Cine a fost Gandhi?

Provenind din casta negustorilor, Gandhi a fost căsătorit de la vârsta de doisprezece ani şi a avut patru copii. În anul 1888 a plecat în Anglia, unde a devenit avocat (1891). Din 1893 şi până în 1914 a trăit în Africa de Sud, unde a început să făurească, pentru numeroasa comunitate indiană emigrată acolo, idealul care îl va călăuzi toată viaţa, şi anume, dragostea pentru India şi dorinţa regenerării sale morale şi politice, în conformitate cu Satyagraha (să te serveşti de adevărul care te duce la refuzul de a te supune legilor nedrepte), şi cu Ahimsa (non-stricăciunea, non-violenţa). Non-violenţa, care este refuzul de a răspunde răului cu răul, îţi dă forţa necesară să rezişti în faţa oricărei nedreptăţi. Ea a dobândit, cu timpul, numeroşi adepţi în lumea întreagă. |n India, aceste principii l-au făcut pe Gandhi să devină, începând cu anul 1916, şeful partidului naţionalist. El s-a împotrivit cu fermitate imperialismului britanic, îndemnând la „nesupunere civilă”, bazată pe non-violenţă, ceea ce i-a obligat pe englezi să înceapă tratativele. Dacă lupta întreprinsă a dus, în anul 1947, la independenţă, ultimii ani ai lui Gandhi au fost umbriţi din pricina separării dintre hinduşi şi musulmani, şi a masacrelor care au urmat, el fiind asasinat de un hindus fanatic.

Eroul naţionalismului şi reformatorul social, care i-a reabilitat pe cei ce făceau parte din paria societăţii, l-au lăsat cumva pe planul doi pe maestrul spiritual. Cu toate acestea, progresul moral este cel care a stat la baza acţiunii sale şi el constituie mesajul universal al celui care a fost Mahatma (“Suflet mare”) pentru toţi indienii.