Ce urmează după ce Putin și Trump au început discuțiile de pace

Drumul de urmat va fi foarte dificil din cauza problemelor sensibile pe care Rusia și SUA este necesar să le rezolve.

Data de 12 februarie 2025 va rămâne în istorie ca ziua în care războiul prin procură NATO-Rusia din Ucraina a început oficial să se încheie. Secretarul Apărării Pete Hegseth a dat startul discuțiilor declarând că: Ucraina nu va adera la NATO; SUA nu cred că Ucraina își poate restabili frontierele de dinainte de 2014; SUA nu vor desfășura trupe în zona de conflict; SUA doresc ca europenii să își asume în schimb unele responsabilități de menținere a păcii acolo; dar SUA nu vor extinde garanțiile articolului 5 pentru forțele UE din Ucraina.

Au urmat discuțiile dintre Trump și Putin, pentru prima dată de la revenirea primului la putere. Aceștia au convenit să înceapă negocierile de pace fără întârziere, după care Trump l-a sunat pe Zelenski pentru a-l informa și a-l constrânge să facă concesiile pe care i le-a promis, probabil, lui Putin. La scurt timp, Trump s-a întâlnit cu Putin în Arabia Saudită și au afirmat că fiecare dintre ei vor vizita SUA, respectiv Rusia, ca parte a procesului de pace. Iată câteva informații generale despre contextul mai larg:

* 3 ianuarie: „Diplomația creativă în domeniul energiei poate pune bazele unui mare acord ruso-american”

* 17 ianuarie: „Meritele unei regiuni demilitarizate „Trans-Dnieper” controlată de forțe de menținere a păcii ne-occidentale”

* 3 februarie: „Concesiile teritoriale ar putea preceda o încetare a focului care să conducă la noi alegeri în Ucraina”

* 4 februarie: „Interesul lui Trump pentru minereurile rare din Ucraina s-ar putea întoarce împotriva lui Zelenski”

* 7 februarie: „Trimisul special al lui Trump a aruncat mai multă lumină asupra planului de pace ucrainean al șefului său”

Prima analiză despre diplomația creativă în domeniul energiei conține o duzină de compromisuri propuse pentru fiecare parte, care ar putea contribui la avansarea discuțiilor. De fapt, cel privind neextinderea de către SUA a garanțiilor prevăzute la articolul 5 pentru forțele UE din Ucraina este acum o politică a lui Hegseth, deci este posibil ca și altele să urmeze. În plus, Trump tocmai a remarcat cât de nepopular a devenit Zelenski, ceea ce sugerează că planifică „tranziția treptată a conducerii” prin noi alegeri.

Rămâne de văzut care dintre aceste alte propuneri ar putea deveni în curând politica SUA, același aspect fiind valabil și pentru cele pe care Rusia le-ar putea pune în aplicare. Cum ar fi, de exemplu, acceptarea unor restricții militare limitate pe partea sa a zonei demilitarizate care va fi probabil creată până la sfârșitul procesului de negociere. În cele ce urmează sunt prezentate cele cinci aspecte principale care vor contura discuțiile de pace ruso-americane privind Ucraina între liderii, diplomații și oricare dintre experții lor ar putea fi invitați să participe prin intermediul discuțiilor complementare Track II:

* Parametrii teritoriali

Problema cea mai stringentă este unde se va situa noua frontieră ruso-ucraineană. Afirmația lui Hegseth cu privire la incapacitatea Ucrainei de a restabili frontiera de dinainte de 2014 sugerează că Trump l-ar putea constrânge pe Zelenski să se retragă cel puțin din Donbass, care se află în centrul dimensiunii teritoriale a conflictului lor (deși este posibil ca forțele sale să se retragă până în orașul Zaporoje). Puțin probabil ca Rusia să controleze Zaporoje și părțile din noile sale regiuni de la vest de Nipru.

Acest aspect se datorează faptului că Trump ar putea să nu dorească să suporte criticile care ar urma după ce Rusia ar prelua un oraș cu peste 700.000 de locuitori ce nu au votat la referendumul din septembrie 2022. Aspect valabil și pentru părțile din noile regiuni ale Rusiei de la vest de râu. În schimb, el ar putea propune un referendum supravegheat de ONU, cândva după încetarea luptelor, pentru a rezolva acest aspect al disputei lor teritoriale, permițând în același timp Rusiei să continue să revendice oficial respectivele zone. Propunerea ar putea fi suficient de pragmatică pentru ca Putin să fie de acord.

* Termeni DMZ și roluri de menținere a păcii

Următoarea problemă care este necesar să fie abordată după cele de mai sus sunt termenii zonei demilitarizate de-a lungul frontierei interimare și rolul forțelor de menținere a păcii care vor fi probabil desfășurate acolo pentru a o monitoriza. Declarația lui Hegseth conform căreia SUA nu vor extinde garanțiile prevăzute la articolul 5 pentru forțele UE de acolo le-ar putea descuraja pe acestea să joace un rol major (pe care Rusia ar fi necesar să îl autorizeze în orice caz printr-o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU, conform reprezentantului permanent Vasili Nebenzia, altfel acestea vor fi ținte legitime). Cele non-occidentale sunt astfel mult mai preferabile.

