Cât de mare și evidentă este puterea ta realizatoare benefică? (IV)

sau

Cum să ne transformăm în mod continuu, fiind plini de entuziasm şi angrenându-ne cu o neîncetată aspirație

de instructor yoga Cornelia Palii

An de an istoriile par să se repete pentru aceia dintre noi (destul de mulți), care își propun, de exemplu, de Revelion să se transforme în oameni mai buni, mai iubitori sau mai eficienţi, poate mai spirituali sau cu mai mult succes în anumite domenii, dar care, deşi îşi fixează obiectivele, renunţă la ele destul de repede, acestea evaporându-se asemeni unui vis feeric uitat după câteva zile. Statisticile europene arată că 88% dintre oameni renunţă pe parcursul drumului la ceea ce şi-au propus… Observând an după an promisiunile respectate parţial sau mult prea puţin, am început să mă întreb din ce în ce mai des cât de mare este în realitate puterea mea benefică realizatoare, eficienţa pe care am dobândit-o pe calea care-mi ghidează paşii. Iată ideile pe care le-am sintetizat tocmai pentru a evalua puterea realizatoare benefică, pentru a sistematiza paşii necesari amplificării acestei forţe şi a găsi reţeta cât mai completă pe care, aplicând-o, să dobândim această putere extraordinară.

Citiți a treia parte a articolului

Forța TAPAS-ului corect realizat ne amplifică voința

 

Timp de 3 ani de zile am realizat un TAPAS care mi-a fost recomandat de către ghidul meu spiritual, compus din 50 de minute de TRIKONASANA, 50 de execuţii UDDHIYANA BANDHA, 80 de execuţii NAULI KRIYA, pe parcurs adăugându-se şi 10 minute de DHANURASANA. Eram conştientă de faptul că energia voinţei era slăbuţă în cazul meu, astfel că m-am decis să fac acest tapas cât mai bine şi cât mai corect. Având însă foarte multe activităţi de realizat în timpul zilei, am ajuns ca în scurt timp acest program spiritual să se dovedească a fi o adevărată provocare. Am început să folosesc fiecare minut liber la maxim şi am constatat cum această dorinţă de a realiza TAPAS-ul în vederea dobândirii unei voinţe mai puternice şi a armonizării mele îmi confereau o din ce în ce mai mare eficienţă. Am descoperit însă în acea perioadă şi multe alte aspecte şi taine ale TAPAS-ului.
După câteva luni, dintr-o fiinţă blândă şi liniştită, am început să mă enervez foarte repede. Uneori aproape că îmi venea să îi iau la bătaie pe cei cu care interacţionam mai puţin armonios. Şi după ce această stare s-a repetat şi menţinut destul de mult timp, dându-mi posibilitatea să mă observ îndeaproape, am urmărit să decelez cât mai bine ce este de fapt în mine de apar asemenea fenomene. Povestindu-i şi ghidului meu spiritual cu ce mă confrunt, el m-a privit cu uimire pentru că nu lucram şi altceva, adică alte tehnici care să dinamizeze alţi centrii de forţa, nu doar MANIPURA CHAKRA şi mi-a spus să adaug şi alte ASANA-e practicii mele zilnice. Am înţeles atunci ceea ce se petrecea. Timpul însă abia îmi ajungea să fac acest TAPAS, nicidecum să mai adaug altceva. Aşa că am fost pusă în situaţia de a regla aceste energii «din mers», prin atitudini, stări, acţiuni volitive de focalizare a energiei în alte planuri etc. Am învăţat că armonia nu se obţine aducând un singur aspect în noi, ci având grijă ca în mod echilibrat să se dezvolte întreaga fiinţă, înglobând din fiecare energie binefăcătoare specifică fiecărui centru de forţă câte ceva. Cu acea ocazie am realizat că focul interior aflat în legătură cu puterea realizatoare benefică se menţine prin aspiraţie, dorinţă de cunoaştere, curiozitate vie şi mult, mult suflet pus în tot ce facem. Am mai învăţat că supraefortul aduce rezultate ieşite din comun şi că nimic nu este imposibil atunci când este permis, căci aşa cum afirmă tradiţia ocultă a înţelepciunii: A voi înseamnă a putea, dacă ştii cum să vrei!

Voichiţa

 

Am descoperit atitudinile interioare potrivite mie
pentru a reuși
 

În ultimul timp am observat că în cazul meu această putere benefică realizatoare se amplifică foarte mult prin menţinerea unei stări de abandon în braţele lui Dumnezeu, prin relaxare, sublimarea energiilor dizarmonioase din centrii inferiori de forță la nivelul lui AJNA CHAKRA, prin vizualizare, clarificare a intenţiei şi prin menţinerea unei stări de mulţumire şi acceptare.

