Copii geniali care au intrat în istoria omenirii

„Copiii nu sunt niciodată mai serioşi ca atunci când se joacă.” – Michel de Montaigne

Multe dintre cele care ne înconjoară poartă marca unor copii geniali şi cu siguranţă lumea nu ar fi fost la fel fără ei. Meritul lor extraordinar de a putea transforma reguli, mentalităţi, tipare, de a inova şi, în ultimă instanţă, de a face istorie, se cuvine din plin să fie celebrat, cu atât mai mult cu cât pentru majoritatea dintre ei viaţa nu a fost uşoară, copilăria nu a fost copilărie.

Să ne amintim, de Ziua Internaţională a Copilului, doar câţiva din zecile de copii geniali ai omenirii.

Wolfgang Amadeus Mozart

Copilul minune al Austriei a învăţat să cânte la clavecin la vârsta de 3 ani. A compus prima sa lucrare la 5 ani şi până la vârsta adolescenţei era deja autorul mai multor concerte, sonate, opere şi simfonii. Mozart şi sora sa, Maria Anna, au fost amândoi genii muzicale încă din copilărie şi au călătorit în toată Europa, demonstrându-şi talentul la curţile regale sau în concerte publice. Din Bavaria la Paris, spectatorii erau uluiţi de capacitatea lui Mozart de a improviza şi de a cânta la pian legat la ochi sau cu mâinile încrucişate. În 1764, a fost examinat la Londra de un om de ştiinţă numit Daines Barrington, care a rămas uimit de abilitatea extraordinară a copilului de numai 8 ani de a citi partituri muzicale pe care nu le mai văzuse niciodată. Mozart avea să devină unul dintre cei mai celebrii şi prolifici compozitori al Europei. Până la moartea sa prematură, la doar 35 de ani, el a compus peste 600 de opere muzicale.

Călugăriţa Juana Inés de la Cruz

Născută în Mexic în 1651, călugăriţa Juana Inés de la Cruz a învăţat să citească încă de la 3-4 ani şi a „devorat” în scurt timp toată biblioteca bunicului său. Deşi nu a putut avea o educaţie formală fiind femeie, copila a început să scrie poezie religioasă la vârsta de 8 ani şi a fost autodidactă. Se spune că ar fi învăţat latina după doar 20 de lecţii. Până la vârsta adolescenţei, studiase deja logica şi învăţase un dialect aztec numit Nahuatl.

Reputaţia de copil genial a Juanei a ajuns până la curtea regală, unde a fost chemată să facă parte din suita monarhilor. La 17 ani a fost testată de o comisie de 40 de profesori universitari, care au rămas profund impresionaţi de cunoştinţele sale de filosofie, matematică şi istorie. La vârsta de 20 de ani, Juana s-a călugărit, dar a continuat să studieze toată viaţa. A rămas în istoria ţării ca cel mai îndrăgit autor de teatru, poezie şi proză din secolul XVII. Imaginea sa apare acum pe bancnota de 200 de pesos din Mexic.

Blaise Pascal

Născut în 1623 în Franţa, Blaise Pascal şi-a petrecut copilăria primind lecţii în particular de la tatăl său. Se spune că acesta ar fi ascuns de fiul său toate cărţile de matematică pentru a se asigura că se concentrează mai întâi pe limbile străine, dar până la 12 ani, tânărul Pascal elaborase în secret propria sa terminologie matematică şi descoperise în mod independent toate regulile geometrice ale lui Euclid. La 16 ani, Blaise Pascal a scris un eseu atât de avansat despre secţiunile conului încât faimosul Rene Descartes a fost convins că tatăl acestuia era de fapt autorul. Până la vârsta de 19 ani, tânărul matematician inventase şi construise un calculator mecanic cunoscut sub numele de „pascalin”. Blaise Pascal a continuat să publice lucrări şi să realizeze experimente de tot felul, de la mecanica fluidelor, presiunea atmosferică, mişcarea perpetuă până la filosofie şi religie. A murit la vârsta de 39 de ani şi, cu puţin timp înainte, a elaborat faimosul „Pariu al lui Pascal”, o argumentare a credinţei în Dumnezeu bazată pe teoria probabilităţii.