După cum se pare, marea majoritate a forțelor de menținere a păcii ale ONU provin din țări neoccidentale, astfel încât acestea ar putea fi desfășurate în mod prospectiv acolo în temeiul unui mandat al Consiliului de Securitate al ONU, conform sugestiei lui Nebenzia. Și ar putea duce chiar la excluderea totală a oricăror forțe de menținere a păcii occidentale, dacă se convine că niciuna nu va contribui la această misiune. Condițiile lor ar fi necesar să fie acceptabile atât pentru Rusia, cât și pentru SUA pentru ca rezoluția să treacă, astfel încât nu este clar ce anume vor putea face sau nu. Iar asta ne conduce direct la următoarea problemă.

* Demilitarizarea și denazificarea

Două dintre principalele obiective ale Rusiei în cadrul operațiunii speciale sunt demilitarizarea și denazificarea Ucrainei, pe care inițial a încercat să le realizeze prin constrângerea militară a Ucrainei în acest sens, în conformitate cu termenii stabiliți în proiectul de tratat de pace din primăvara anului 2022, deși inițiativa nu a reușit din cauza Regatului Unit și a Poloniei. Este nerealist să ne imaginăm că Trump va fi de acord să lase Rusia să își desfășoare forțele armate pe întregul teritoriu al Ucrainei pentru a pune în aplicare demilitarizarea și denazificarea, astfel încât obiectivul poate fi realizat doar prin mijloace diplomatice similare, care implică acordul Kievului.

Aici se află posibilul rol pe care forțele de menținere a păcii ale ONU îl pot juca în monitorizarea și aplicarea a ceea ce se va conveni în cele din urmă pentru demilitarizarea și denazificarea Ucrainei. Ar putea lua forma inspectării depozitelor suspecte de arme ilegale și a întregului trafic transfrontalier al Ucrainei (inclusiv în porturile sale), având în același timp dreptul de a impune modificări ale presei și ale programelor școlare, după caz. Este singura modalitate de a garanta că Ucraina rămâne demilitarizată și denazificată după încheierea conflictului.

* Ridicarea sancțiunilor

Rusia a cerut în mod repetat ridicarea tuturor sancțiunilor occidentale, dar se poate argumenta că Trump, „stăpânul înțelegerilor”, nu ar fi niciodată de acord să facă asta dintr-o dată, preferând în schimb să elaboreze un plan de reducere treptată a sancțiunilor ca recompensă pentru respectarea de către Rusia a unei încetări a focului, a unui armistițiu sau a unui tratat de pace. Negocierile ar putea lua forma propusă în analiza diplomației creative în domeniul energiei, prin care unele exporturi rusești către UE ar putea fi reluate în prima fază, ca măsură de consolidare a încrederii.

Deși Rusia ar prefera ca toate măsurile să fie ridicate imediat, factorii săi de decizie ar putea ajunge la concluzia că este mai bine să accepte un plan etapizat, dacă asta este tot ceea ce Trump ar fi dispus să ofere. Cu toate acestea, Trump ar fi bine să se angajeze în gestul de bunăvoință de a ridica sancțiunile asupra exporturilor de petrol ale Rusiei pe mare, întrucât astfel i-ar putea convinge pe acei responsabili politici că el este serios în ceea ce privește reducerea presiunii asupra Rusiei. La rândul său, i-ar permite lui Putin să vândă acasă mai ușor compromisul de reducere treptată a sancțiunilor.

* Noua arhitectură de securitate

Rusia a avut în vedere crearea unei noi arhitecturi europene de securitate prin acorduri reciproce cu SUA și NATO în decembrie 2021, conform cererilor de garanții de securitate pe care le-a împărtășit la momentul respectiv. În retrospectivă, erau menite să rezolve pe cale diplomatică dilema de securitate a Rusiei, ale cărei rădăcini se află în expansiunea continuă a NATO spre est după vechiul Război Rece și, în special, în expansiunea sa clandestină în Ucraina.

S-au schimbat atât de multe de atunci, încât discuțiile separate și cuprinzătoare pe această temă este necesar să înceapă imediat după orice acord pe care îl vor încheia cu privire la Ucraina. Noile probleme includ consolidarea militară a NATO în est, noile aderări ale Finlandei și Suediei, Oreshnik-urile hipersonice ale Rusiei, desfășurarea acestora în Belarus, desfășurarea de arme nucleare de către Rusia și acolo, viitorul noului START, care expiră anul viitor, și noua cursă a înarmărilor spațiale, etc. Prin urmare, convenirea asupra unei noi arhitecturi de securitate va stabiliza lumea.

După cum se poate observa, calea de urmat va fi foarte dificilă din cauza problemelor sensibile pe care Rusia și SUA este necesar să le rezolve, însă liderii lor au demonstrat că au voința de a negocia cu bună credință. Este probabil ca niciuna dintre părți să nu își atingă obiectivele maxime, însă diplomația este arta posibilului, astfel încât fiecare va face tot posibilul pentru a obține cât mai mult, date fiind circumstanțele. Cel mai bun scenariu este o pace echitabilă și durabilă, care rezolvă cu adevărat cauzele profunde ale conflictului.

Autor: Andrew Korybko

Citiți și:
Șeful NATO își bagă coada în negocierile de pace dintre Vladimir Putin și Donald Trump
Donald Trump a vorbit cu Vladimir Putin 90 de minute: au început negocierile pentru încetarea războiului din Ucraina. Putin l-a invitat pe Trump la Moscova și Trump pe Putin la Washington

 

yogaesoteric
25 februarie 2025