Așa-zișii „Iluminați”, iluminismul și Transilvania

Atunci când lumea aude de Illuminati, fie râde și consideră că interlocutorul a luat-o razna, aspect posibil de altminteri, fie devin interesați, deși au niște preconcepții cu privire la acest subiect așa-zis delicat. Ce a fost Illuminati? Doreau stăpânirea lumii? La prima întrebare se va răspunde cel mai ușor, existând numeroase „izvoare” istorice. La cea de-a doua întrebare, însă, răspunsul este mai dificil de oferit.

Dacă cineva consideră că așa-zișii „Iluminați”, precum orice altă societate secretă, partid politic (deoarece adesea se împletesc de minune), dorea să ajungă la putere (unde a și ajuns), riscă să fie luat în râs sau contestat, deși, acești bavarezi la origine, chiar au ajuns în poziții-cheie în multe zone de pe Glob. Dar să începem cu începutul. Illuminati bavarezi au fost membrii unei societăți secrete din epoca iluministă fondată la data de 1 mai 1776, în Bavaria.

Obiectivele societății erau acelea de a se opune: superstiției, obscurantismului, influenței religioase asupra vieții publice și abuzurilor de putere din partea statului. Așa-zișii „Iluminați”, împreună cu francmasoneria și alte societăți secrete au fost scoși în afara legii prin edict de către Charles Theodore, principe elector și conte palatin al Bavariei, cu încurajarea Bisericii Catolice, în: 1784, 1785, 1787 și 1790. În anii care au urmat, grupul a fost în general defăimat de criticii conservatori și religioși, care susțineau că așa-zișii „Iluminați” au continuat în clandestinitate și au fost responsabili pentru Revoluția Franceză și multe alte comploturi, intrigi și conspirații.

Fondatorul societății secrete a așa-zișilor „Iluminați” are o poveste de viață interesantă. Considerând că francmasoneria era costisitoare și nu era deschisă la ideile sale, el și-a fondat propria societate care urma să aibă un sistem de grade sau ranguri bazat pe cele din francmasonerie, dar cu propriul său program.

La data de 1 mai 1776, Weishaupt și patru studenți au format o primă societate secretă, adoptând drept simbol bufnița Minervei (simbol adoptat de către mai multe societăți secrete, dar și de către facultăți de istorie și filosofie de pe Glob). Membrii urmau să folosească pseudonime în cadrul societății, poate că din motive de securitate. Weishaupt a devenit Spartacus. Studenții de la Drept: Massenhausen, Bauhof, Merz și Sutor au devenit Ajax, Agathon, Tiberius și Erasmus Roterodamus.

În aprilie 1778, ordinul a devenit Illuminatenorden, sau Ordinul Illuminati. Prin relații masonice cu alte loji mai puternice, Illuminati a devenit lojă-mamă și a putut să se extindă, prin recrutarea de noi membri și înființarea de noi loji. S-au vizat maeștri și gardieni, oameni care conduceau alte loji, membri altor loji reușind adesea să pună întreaga lojă la dispoziția așa-zișilor „Iluminați”. În Aachen, baronul de Witte, maestru al lojii Constancy, a determinat fiecare membru să se alăture ordinului. În acest fel, ordinul s-a extins rapid în centrul și sudul Germaniei și a obținut un punct de sprijin în Austria.

În primăvara anului 1782, „mâna de studenți” care inițiase ordinul se mărise la aproximativ 300 de membri, doar 20 dintre noii recruți fiind studenți. Însă, precum în mult prea multe loji (exemplu ilustrativ fiind și țara noastră), s-au constatat rapid diferite probleme: faptul că oamenii nepotriviți și cu bani erau admiși pe baza averii lor, corupția societății civile infectase lojile și alte abuzuri și nereguli. Și românii au avut de-a face cu membri așa-zișilor „Iluminați”, prin existența Contelui Brigido, guvernator al Galiției, contelui Pálffy von Erdöd, cancelar al Ungariei, contelui Banffy, guvernator și Mare Maestru provincial al Transilvaniei.

Interesant este și faptul că, Christoph Friedrich Nicolai, un scriitor și librar berlinez, poate că un om ancorat în realitate, a devenit extrem de dezamăgit după ce s-a alăturat. El a considerat că scopurile așa-zișilor „Iluminați” sunt himerice și a crezut că utilizarea metodelor iezuite pentru a-și atinge scopurile era un mod periculos de existență.