Mihaela

 

Voința armonioasă presupune iubire
 

Dintotdeauna mi-a fost greu să simt şi să gestionez armonios energia voinţei. Nu mi-a fost la îndemână să fac aceasta până când am avut inspirația să „mă folosesc“ de energia iubirii. Am rugat ființele pe care le iubesc (iubită, instructor yoga, ghid spiritual) să-mi spună ce TAPAS cred ei că mi s-ar potrivi și apoi mi-am asumat acel TAPAS. Este uimitor cât de diferit este un TAPAS asumat în felul acesta. Practic nu mai este doar un TAPAS, este o întâlnire zilnică cu ființa iubită, cu Dumnezeu manifestat. Mai mult, fiecare TAPAS capătă ceva din aspectul, din „gustul“ subtil al ființei care mi l-a propus. Ca o sincronicitate, la puțin timp după ce am început să realizez lucrul spiritual în felul acesta, am citit articolul: O mare provocare a căii spirituale: cum ne gestionăm emoţiile negative și am căpătat și explicațiile teoretice.

Bogdan

Acțiunea perseverentă este o ancorare repetată în ceva superior

 
Pentru mine, această putere ocultă realizatoare benefică se amplifică şi se cizelează în timp, prin perseverenţă, care dă roade atunci când ai răbdare. De exemplu, ţin de 15 ani post negru duminica, iar în cinci dintre aceşti ani am ţinut post negru suplimentar şi marţea. În afară de starea de comuniune mai profundă cu Dumnezeu, de amplificarea credinţei în Dumnezeu şi a solarităţii pe care o aduce acest post, am constatat un control mult mai bun asupra trupului meu, dar şi asupra tendinţelor şi poftelor de multe feluri. Este ca o ancorare repetată în ceva superior, aducător de puritate, elevare şi rafinament. Iar această repetiţie simt că este cea care macină rugozităţile fiinţei mele, care devine încet, cu paşi mici, dar siguri din ce în ce mai luminoasă şi mai deschisă faţă de realitatea divină.

Vio

Elixirul MEHASAMRITA – o sursă nebănuită de transformări miraculoase

 

Practic constant, de peste 6 ani, ingerarea elixirului MEHASAMRITA după fuziunile amoroase cu continenţă, iubire reciprocă şi transfigurare. Am sesizat în universul meu lăuntric transformări extraordinare în urma acestei practici din care voi menţiona doar câteva: o regenerare uluitoare atât la nivelul trupului cât şi la nivelul corpurilor subtile, din punct de vedere emoţional o mare capacitate de a alchimiza emoţiile negative, sublimarea menstruaţiei, o stare de mare forţă interioară, multă energie vitală şi dinamism, creşterea capacităţii de a iubi şi o stare din ce în ce mai constantă de fericire… Simt că universul meu lăuntric s-a îmbogăţit rapid şi manifest acum cu uşurinţă anumite calităţi ce existau preponderent în universul lăuntric al iubitului meu. Acum, cu fiecare nouă fuziune amoroasă în care practic această metodă, se declanşează, în valuri, noi şi noi efecte spirituale în fiinţa mea, într-un ritm mult mai accelerat decât la început. Simt că aceasta se produce ca urmare a unui efect de cumul al acestei practici, ca şi cum cu fiecare nouă repetare a acestei acţiuni, se potenţează acum pe multiple niveluri, ca o înflorire accelerată a tuturor energiilor benefice din fiinţa mea… Puterea mea realizatoare benefică este astfel extraordinar de mult amplificată într-un mod atât de natural şi facil, iar rapiditatea cu care trezesc în mine calităţi de excepţie îmi indică autenticitatea scrierilor sacre despre acest subiect, în ciuda opiniei atât de limitate a societăţii zilelor noastre. Îmi dau seama cât de important este să verifici prin tine însuţi, înainte de a combate ceva, căci surprizele pot fi foarte mari, chiar miraculoase, ca în cazul meu.

