noiembrie 2020


 

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More