Iulia Haşdeu

Iulia Haşdeu, fiica savantului şi scriitorului Bogdan Petriceicu Haşdeu, a fost copilul genial al culturii române. La opt ani neîmpliniţi, Iulia a trecut examenele cumulate ale celor patru clase primare. La 11 ani a absolvit Colegiul Naţional „Sfântul Sava”, iar în paralel a urmat cursurile Conservatorului din Bucureşti şi a plecat la studii la Paris. A fost prima româncă care a studiat la Sorbona, studiu început la 16 ani, uimindu-şi profesorii. Avea o minunată voce de soprană, picta, avea un talent deosebit la limbi străine şi era interesată de filosofie. A scris preponderent poezie, dar şi piese de teatru, poveşti şi povestiri. În 29 septembrie 1888, Iulia Haşdeu a murit de tuberculoză, la doar 18 ani. Tatăl Iuliei, foarte afectat de moartea ei, a construit în memoria acesteia un castel la Câmpina, cunoscut sub numele de Castelul Iulia Haşdeu. Se presupune că atât castelul de la Câmpina cât şi cavoul Iuliei de la Cimitirul Bellu au fost construite după directivele riguroase ale acesteia, transmise în cadrul unor şedinţe de spiritism.

Jean-Francois Champollion

Secretele hieroglifelor egiptene ar fi rămas poate nedesluşite fără existenţa copilului-minune Jean-Francois Champollion. Născut în Franţa, în 1790, acesta a demonstrat un talent natural pentru învăţarea limbilor străine încă de la o vârstă fragedă. Până la 14 ani, Champollion stăpânea perfect latina, greaca veche, araba, sanscrita, ebraica şi limba coptă. Prima sa lucrare academică a fost redactată la 16 ani iar la 19 ani era deja profesor de istorie la o şcoală din Grenoble. La începutul anilor 1820, tânărul poliglot şi-a concentrat toată atenţia asupra descifrării misterului pietrei din Rosetta. În curând, a devenit primul filolog care a stabilit că hieroglifele erau atât simboluri pictografice cât şi litere ale unui alfabet. Descoperirea sa a deschis drumul interpretării unei limbi demult uitate.

Clara Schumann

Muzician de origine germană, Clara Schumann nu a vorbit până la vârsta de 4 ani, în schimb, la 7 ani stăpânea deja un instrument: pianul. A început să compună propriile piese la 10 ani şi a debutat pe scenă în 1830, la 11 ani. În 1831, Clara Schumann a pornit în turnee prin Europa, unde talentul său a fost aclamat de Chopin şi de Liszt. Publicul era uimit de capacitatea sa de cânta fără partitură. Tânăra s-a căsătorit mai târziu cu compozitorul Robert Schumann şi a sfidat convenţiile sociale ale timpului, continuând să compună şi să evolueze pe scenă chiar dacă devenise mamă. Până la moartea sa, în 1896, la vârsta de 77 de ani, Clara Schumann a avut o carieră de 60 de ani şi a cântat în mai mult de 1.300 de concerte.

Kim Ung Yong

Născut în 1962, coreeanul Kim Ung Yong este considerat cel mai inteligent om din lume. A intrat în Cartea Recordurilor cu un IQ estimat la 210. La vârsta de patru ani era capabil să citească în japoneză, coreeană, germană şi engleză. La cinci ani, rezolva ecuaţii diferenţiale şi calcule cu integrale. Mai târziu, invitat la o televiziune japoneză, şi-a demonstrat fluenţa în chineză, spaniolă, vietnameză, tagalog, germană, engleză, japoneză şi coreeană. La trei ani, când alţi copii sunt fascinaţi de cărţile de colorat, Kim a fost invitat să participe la cursurile de fizică ale Universităţii Hanyang, iar la şase ani îşi petrecea timpul alături de savanţii de la NASA. A lucrat aici până în 1978, când s-a reorientat, alegând ingineria civilă, domeniu în care şi-a luat doctoratul. I s-a oferit ocazia sa predea la cele mai prestigioase universităţi din Coreea, dar a ales o universitate de provincie, unde lucrează şi în prezent.


Citiţi şi:

Genii şi ființe umane ce au IQ peste 200. Student la 4 ani, chirurg la 7

Geniul tău benefic te va conduce prin viață cu pași de uriaș. Trezește-l! (I)

Intuiţiile geniale apar în stări modificate de conştiinţă

 

yogaesoteric
31 mai 2020


 

Also available in: Français

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More