Lavinia

Privind la microscop felul nostru de a fi, descoperim chei ale eficienței

 
Nu se poate vorbi de putere realizatoare decât în cadrul unei acțiuni. Ce este însă de făcut atunci când, așa cum am descoperit la mine acest minus, ne este frică de a acționa? Ascunse sub diverse măști: amânarea unei acțiuni din dorința de a lua cu adevărat cea mai bună decizie, teama de ceea ce vor spune ceilalți, așteptarea unui alt moment pentru a întreprinde un lucru etc., etc., teama și ezitarea duc în final la realizarea acțiunilor «pe ultima sută de metri», cu efort mai mare, sub presiunea curgerii timpului și apropierii unui eventual termen limită. La început toate acestea îmi apăreau ca făcând parte dintr-un fel de-a fi al meu personal, până am descoperit că este vorba de fapt de un complex de atitudini negative, opuse curgerii firești a evenimentelor, atitudini care trebuiau corectate. În paralel cu conștientizarea acestor defecte cu impact direct asupra eficienței acțiunilor întreprinse și cu atenția mea sporită din dorința de a mă corecta, marele învățător numit viața (de zi cu zi) mi-a întins o mare mână de ajutor împingându-mă în situații și poziționări în care capacitatea mea de decizie și acțiune au început să fie testate la «foc automat». Așa că acolo unde era o problemă trebuia să mă focalizez pe găsirea soluției; unde erau prea multe de făcut, să cer ajutor în jur; când eram sub presiunea curgerii timpului să mă axez pe o stare de relaxare și destindere – condiție esențială, cred eu, pentru a acționa la unison cu voința divină. Nu pot spune că am găsit cheia fermecată, deoarece creșterea eficienței în acțiune o percep ca pe un proces de îmbunătățire continuu, dar constat că sunt importante în acest proces de îmbunătățire consacrarea zilnică a fructelor acțiunilor întreprinse, cultivarea stării de umor. Urmăresc de asemeni și alte aspecte cum ar fi relaxarea și destinderea interioară, gratificarea (fie ea chiar și numai ca o savurare interioară de câteva momente) după ce o acțiune a fost dusă la bun sfârșit, orientarea atenției spre a întreprinde fiecare lucru cât mai bine cu putință. Și aventura continuă….

Andrei
 

Abandonându-ne în fața Voinței Divine, suntem ajutați de Dumnezeu

Am observat de-a lungul anilor că pot să ajung să trăiesc în conformitate cu Voia lui Dumnezeu şi să manifest acea voinţă conştientă transformatoare atunci când „renunţ“ la mine, iar printr-o stare de abandon pot atinge uneori spontan aceasta. O trăiesc ca pe o centrare în care mintea se contopeşte cu sufletul, în care totul se face prin mine și rămân într-o stare de martor detaşat. Uneori ating acesta realizând KARMA YOGA. Prin abandonul în faţa Voinţei Divine reuşesc să intru cu uşurinţă în această stare de conştiinţă cu totul aparte. Rezultatul ei se exprimă prin linişte, pace, integrare perfectă, o stare în care primesc foarte multe inspiraţii, care mă uimesc prin claritate şi promptitudine. Și realizez că totul se face prin mine şi nu eu sunt cea care face ceva!
Mi-am pus multe întrebări profunde legate de permanentizarea acestei stări, cu atât mai mult cu cât lecţiile pe care le vizionam la curs erau despre Voinţa Divină, iar luna trecută am avut în vis o exemplificare în acest sens. Am visat că eram la Cluj şi un instructor de acolo m-a rugat să ţin o conferinţă despre Starea de Conştiinţă a lui Dumnezeu Tatăl. Îmi era foarte frică deoarece nu ştiam nimic despre subiect însă am acceptat să fac aceasta şi apoi m-am văzut în faţa unei mulţimi de oameni care mă ascultau vorbind despre această stare de conştiinţă superioară a lui Dumnezeu Tatăl. Când am început să vorbesc, am simţit o stare de panică şi frică foarte intensă, însă am manifestat imediat o voinţă foarte puternică şi clară de a lăsa să se facă voia lui Dumnezeu prin mine şi am făcut acest lucru abandonându-mă pur şi simplu în faţa Voinţei Divine. Atunci am simţit cum trec într-o stare de conştiinţă superioară, cum devin un releu divin şi pur şi simplu se face totul prin mine. Spuneam lucruri pe care ştiu că în starea mea obişnuită de conştiinţă nu aveam cum să le spun. Din păcate nu am notat răspunsurile mele imediat după ce am revenit la starea de veghe şi nu îmi mai amintesc cu exactitate ceea ce spuneam. Eram foarte conştientă că visez, că sunt într-un alt plan, că manifestând o intenţie foarte clară şi abandonându-mă, am reuşit să las să se manifeste prin mine Voinţa lui Dumnezeu. Am simţit foarte limpede cum este să trăiești după voia lui Dumnezeu, să fii un canal divin de manifestare. Eram într-o stare de centrare perfectă şi, prin BRAHMARANDHRA deschisă, de-a lungul coloanei vertebrale, curgea energie, lumină şi inspiraţie divină. Răspundeam concret, deschis şi punctual la tot ceea ce eram întrebată. Aveam totodată o stare de martor, care îmi permitea să mă observ continuu. Starea din vis s-a menţinut şi după ce m-am trezit: am păstrat acea centrare, luciditate şi abandon, înțelegerea a ceea ce înseamnă să faci în totalitate Voinţa lui Dumnezeu Tatăl.

