Cele patruzeci de legi ale iubirii

 

1. Felul în care îl vedem pe Dumnezeu oglindeşte limpede felul în care ne vedem pe noi înşine. Dacă El trezeşte în fiinţa noastră mai cu seamă frică şi vinovăţie, înseamnă că înlăuntrul nostru mustesc prea multă frică şi vinovăţie. Dacă Îl vedem pe Dumnezeu plin de iubire şi îndurare, aşa suntem şi noi.

2. Calea către Adevăr este o trudă a inimii, nu a cugetului. Fă-ţi din inimă cel dintâi sfetnic! Nu din cuget. Întâmpină, înfruntă şi în cele din urmă biruieşte-ţi propriile frici cu inima. Cunoaşterea de Sine te va călăuzi către cunoaşterea lui Dumnezeu.

3. Fiecare cititor înţelege scrierea sacră în chip diferit, după adâncimea pătrunderii sale. Sunt patru chipuri de pătrundere. Primul este înţelesul din afară, cu care se mulţumesc cei mai mulţi oameni. Apoi urmează înţelesul dinlăuntru. Al treilea este înţelesul dinlăuntrul lăuntrului. Iar al patrulea este atât de adânc, încât nu poate fi pus în cuvinte şi de aceea este sortit să rămână de nezugrăvit.

4. Poţi să-L cercetezi pe Dumnezeu în orice lucru şi orice fiinţă din lume, pentru că Dumnezeu nu este închis într-o moschee, într-o sinagogă sau într-o biserică. Dar dacă simţi încă nevoia să afli lămurit unde sălăşluieşte, nu este decât un loc în care poţi să-L cauţi: în inima unui iubitor adevărat.

5. Mintea şi iubirea sunt făcute din altfel de plămadă. Mintea leagă oamenii cu noduri şi nu se primejduieşte întru nimic, pe când iubirea dezleagă orice încurcături şi se primejduieşte întru totul. Mintea este mereu prevăzătoare şi te povăţuieşte: „Fereşte-te de prea multă înflăcărare!”, pe când iubirea spune: „O, fii fără grijă! Aruncă-te cu capul înainte. Mintea nu se sfărâmă uşor, pe când iubirea se poate lesne preface într-un morman de dărâmături. Însă comorile sunt ascunse printre ruine. O inimă frântă ascunde comori.”

6. Cele mai multe necazuri de pe lume sunt pricinuite de greşeli de limbă sau simple neînţelegeri. Nu lua niciodată vorbele de bune. Când păşeşti pe tărâmul iubirii, aşa cum ştim, limba devine învechită. Ceea ce nu poate fi spus prin cuvinte, poate fi priceput doar prin tăcere.

7. Însingurarea şi singurătatea sunt două aspecte deosebite. Când eşti însingurat, este lesne să te amăgeşti singur că te afli pe calea cea dreaptă. Singurătatea este mai bună pentru noi, înseamnă să fii singur fără să te simţi însingurat. Dar până la urma cel mai bine este să găseşti o fiinţă omenească, o fiinţă care va fi oglinda ta. Ţine minte, numai în oglinda acestei fiinţe te poţi vedea cu adevărat pe tine şi existenţa lui Dumnezeu înlăuntrul tău.

8. Orice ţi s-ar petrece în viaţă, oricât de îngrijorătoare ar putea părea situaţiile, nu păşi pe tărâmul deznădejdii. Chiar şi atunci când toate uşile rămân închise, Dumnezeu va deschide o nouă cale doar pentru tine. Fii recunoscător! Este lesne să fii recunoscător când totul merge bine. Un sufit este recunoscător nu numai pentru ce i s-a dat, ci şi pentru ce n-a primit.

9. Răbdarea nu înseamnă să înduri smerit, ci să ai vedere îndeajuns de ascuţită ca să te încrezi în dezlegarea din urmă a unei situaţii. Ce înseamnă răbdarea? Înseamnă să te uiţi la ghimpe şi să vezi trandafirul, să priveşti noaptea şi să vezi revărsatul de ziuă. Nerăbdarea înseamnă să ai vederea atât de slabă, încât să nu fii în stare să zăreşti dezlegarea. Cei ce-l iubesc pe Dumnezeu nu-şi pierd niciodată răbdarea fiindcă ştiu că este nevoie de timp pentru ca secera să se preschimbe în luna plină.

