Comisia de constituționalitate din Senat constată că OUG SAFE este ilegală și solicită sesizarea Parchetului
MAPN a emis în data de 11 mai un comunicat de presă referitor la cele 15 contracte de înzestrare prin programul SAFE, prin care aduce mai multe precizări. Q Magazine l-a analizat și a descoperit mai multe contradicții.
„Comisiile de evaluare nominalizate și experții cooptați din cadrul structurilor MApN” este o contradicție în termeni, scrie jurnalista Floriana Jucan pe Facebook.
Publicăm postarea jurnalistei, care a publicat pentru prima dată în revista pe care o conduce, Q Magazine, un material-bombă, în care erau dezvăluite cele 12 vulnerabilități ale programului SAFE.
Conform art. 126 alin. (3) din HG 395/2016 (Normele Metodologice ale Legii 98/2016), experții cooptați sunt, prin definiție, „specialiști externi”, care desfășoară „activități independente”, nu funcționari ai aceleiași autorități contractante. Pentru contracte de aproape 9 miliarde de euro, care implică tehnologii militare complexe (Lynx KF41, IRIS-T, Skyranger, Naval Strike Missile), folosirea exclusivă a experților interni este o derogare gravă de la norme.
Faptul că MApN se bazează exclusiv pe experți interni este o decizie deliberată de a evita evaluarea independentă.
Pentru produse care se găsesc doar în catalogul Rheinmetall (Skynex, Skyranger, Lynx), „expertul intern MApN” nu poate, prin definiție, să facă o evaluare de competitivitate. Pentru asta ar fi nevoie de experți EDA, NATO STO sau institute independente (RAND, IISS, RUSI).
Funcționând independent și acționând în mod imparțial și obiectiv
„Independent” de cine? Comisia este alcătuită din personal MApN, numită de Direcția Generală de Armamente, raportând tot acesteia. Cine „ordonează” în această comisie? Generalul de brigadă Cornel Ion Pleșa, șeful DGArm, este membru al Grupului de Lucru SAFE care a propus operatorii în CSAT.
Asistăm practic la un conflict de competențe, Pleșa fiind în același timp membru al Grupului care a propus operatorii (instanță de selecție), Șeful DGArm care numește comisia de evaluare (instanță de derulare), Șeful DGArm care semnează contractele (instanță de finalizare).
Conform principiului separației funcțiilor în achizițiile publice, aceeași persoană nu poate participa la mai multe etape decizionale fără a genera un conflict de interese.
„Imparțial și obiectiv” ‒ față de cine, dacă invitația este transmisă unui singur operator?
Imparțialitatea presupune mai mulți competitori. În cazul de față, comisia nu evaluează ‒ verifică oferta unui singur ofertant cu o documentație de atribuire făcută pe specificațiile lui.
Imparțialitatea presupune existența mai multor competitori. Atunci când invitația de negociere este transmisă unui singur operator economic, „imparțialitatea” devine un concept fără obiect. Pentru programe ca MLI, SAI sau radarele Gap Filler, există pe piață cel puțin 4-8 producători calificați.
Restrângerea la unul singur a fost decizia Grupului de Lucru SAFE, coordonat de Mihai Jurcă, șeful Cancelariei premierului Ilie Bolojan, și a CSAT ‒ nu rezultatul comisiei de evaluare.
După solicitarea PSD de a fi verificată constituționalitatea Ordonanței SAFE, comisia de constituționalitate a transmis Biroului Permanent al Senatului un punct de vedere referitor la documentul sesizat.
În cele 12 pagini ale analizei, comisia de constituționalitate relevă un comportament ilegal al Guvernului. Potrivit documentului, actul normativ prezintă vicii de neconstituționalitate extrinsecă, dar și intrinsecă. Membrii comisiei de constituționalitate au constatat că OUG SAFE nu a fost adoptat – așa cum s-a vehiculat – în 4 mai. În acea zi, actul normativ nu a fost adoptat, creându-se doar aparența adoptării.
În privința fondului ordonanței, comisia constată instituirea unui „regim juridic nou în materia investițiilor strategice în domeniul securității naționale, extinde sfera exproprierii pentru cauză de utilitate publică asupra bunurilor mobile și imobile aferente unor active funcționale de interes strategic și introduce mecanisme de transfer al unor active din patrimoniul operatorilor economici aflați în procedura falimentului în proprietatea privată a statului”.
Comisia de constituționalitate concluzionează că există elemente care să conducă la sesizarea organelor de cercetare penală în vederea unei eventuale răspunderi juridice. Constatând existența conflictului juridic între Parlament și Guvern, comisia apreciază că președintele Senatului are obligația de a sesiza Curtea Constituțională a României.
Citiți și:
Mega scandalul SAFE
Escrocheria SAFE: 10 miliarde nu vor ajunge în România, se vor opri în Germania, Franța și Ucraina
yogaesoteric
20 mai 2026