Sanda

Transformarea benefică atrage după sine noi transformări

 

Ca urmare a amplificării puterii transformatoare a voinţei, am conștientizat în ființa mea:
- amplificarea încrederii în sine şi în propriile forţe interioare;
- realizarea cu succes a tuturor acţiunilor divin integrate;
- capacitatea de a învăţa de la celelalte fiinţe spirituale, ca modele divine;
- starea de umilinţă şi acceptare a propriilor lecţii de viaţă;
- puterea de a ierta şi capacitatea de a-ţi susţine propriile idealuri desăvârşite, înalte;
- capacitatea de a empatiza cu celelalte fiinţe cu aceeaşi frecvenţă de vibrație specifică propriei structure.
…şi descopăr în continuare noi valenţe ale acestei energii divine!

Veronica

Motivaţia este foarte importantă!

 
În 2009, când iubita a plecat din preajma mea, am lucrat foarte intens din punct de vedere spiritual, cu multă ardoare. Însă în perioade line ale vieţii mele parcă nu mi-am mai strunit la fel de mult fiinţa. Făcând această comparaţie între astfel de momente, mi-am dat seama că este necesar să găsim o motivaţie care să fie cu adevărat pe înţelesul ego-ului nostru şi atunci lucrurile încep să meargă! Trebuie să vezi ce vrei de fapt cu toată fiinţa! Şi apoi să treci la treabă, neîntârziat!

Vic

Eficiența în acțiune implică polarizare între conștiință și energie

 
De 12 ani urmez cursurile acestei şcoli de yoga şi abia în ultimii trei ani pot spune că am început să mă familiarizez cu energia TAPAS-ului. Sunt încă la început de drum în practica spirituală, pentru că până acum am „excelat” la capitolul procrastinare și încă mă lupt cu acest prost obicei. Ceea ce am observat însă, în toate aspectele vieţii, nu doar în plan spiritual, este că eficienţa în acţiune presupune o anumită polarizare între conştiinţă şi energie, între principiul masculin şi cel feminin.
Mai exact, am sesizat că este necesară o atenţie susţinută, o focalizare fermă a conştiinţei, pentru ca energia să fie „trezită la viaţă” şi să mă susţină în efortul de a îndeplini cu succes ceea ce mi-am propus. De parcă atenţia pe care o investesc în mod constant în direcţia realizării unui scop determină mobilizarea energiei latente, înmagazinate în fiinţa mea şi, în acelaşi timp, atrage tot mai multă energie din Univers, pe care o canalizează spre îndeplinirea ţelului propus. Este vorba despre o anumită stare de vigilenţă, care determină anvergura răspunsului energetic.
În cazul unei atenţii sporadice, dispersate, viața mi-a arătat de prea multe ori că succesul întârzie să apară, întrucât interacțiunea conștiință-energie produce, în locul unui râvnit foc de tabără, doar o scânteie, ce se stinge foarte repede, neavând forța necesară să-mi îndeplinească scopul. Când, însă, investesc în mod constant atenție într-o anumită direcție, am observat că succesul apare uimitor de rapid, prin mobilizarea energiei necesare. Astfel, dacă atenția mea este ferm focalizată în direcția obiectivului urmărit, pare că timpul ține cu mine, mi se dinamizează spontan entuziasmul, imaginația creatoare intră în acțiune, voința mi se amplifică, dobândesc o forță lăuntrică uimitoare, și până și corpul meu face față cu brio unui efort îndelung și susținut, deși nu am o structură prea vitală.

Amalia

Predominanțele benefice pe care le întreținem ne determină succesul

 

De-a lungul timpului, am remarcat, atât în practica mea spirituală individuală, cât și în urma schimbului de impresii cu alți colegi, că eficiența este direct proporțională cu predominanțele pe care le întreținem. Altfel spus, efectele unui TAPAS sunt cu mult diminuate sau chiar anihilate prin întreținerea unor stări predominant negative pe durata acelui tapas. Cu alte cuvinte, dacă pui într-o căruță un sac, iar pe altă parte dai jos doi saci, nu doar vei rămâne pe zero, ci vei ajunge pe minus. Dacă, însă, prin TAPAS, aducem în universul nostru lăuntric un sac de stări minunate și, în restul timpului, descărcăm doar un sfert sau jumătate din acea încărcătură binefăcătoare, acel TAPAS produce, totuși, efecte pozitive. Firește, ideal ar fi să fim atât de vigilenți, încât doar să ne încărcăm ființa, nu să o și „descărcăm”, prin trăiri negative. Am remarcat astfel că amplitudinea sau distanța maximă dintre stările unei ființe umane oscilante trebuie să fie cât mai mică, pentru ca eficiența practicii spirituale să fie cât mai mare, prin atingerea stării de echilibru.

Gabi

Citiţi şi:

Menirea ultimă a omului este înţelepciunea

Practica spirituală înseamnă voință afirmată și reafirmată cu putere

 

 

yogaesoteric

16 aprilie 2014