10. Soare-răsare, soare-apune, miază-zi ori miază-noapte, nu are nicio însemnătate. Ori încotro te-ai îndrepta, îngrijeşte-te doar să prefaci fiecare călătorie într-una lăuntrică. Dacă vei călători înlăuntrul tău, vei putea colinda întreaga lume, cât este de întinsă şi dincolo de ea.

11. Moaşa ştie că atunci când nu sunt dureri, calea copilului nu poate fi deschisă şi mama nu poate da naştere. La fel, pentru ca un nou Eu să se nască, este nevoie de greutăţi. Aşa cum lutul este necesar să treacă prin văpaie ca să ajungă mai trainic, Iubirea nu poate fi desăvârşită decât prin durere.

12. Căutarea Iubirii te transformă. Nu este niciun căutător printre cei ce pornesc în căutarea Iubirii care să nu se „coacă” lăuntric pe drum. În clipa în care porneşti în căutarea Iubirii, începi să te transformi pe dinăuntru şi pe dinafară.

13. Sunt mai mulţi îndrumători mincinoşi şi învăţători falşi pe lumea asta decât puzderia de stele din cerul pe care îl vedem. Nu încurca oamenii care umblă numai după putere şi care se iubesc numai pe ei cu adevăraţii îndrumători. Un învăţător spiritual adevărat nu îţi atrage luare-aminte asupra lui sau ei şi nu aşteaptă supunere deplină sau preţuire neţărmurită din partea ta, ci te ajută în schimb să-ţi cercetezi şi să-ţi preţuieşti sinele lăuntric. Adevăraţii îndrumători sunt străvezii precum sticla, căci lăsă lumina lui Dumnezeu să treacă prin ei.

14. Urmăreşte să nu te împotriveşti prefacerilor care se abat asupra ta. Lăsă în loc viaţa să curgă prin tine. Şi nu te îngrijora că traiul îţi este întors pe dos. De unde ştii că faţa cu care te-ai obişnuit este mai bună decât cea care o să vină?

15. Dumnezeu este adâncit în desăvârşirea lucrării tale, pe dinafară şi pe dinăuntru. Este adâncit în întregime în împlinirea ta. Fiecare făptură omenească este o lucrare în desfăşurare, care se apropie încet dar nestrămutat, de desăvârşire. Fiecare dintre noi suntem o lucrare meşteşugită ce deopotrivă aşteaptă şi se zbate să fie desăvârşită. Dumnezeu se îngrijeşte de fiecare dintre noi în parte, fiindcă omenirea este un meşteşug migălos de scriere frumoasă şi iscusită, în care orice punct este la fel de însemnat pentru întreg.

16. Este lesne să iubeşti un Dumnezeu desăvârşit, fără pată şi fără greşeală cum este El. Ce este mult mai anevoios este să-ţi iubeşti semenii cu metehnele şi cusururile lor. Nu există înţelepciune fără iubire. Până nu învăţăm să iubim zidirea lui Dumnezeu, nu putem nici să-L iubim, nici să-L cunoaştem cu adevărat.

17. Adevărata murdărie este cea lăuntrică. Cealaltă se spală. Un singur soi de murdărie nu poate fi curăţat cu apă limpede, iar aceea este urma urii şi a patimii care-ţi întinează sufletul. Poţi să-ţi cureţi trupul prin înfrânare şi postit, dar numai iubirea îţi va curăţa inima.

