Gandhi practica Jnana, Bhakti şi Karma Yoga

Adepţii pe calea yoga se pot întreba, la un moment dat, ce fel de yoghin a fost Gandhi, şi ce a practicat el – Jnana yoga, Bhakti Yoga, sau Karma yoga?

Yoghin prin excelenţă, Gandhi a fost supranumit Mahatma. El a urmat viziunea vedantică şi înţelepciunea învăţăturilor din Gita: “Toate căile duc la mine”. A fost un căutător de adevăr. Autobiografia sa se intitulează “Experienţele mele pe calea Adevărului”. A căutat şi a învăţat permanent. Se poate spune, deci, despre el, că a urmat permanent drumul cunoaşterii, şi, de asemenea, calea Bhakti, deoarece a crezut în iubire, în devoţiune, în schimbarea inimii”, în educaţia inimii, în cel care se roagă, în Graţia divină şi în ghidarea dată de Dumnezeu prin intermediul Vocii Interioare.

Într-adevăr, a fost un devot Bhakti, asemeni lui Ramakrishna. Dar, totodată, şi un Karma yoghin, gata să lupte cu înflăcărare pentru o cauză nobilă, în spiritul unui adevărat luptător. “Viaţa sau moartea” – Karo Ya Maro – a fost strigătul său de luptă în vremea mişcării “India Eliberată” din 1942. Ca un bhakta, a dorit să lupte cu forţa sufletului, să cucerească prin Iubire, iar Yoga lui Gandhi înseamnă Iubire, Blândeţe faţă de toţi ceilalţi, deoarece el îl vede pe Narayan în toate.

A practicat până în ultima clipă tot ceea ce a predicat, şi a văzut lumea ca o singură Fiinţă, legată de eterna Lege universală a Unicului.
Fii bun dacă ceri bunătate,
Fii tu însuţi dacă ceri Adevărul,
Vei găsi întotdeauna doar ceea ce dăruieşti din tine –
Această lume este propria ta oglindire.
Aşa cum spune Gandhi, Yoga este realizarea acestei relaţii intime cu lumea – Om Brahman.

Trei gânduri pentru corp, minte şi suflet

  • Repetă-ţi zilnic: întotdeauna voi spune adevărul, voi gândi adevărul şi voi acţiona conform lui, voi iubi pe toată lumea, voi învăţa să-mi controlez emoţiile şi niciodată nu voi privi cu lăcomie la ceea ce aparţine altuia. Nu voi păstra nimic pentru mine, ci voi oferi totul lui Dumnezeu.
  • Gândeşte-te la toate trei – la corpul tău, la mintea ta şi la sufletul tău. Pentru corp trebuie exerciţii, recreere, mâncare bună şi voioşie. Pentru minte sunt necesare lectura şi gândirea. Sufletul are nevoie de puritate interioară iar, pentru a cultiva cele de mai sus, ne trebuie trezitul de dimineaţă, cufundarea în rugăciuni şi concentrarea, apoi, pe lectura lui Gita.
  • Dharma înseamnă libertate. Corpul vine după dharma. Dharma nu poate fi sacrificată pentru corp, dar corpul poate fi sacrificat pentru dharma.
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More