Însă, fondatorul așa-zișilor „Iluminați” avea alte preocupări, poate și fiindcă puterea cu care s-a trezit învestit l-a bulversat. Weishaupt a dorit să păstreze secretă existența ordinului față de rozicrucieni, cu orice preț. Rozicrucienii aveau deja o prezență considerabilă în francmasoneria germană. Deși erau în mod clar protestanți, rozicrucienii nu erau deloc anticlericali, erau pro-monarhici și aveau opinii care contraziceau în mod clar viziunea așa-zișilor „Iluminați” asupra unui stat raționalist condus de către filosofi și oameni de știință.

Rozicrucienii nu se dădeau în lături de la promovarea propriului lor tip de misticism prin ședințe de spiritism, ei și acum cred cu tărie în telepatie, telekinezie, clarviziune și alte puteri magice. Istoria, prin decapitările membrilor, le-a dovedit că aceste „puteri” nu prea au avut efect pentru ei. Ori poate că au dorit să fie „martiri”, nu putem ști nimic cu siguranță.

Rozicrucienii prusaci, sub conducerea lui Johann Christoph von Wöllner, au început un atac susținut împotriva așa-zișilor „Iluminați”. Illuminati au fost acuzați de ateism și de tendințe revoluționare. Toți masonii berlinezi au fost avertizați împotriva ordinului, care era acum acuzat de socinianism și de folosirea scrierilor liberale ale lui Voltaire și ale altora, alături de toleranța francmasoneriei, pentru a submina orice religie.

În noiembrie 1783, Three Globes a descris așa-zișii „Iluminați” ca fiind o sectă masonică ce urmărea să submineze creștinismul și să transforme francmasoneria într-un sistem politic. Anatema lor finală, din noiembrie 1784, a refuzat să recunoască orice membrii ai așa-zișilor „Iluminați” ca fiind francmasoni (Marea Lojă Națională Mamă „Cele Trei Globuri” este cea mai veche Mare Lojă masonică recunoscută din Germania, fiind fondată la Berlin în 1740. În 1933 fiind una dintre cele opt Mari Loji naționale, însă, după cum știm, peste ani, francmasoneria din Germania nazistă a fost suprimată).

Viitorul așa-zișilor „Iluminați” a fost unul violent, membrii din poziții înalte trecând la alte societăți secrete sau reprofilându-se. Însă este clar, așa-zișii „Iluminați” au existat și continuă să existe și nu este, după cum spun unii necunoscători și/sau răuvoitori, vorba de „o teorie a conspirației”. Istoria ne dovedește existența conspirațiilor, deoarece omul nu este un roboțel, cu toate că asta se tot încearcă să fie făcut să devină, în special de către „înțelepții” muntelui Davos, așa cum arată protocoalele lor patetice.

Referitor la nazism, unele persoane/personalități afirmă cu tărie că Hitler era membru în Societatea Thule. Persoanele care doreau să se alăture era necesar să semneze o declarație specială privind descendența lor (puțină birocrație nu strică nicăieri): „Prin prezenta, semnatarul jură, după cunoștințele și convingerile sale, că în venele sale sau ale soției sale nu curge sânge evreiesc sau de culoare și că printre strămoșii lor nu se află membri ai rasei de culoare”. Thule este cea mai nordică locație menționată în literatura și cartografia greacă și romană antică. Interpretările moderne au inclus Orkney, Shetland, nordul Scoției, insula Saaremaa din Estonia și insula norvegiană Smøla.

Interesant este și faptul că unele societăți secrete urăsc de moarte Cabala, o metodă ezoterică, disciplină și școală de gândire în misticismul evreiesc. Tocmai de aceea, pe parcursul istoriei, diverse societăți secrete s-au acuzat între ele de „comploturi evreiești”.

O altă societate secretă, dar și grup de gândire, a fost Ahnenerbe (un model de „think-tank”, fiindcă tot este la modă termenul, mai ales pentru cei cu convingeri de extremă stângă din prezent), în Germania nazistă între 1935 și 1945 (în mod oficial). Heinrich Himmler, Reichsführer-SS din 1929 încolo, l-a înființat în iulie 1935 ca o anexă a SS dedicată sarcinii de a promova doctrinele rasiale îmbrățișate de Adolf Hitler și de partidul nazist aflat la guvernare. Puțini arheologi germani vor recunoaște acum faptul că predecesorii lor sau chiar ei au „tocat” la greu banii naziștilor pentru pseudo-studii.