18. Lumea întreagă este cuprinsă într-o singură fiinţă omenească – tu. Tot ce vezi în jur, până şi aspectele care nu-ţi plac, până şi oamenii pe care îi dispreţuieşti ori îi urăşti, se află înlăuntrul tău în felurite măsuri. Prin urmare nici pe Şeitan nu-l căuta în afara ta. Diavolul nu este o putere neobişnuită ce loveşte din afară. Este o voce obişnuită dinăuntru. Dacă ajungi să te cunoşti pe deplin, înfruntând cinstit şi hotărât atât fața ta întunecată, cât şi fața ta luminoasă, vei ajunge la cel mai înalt chip de ştiinţă. Când cineva se cunoaşte pe el sau pe ea, el sau ea îl cunoaşte pe Dumnezeu.

19. Dacă vrei să transformi modul în care se poartă ceilalţi cu tine, ar fi necesar să transformi întâi modul în care te porţi tu cu tine. Până când nu înveţi să te iubeşti, pe deplin şi cu-adevărat, nu ai cum să fii iubit. Odată ce izbuteşti aceasta, fii însă recunoscător pentru orice ghimpe pe care ceilalţi ţi l-au aruncat în cale. Este un semn că vei fi curând potopit de o ploaie de trandafiri.

20. Nu te îngriji încotro te va purta drumul. Ia aminte la pasul dintâi. Asta este partea cea mai grea şi de ea eşti răspunzător. Odată ce faci pasul dintâi, lasă totul să-şi urmeze cursul firesc şi restul o să vină de la sine. Nu te lăsa dus de curgere. Fii tu însuţi curgere.

21. Toţi am fost zidiţi după asemănarea Lui, şi totuşi fiecare dintre noi a fost zidit deosebit şi fără pereche. Nu sunt doi oameni asemenea. Nu sunt două inimi care să bată la fel. Dacă Dumnezeu ar fi vrut ca toţi oamenii să fie asemenea, i-ar fi făcut astfel. Prin urmare, a nu ţine seama de deosebiri şi a le vârî altora în cap gândurile tale cu de-a sila este tot una cu a nu ţine seama de rânduiala sfântă a lui Dumnezeu.

22. Când un iubitor adevărat de Dumnezeu intră într-o cârciumă, cârciuma devine odaia sa de rugăciune, dar când un băutor de vin intră în aceeaşi odaie, aceasta devine cârciuma lui. În tot ce facem, inimile noastre au însemnătate, nu înfăţişarea noastră. Sufiţii nu-i judecă pe ceilalţi oameni după cum arată sau după cine sunt. Când se uită la cineva, un sufit îşi ţine amândoi ochii închişi şi deschide un al treilea ochi – ochiul care vede tărâmul lăuntric.

23. Viaţa este un împrumut trecător; iar lumea asta nu este decât o copie grosolană a Lumii Adevărate. Numai copii noştrii ar lua o jucărie drept lucru adevărat. Şi totuşi fiinţele omeneşti fie se îndrăgostesc de jucărie, fie o strică fără nicio cuviinţă şi o azvârlă cât colo. În viaţa asta, fereşte-te să te înclini în vreo parte, căci îţi vei zdruncina echilibrul lăuntric. Sufiţii nu se înclină în nicio parte. Un sufit rămâne întotdeauna liniştit şi cumpătat.

24. Făptură omenească are un loc nepereche în zidirea lui Dumnezeu. „Şi am suflat în el Duhul Meu”, spune Dumnezeu. Fiecare dintre noi, fără deosebire, este hărăzit să fie trimisul lui Dumnezeu pe pământ. Întreabă-te singur; cât de des te porţi ca un trimis, dacă o faci vreodată? Ţine minte, cade în sarcina fiecăruia dintre noi să descoperim Duhul Sfânt dinlăuntru nostru şi să trăim după îndrumarea lui.

25. Iadul este în acum şi aici. La fel şi Raiul. Încetează să-ţi mai faci griji din pricina iadului şi să mai visezi la Rai, căci sunt amândouă cuprinse chiar înlăuntrul clipei de-acum. De fiecare dată când ne îndrăgostim, ne înălţăm la Rai. De fiecare dată când urâm, pizmuim sau ne înfruntăm cu cineva, ne rostogolim drept în flăcările iadului.

