Ce am pierdut în ultimii 10 ani

Pentru societatea și națiunea noastră, ultima decadă de „revenire” și „creștere” a fost, în fapt, o decadă de pierderi catastrofice. Iată o scurtă listă a ceea ce am pierdut:

1. Piețe funcționale. Piețele libere formează prețurile și semnalizează riscurile. Ceea ce trece acum drept piețe sunt doar puțin mai mult decât niște indicatoare pentru a ne convinge că economia o duce spectaculos de bine. O duce spectaculos de bine, însă doar pentru cei din vârf. 1% din cei 1% din clasa de manageri/tehnocrați sociopați și din apologiștii care servesc interesele celor din vârf.

2. Virtutea naturală. A vântura un slogan sau o acuzație în online, a da „like” altora în orice bulă te-ai afla pentru a obține validare și alte gesturi fără niciun fel de cost indică acum virtutea. Virtutea naturală – a pierde sprijinul tribului pentru principii care presupun să-ți pui pielea pe băț – a dispărut din cultura și sfera publică.

3. Politețea. După cum a relatat Scientific American în numărul său din februarie („Tribalismul adevărului”), structura de stimulente a „triburilor” digitale îi răsplătește pe cei mai violenți, cei mai nerușinați, cei mai puțin raționali și cei mai răzbunători cu „like”-uri, oferind puțin spre deloc încurajare pentru reținere, prudență, învățare în locul țipetelor șamd. Costul pentru a obține încurajarea tribului este, în esență, zero, în timp ce riscul de ostracism din partea tribului este foarte mare. Într-o societate cu atât de puține structuri sociale benefice, toxicitatea tribului digital auto-referențial ar putea fi principala structură socială pentru „consumatorii” atomizați într-un sistem disfuncțional, dominat de o „piață” aranjată și un stat central, care nu mai are nevoie de consimțământul celor guvernați. Baza comună, politețea, dorința de a asculta și a învăța, toate au fost pierdute.

4. Încrederea. Puțini au motive să se încreadă în corporații, în media controlată de câteva corporaţii, în monopolurile din industria tech sau în guvern. Această neîncredere este întemeiată, având în vedere că instituțiile acestea au risipit încrederea publică, pregătind prada pentru a fi devorată de insideri și elite. În loc să ne câștige încrederea cu transparență reală și raportare de informații exacte, aceste instituții au transmis o falsă formă de transparență, care este de două ori opacă, deoarece este menită să mascheze mașinațiunile insiderilor. Transparență: pierdută. Răspundere: pierdută. Chiar aveți încredere în Facebook, Google și agențiile care se presupune că ar trebui să supravegheze aceste monopoluri? Dacă răspundeți afirmativ, glumiți, nu?

5. Mobilitatea socială pentru mase. Ați citit, fără îndoială, știrile despre stagnarea salariilor pentru majoritatea celor 90%, respectiv averea și veniturile în creștere pentru cei 5% din vârf, concentrați, de fapt, în cei 1% din vârf. Vechiul adagiu – mergi la facultate, vei avea garantată o slujbă sigură și bine plătită – nu mai funcționează, pentru că am supraprodus elite (absolvenți de facultate) zeci de ani. A începe propria afacere era, odată, o șansă la mobilitate socială, dar costurile birocratice și reglementările în creștere sunt atât de apăsătoare încât puțini au astăzi resursele sau apetitul de risc necesar pentru a începe o afacere. Singurul model de business care merită să fie luat în considerare acum este de a începe o companie digitală, care poate fi vândută pentru câteva milioane de dolari unui gigant (Microsoft, Google, Facebook etc.) în câteva luni, doi ani, cel mult. Altfel, până atunci, un gigant corporatist va cumpăra un competitor și îți va mânca piața.

6. Agențiile federale de securitate și cele naționale situate deasupra politicilor partizane. Aceste agenții și liderii lor nu reprezintă acum altceva decât agende politice ascunse în spatele unei reputații de profesionalism apolitic, demult moarte. Impactul politic conduce acum ceea ce devine public și cum este fabricată, țesută și servită acea „informație” pentru a împinge o agendă politică.

7. Un internet democratic. O mână de carteluri corporatiste și cvasi monopoliste controlează acum ceea ce găsim în motoarele de căutare, fluxurile de știri, în postările „prietenilor” noștri și ceea ce este accesibil în rețelele cu conținut generat de utilizatori ca YouTube. Sub steagul „fake news” și „discurs al urii”, supravegherea în masă și cenzura au devenit status quo.

8. Obiectiv național. Probabil a dispărut cu mult timp în urmă, dar pierderea a devenit atât de dureros de vizibilă în ultima decadă. Mai crede cineva că Imperiul împrăștie libertatea? Toată lumea vede că aduce distrugerea și haosul. Societatea și cultura s-au degradat la nivelul unui dezgustător cult al lăcomiei și avuției. „Obiectivul național” este de a maximiza câștigul personal prin orice mijloace posibile la îndemână, inclusiv fraudă, extorcare, delapidare, minciună, mușamalizări, penalizarea celor care vorbesc șamd. Raționalizarea este mereu aceeași: toți ceilalți o fac. Iată un exemplu: un medicament care costă 8 dolari/flacon în Europa, în SUA costă 38,892 dolari.

9. Perspectiva asupra îndreptățirii. Toată lumea este îndreptățită la orice acum: la sex, la un venit sigur, la „dreptul” de a abuza/acuza online fără rețineri sau consecințe, „dreptul” de a cere ca toată lumea să te trateze în felul în care crezi tu că este „dreptul” tău și așa mai departe, într-o expansiune infinită a îndreptățirilor care nu necesită sacrificiu, virtute sau chiar politețe din partea celui îndreptățit.

10. Modestia. Cât de frecvent dați peste cineva care își exprimă prudența despre propriile opinii sau prezintă o sănătoasă ezitare în legătură cu justețea pozițiilor sale, i.e. că s-ar putea să fi greșit? Câți oameni ați mai văzut să fie sceptici față de propriile viziuni și nu doar față de viziunile celorlalți? Cine mai admite că are o înțelegere precară a problemelor complexe?

Încrederea și aroganța celor care ne duc spre prăpastie, în timp ce ei se uită de la o distanță sanitară, este dincolo de închipuire.

Citiți și:
Andrei Marga: Integritatea ca valoare
Gheorghe Piperea, despre România: «O colonie ținută în frâu de vătafi semianalfabeți»

 

yogaesoteric
12 iunie 2021

 

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More