Închei cu niște rânduri extrem de interesante, pentru a le reaminti cititorilor de existența unor mari români:

„…Francmasoneria a fost o verigă vitală în răspândirea Iluminismului în Transilvania. Primii transilvăneni care au intrat în contact cu acest ordin secret cu scop precis, în jurul anului 1742, au fost doi aristocrați maghiari, László și János Kemény, și viitorul om de stat săsesc, Samuel Bruckenthal, în esență conservator. Aceștia au plătit curând un preț pentru zelul lor: în 1742, Maria Tereza i-a plasat în arest la domiciliu la Viena, deși sancțiunea a fost de scurtă durată. Cu toate acestea, francmasoneria a prins repede rădăcini în Transilvania, inițial în rândul sașilor.

Prima lojă masonică, Brassó’s Zu den 3 Säulen, a fost fondată de fiul unui patrician local, Martin Gottlieb Seuler. Seuler s-a alăturat francmasonilor în 1749, în timp ce își continua studiile la Jena, și a obținut permisiunea de a fonda o mare lojă și o lojă în Transilvania. Loja masonică din Brassó a avut probabil un număr foarte mic de membri și s-a autodizolvat în curând. Loja Szent András [Sfântul Andrei] de la Szeben (H. Andreas zu den drei Seeblättern) s-a dovedit a fi mai longevivă. Aceasta a fost fondată cândva între 1764 și 1767 de un tânăr patrician săsesc, {2-669.} Simon Friedrich Baussnern. Ceilalți membri inițiali, toți sași care deveniseră masoni în timp ce studiau în Germania, includeau doi miniștri luterani, doi secretari municipali, doi medici publici și un tipograf; în curând li s-a alăturat un secretar săsesc din Gubernium.

Până în 1778, membrii lojei au fost în mare parte sași și persoane din provinciile ereditare. O figură deosebită printre primii membri a fost Alexandru Moruzi Mavrocordat, fratele domnitorului moldovean Moruzi și cumnatul domnitorului valah Alexandru Ipsilanti; el a servit în marina rusă înainte de a veni în Transilvania. La început, Mavrocordat s-a dovedit a fi de mare valoare pentru lojă, dar mai târziu a adus-o în dizgrație prin slăbiciunea sa pentru bârfe și afacerile financiare dubioase.

Primul maghiar care s-a alăturat lojii Szent András a fost György Bánffy, care a devenit ulterior guvernator al Transilvaniei. Singurii alți maghiari care au aderat înainte de 1778 au fost Farkas Bánffy, Antal Jósika (tatăl lui János Jósika, care a devenit succesorul guvernatorului Bánffy) și o a treia persoană de mai mică importanță. Schimbarea s-a produs în 1779-80, când printre cei douăzeci și opt de noi aderenți se numărau doisprezece maghiari, printre care László Türi, un avocat proeminent și o figură importantă a opoziției în perioada 1790-95, László Tholdalagi, György Aranka, Farkas Kemény și Lajos Teleki…

Doi membri ai elitei intelectuale și politice românești din Transilvania s-au alăturat lojii în 1781: István Koszta, funcționar de protocol la Gubernium, și Ioan Piuariu-Molnár, care, după cum s-a menționat anterior, a fost o figură marcantă a iluminismului românesc… La mijlocul anilor 1780, loja Szent András din Szeben a fost principalul centru intelectual și politic din Transilvania. Până atunci, fuseseră înființate alte câteva loje, în special cea reconstituită la Brassó. Printre membrii acesteia se numărau viitorul conte săsesc Johann Tartler, doi medici sași proeminenți, Josef Barbenius și Martin Lang, și principalul intelectual ortodox român Dimitrie Eustatievici…”. (https://mek.oszk.hu/03400/03407/html/314.html).

Dimitrie Eustatievici este autorul primei gramatici românești. A fost dascăl la școala românească din Șchei și director al școlilor neunite din Transilvania, timp în care a elaborat „Gramatica”, precum și alte manuale școlare. Ioan Piuariu-Molnar este primul medic titrat român, filolog și traducător. Chirurg al Universității din Viena, medic la Sibiu și profesor de oftalmologie la Școala medico-chirurgicală din Cluj. Autor al celei dintâi gramatici româno-germane, al unei istorii universale și al unui dicționar român-german. A inițiat prima publicație științifică medicală, Sfătuire către studenții în chirurgie (1793) și a colaborat la redactarea Supplex Libellus Valachorum.

Autor: Tiberiu Moldovan

Citiți și:
Raport Ben Fulford (18.01.2022) – Illuminati Gnostici au avut dreptate: ,,Avem de-a face cu o Inteligență Artificială (IA) malefică”
Sursele globalismului. Cărțile și personalitățile care au conturat ideologia. Proiectele noii ordini mondiale (Sumar)
Masonii de la «Junimea» şi secretele perfide ale unei societăţi literare-mamut

 

yogaesoteric
27 februarie 2023