26. Lumea este o singură fiinţă. Toţi şi toate sunt legate între ele printr-un păienjeniş de poveşti. Fie că ne dăm seama ori nu, suntem prinşi cu toţii într-o discuţie tăcută. Nu face rău. Arată-te milostiv. Şi nu bârfi pe nimeni pe la spate – nici măcar o vorbă părelnic nevinovată! Vorbele care ne ies din gură nu pier, ci sunt păstrate veşnic în întinderea necuprinsă a lumii şi se vor întoarce la noi la vremea cuvenită. Durerea unui singur om ne va lovi pe toţi. Bucuria unui singur om îi va face pe toţi să zâmbească.

27. Lumea asta este ca un munte înzăpezit care îţi face vorbele să răsune îndelung. Orice spui, bun sau rău, se va întoarce într-un fel sau altul la tine. Prin urmare, dacă cineva nutreşte gânduri urâte despre tine, să spui vorbe la fel de urâte despre el nu va face decât să înrăutăţească situaţia. Vei fi prins într-un cerc de reavoinţă fără ieşire. În loc să faci asta, patruzeci de zile şi nopţi spune şi hrăneşte numai gânduri frumoase despre acel om. Totul va fi altfel la capătul celor patruzeci de zile, pentru că tu vei fi altfel pe dinăuntru.

28. Trecutul este o tălmăcire. Viitorul este o amăgire. Lumea nu se mişcă prin timp ca şi când ar fi o linie dreaptă, înaintând de la trecut la viitor. În schimb, timpul se mişcă prin şi înlăuntrul nostru în cercuri nesfârşite. Veşnicia nu este un timp nemărginit, ci doar lipsa oricărui timp. Dacă vrei să cunoşti lumina veşnică, scoate-ţi din conştiinţă trecutul şi viitorul şi rămâi în clipa de acum.

29. Soarta nu înseamnă că viaţa ta a fost hotărâtă clar dinainte. De aceea, să laşi totul în seama sorţii şi să nu-ţi aduci cu sârguinţă prinosul la muzica lumii este un semn de neştiinţă deplină. Muzica lumii este atotpătrunzătoare şi este alcătuită din patruzeci de trepte deosebite. Soarta este treapta pe care îţi cânţi melodia. Nu poţi să înlocuieşti lăuta, însă cât de bine cânţi ține numai de tine.

30. Adevăratul sufit este astfel, încât chiar şi atunci când este învinuit pe nedrept, atacat şi osândit din toate părţile, îndură cu răbdare, fără să rostească măcar o singură vorbă urâtă despre ponegritorii lui. Un sufit nu împarte niciodată vină. Cum pot exista cârtitori sau potrivnici sau chiar „alții” când nu există mai întâi un „ego”? Cum poate fi cineva învinovăţit când există numai Unul?

31. Dacă vrei să-ţi întăreşti credinţa tare ca piatra, inima este necesar să-ţi fie moale ca pana. Prin boală, nenorocire, pierdere sau frică, într-un fel sau altul, suntem cu toţii puşi faţă în faţă cu situaţii care ne învaţă să devenim mai puţin haini şi cârtitori, şi mai miloşi şi mărinimoşi. Însă unii dintre noi învaţă lecţia şi izbutesc să devină mai calzi, pe când alţii sfârşesc prin a deveni şi mai cruzi ca înainte. Singura cale de a ne apropia de Adevăr este aceea de a ne lărgi inima astfel încât să cuprindă întreaga omenire şi să aibă încă loc pentru Iubire.

32. Nimic nu s-ar cuveni să se afle între tine şi Dumnezeu. Nici imamii, nici preoţii, nici rabinii sau oricare alţi păzitori ai cârmuirii spirituale şi religioase. Nici învăţătorii spirituali, nici măcar credinţa ta. Crede în aspectele pe care le preţuieşti şi în legile tale, dar nu le înstăpâni peste alţii. Dacă frângi întruna inimile oamenilor, orice îndatorire religioasă pe care o îndeplineşti nu slujeşte la nimic.

33. Ţine-te departe de toate soiurile de idoli, fiindcă îţi vor înceţoşa vederea. Dumnezeu şi numai Dumnezeu să fie singurul tău îndrumător. Află Adevărul, dar ai grijă să nu-ţi faci un idol din adevărurile tale. Când toţi cei din lumea asta se zbat să ajungă undeva şi să devină cineva, doar ca să lase totul de izbelişte după moarte, ținteşte la treapta din urmă a nimicniciei. Trăieşte viaţa asta la fel de uşor şi de gol că numărul zero. Nu suntem cu nimic deosebiţi de un urcior. Nu înfloriturile din afară, ci vidul inefabil dinlăuntru ne ţine în picioare. În acelaşi fel, nu ceea ce năzuim să împlinim, ci înţelegerea nimicniciei ne face să mergem mai departe.

34. Supunerea nu înseamnă să fii slab sau nepăsător. Nu duce nici la predestinare, nici la renunţare. Tocmai dimpotrivă. Adevărata putere se află în supunere – o putere ce vine dinlăuntru. Cei ce se supun naturii vieţii vor trăi într-o linişte şi o pace netulburate chiar şi atunci când întreaga lume largă trece prin tulburare după tulburare.

35. În lumea asta, nu asemănările şi nici netezimile nu ne împing înainte, ci contrariile puternice. Toate contrariile din lume se află şi înlăuntrul fiecăruia dintre noi. De aceea credinciosul este necesar să întâlnească necredinciosul care sălăşluieşte în el. Iar necredinciosul ar fi necesar să ajungă să-l cunoască pe credinciosul tăcut dinlăuntrul sau. Până în ziua când ajungi la starea de iluminat, făptură omenească desăvârşită, credinţa este un fapt treptat şi unul care are nevoie de părelnicul lui contrariu: necredinţa.

36. Lumea asta este clădită pe temeiul înrâuririi. Niciun strop de bunătate sau grăunte de răutate nu vor rămâne până la urma neplătite. Nu-ţi fie frică de uneltiri, înşelăciuni ori şiretlicuri din partea altor oameni. Dacă cineva întinde o capcană, la fel face şi Dumnezeu, reţine. El este cel mai mare urzitor. Nici măcar o frunză nu se mişca fără ştirea lui Dumnezeu. Crede sincer şi deplin toate astea. Orice face Dumnezeu, face minunat.

37. Ordinea Lui este atât de precisă, încât orice fapt de pe pământ se petrece la timpul lui. Nicio clipă mai târziu, nicio clipă mai devreme. Şi pentru fiecare, fără vreo abatere, ceasornicul merge precis. Pentru fiecare există un timp când să iubească şi când să moară.

38. Nu este niciodată prea târziu să te întrebi: „Sunt pregătit să transform în bine viaţa pe care o trăiesc? Sunt pregătit să mă transform pe dinăuntru?”. Dacă fie şi o singură zi din viaţa ta este aidoma celei dinainte, este fără îndoială păcat. În fiecare clipă şi cu fiecare nouă suflare, se cuvine să te simţi reînnoit iar şi iar. Există o singură cale de a renaşte la o viaţă nouă: să mori înainte de moarte.

39. Pe când părţile se modifică, întregul rămâne mereu acelaşi. Pentru fiecare om care pleacă din lumea asta, se naşte unul nou. Iar orice om cinstit care moare este înlocuit de unul nou. Prin urmare, nu numai că nimic nu rămâne la fel, ci de asemenea nimic nu se modifică vreodată cu adevărat.

40. O viaţă fără iubire este lipsită de însemnătate. Nu te întreba ce fel de iubire ar fi indicat să cauţi, spirituală ori materială, dumnezeiască ori pământească, răsăriteană sau apuseană… Împărţirile duc doar la alte împărţiri, Iubirea nu poate fi nici numită, nici lămurită. Este ceea ce este, pur şi simplu.


Extrase din cartea Cele patruzeci de legi ale iubirii, de Elif Shafak


Citiţi şi:
Când iubirea vă face semn…
Iubirea Dumnezeiască – Paramahamsa Yogananda

 

yogaesoteric
24 februarie 2021


 

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More