Coronavirus: Cum îi îmbolnăveşte lockdown-ul pe copii

Nu tu grădiniţă sau şcoală, nu tu întâlniri cu prietenii, nu tu sport sau muzică – urmările măsurilor de combatere a coronavirusului sunt pentru copii şi tineri dramatice.

Era spre sfârşitul lunii decembrie când Axel Gerschlauer şi-a dat seama că ia amploare un fenomen grav. În ultimele trei săptămâni dinaintea Crăciunului, trei tineri au ajuns la cabinetul medicului pediatru din Bonn, după ce şi-au provocat tăieturi grave pe antebraţ. Trei tineri în trei săptămâni. În mod normal, are un astfel de caz pe trimestru sau chiar la şase luni.

Gerschlauer nu-şi poate vedea în prezent faţă în faţă toţi pacienţii adolescenţi, copii sau sugari. Unii evită să se ducă la cabinetul său, de teama unei infectări cu coronavirus. În schimb, telefonul său sună continuu. Îi cer ajutorul foarte mulţi părinţi disperaţi şi stresaţi, care nu o mai scot la capăt cu copiii lor. „Temele s-au modificat radical, în direcţia suferinţelor psihice. Atacurile de panică, tulburările de somn şi dificultăţile de concentrare s-au înmulţit masiv în decursul ultimelor luni”, afirmă medicul.

În Germania sunt în vigoare de la mijlocul lunii decembrie măsuri dure de combatere a coronavirusului. În numeroase landuri federale grădiniţele şi şcolile sunt închise, iar activităţile din timpul liber, cum ar fi sportul în echipă, sunt interzise. Axel Gerschlauer: „În primăvară unele familii s-au bucurat de lockdown. Acum toţi consideră că este ceva groaznic.”

Pediatrii atrag atenţia că pandemia întârzie dezvoltarea copiilor

Gerschlauer este şi purtător de cuvânt al Asociaţiei federale a Pediatrilor pentru regiunea Renania de Nord. Dacă deci are cineva habar de cum le merge celor 13,5 milioane de minori din Germania în timpul crizei coronavirus, acela este pediatrul din Bonn. Ceea ce aude din gura sutelor de colegi care îi povestesc ce li se petrece în activitatea lor profesională, sună tot mai dramatic de la o zi la alta.

„Deviaţii de comportament, întârzierea capacităţii de vorbire, mulţi copii au devenit mult mai graşi. Consumul media a scăpat de sub control. Apoi, există tot mai mulţi părinţi care nu mai vin cu copiii lor la controalele preventive.”

Ceea ce susţine medicul este confirmat şi de un sondaj realizat în rândul a 347 de psihoterapeuţi. Gerschlauer crede că întregul efect al lockdown-ului asupra copiilor şi adolescenţilor nu poate fi în clipa de faţă decât bănuit de el şi colegii săi. Fiindcă există şi numeroasele cazuri de maltratare a copiilor, de care pediatrii iau cunoştinţă doar în infimă parte.

Este însă clar că Germania va fi necesar să investească mulţi bani şi mult timp pentru a readuce pe calea cea bună sute de mii de fete şi băieţi. „Va fi o sarcină uriaşă. În următorii doi ani va fi esențial să elaborăm un plan şi să angajăm masiv personal de specialitate. Vom avea mai ales nevoie de 50% mai mulţi psihoterapeuţi”, spune Axel Gerschlauer.

Copiii şi adolescenţii germani solicită ajutor la numărul de telefon 11611

Copiii şi adolescenţii care îşi dau seama că au nevoie de ajutor şi sunt decişi să-şi ia soarta în propriile mâini, pot suna în Germania, de 40 de ani, la tel. 116111. Se cheamă „Nummer gegen Kummer”, în traducere „numărul împotriva necazurilor”.

Odinioară consilierii onorifici ofereau soluţii la decepţii în dragoste, note proaste la şcoală sau chiar conflicte cu părinţii. Astăzi ei sunt şi primii interlocutori pentru urmările lockdown-ului. Sunt sunaţi şi de copii care abia au împlinit opt ani. „Teme cum ar fi sănătatea psihică şi însingurarea au luat masiv amploare în ultimele luni. Şi tot mai mulţi copii se plâng că au fost victime ale violenţei”, afirmă Anna Zacharias.

Specialista în Public Relations a „Nummer gegen Kummer” are în prezent foarte mult de lucru, fiindcă organizaţia ei se bucură de atenţie sporită din partea mass-media. O moderatoare TV din Germania s-a referit în apelul ei emoţionant împotriva măsurilor anti-coronavirus la cei 461.000 de copii şi adolescenţi care au sunat anul trecut la 116111.

Anna Zacharias: „Înainte ne sunau mai ales fetele, dar acum, cu pandemia, ne sună tot mai mulţi băieţi.”

Au crescut masiv şi chat-urile online şi apelurile la telefonul părinţilor

Poate că acesta este unul din puţinele aspecte benefice ale crizei Covid: faptul că „Nummer gegen Kummer” a devenit şi mai cunoscut decât era înainte. „În 2020 am constatat şi o creştere spectaculoasă a sfaturilor cerute online. Au fost cu o treime mai multe decât în 2019”, a afirmat Zacharias.

Pe lângă cei 3000 de psihologi ai „Nummer gegen Kummer”, 80 de colaboratori sunt specializaţi în consiliere prin chat online. În perioada pandemiei aceştia sunt solicitaţi mai mult decât oricând, iar în ultimele luni s-au făcut masive recrutări de personal. „Copiii scriu că, din păcate, toţi membrii familiei se află acasă, şi de aceea nu pot vorbi despre chestiuni confidenţiale la telefon”, a mai explicat Zacharias.

Dar nu numai copiii apelează la „Nummer gegen Kummer”. Mame şi taţi îngrijoraţi aşteaptă adesea până când se culcă copiii şi apoi formează numărul unui serviciu telefonic înfiinţat special pentru părinţi. „Consilierile pentru părinţi au crescut în 2020 spectaculos, cu 64%, comparativ cu anul precedent”, a precizat Zacharias.

Temele care îi îngrijorează pe părinţi nu mai sunt legate decât prin excepţie de pubertate, de durerea despărţirii într-o relaţie sau de conflicte în familie. Cel mai adesea este vorba de lockdown, care îi calcă pe nervi tot mai accentuat de la o zi la alta şi pe părinţi şi pe copii. „Chiar a sunat cineva care a spus că este foarte invidios pe austrieci, fiindcă în ţara vecină s-au relaxat în sfârşit măsurile de combatere a coronavirusului”, a mai spus Zacharias.

„Pentru copiii foarte mici, criza coronavirus a devenit normalitate”

Adolescenţi care îşi crestează antebraţele, copii de opt ani care sună la „Nummer gegen Kummer” – dar ce efecte are criza coronavirus asupra celor foarte mici? Ulla Baumgärtner-Schmäing, care lucrează de 18 ani pentru Asociaţia germană pentru Protecţia Copiilor, afirmă: „Dacă părinţii sunt timoraţi din cauza coronavirusului, aceasta afectează copiii în mod direct.”

Pedagogul Baumgärtner-Schmäing povesteşte despre o mamă al cărei fiu mezin nu vrea în ruptul capului să se ducă la creşă, de teama coronavirusului. „I-am spus că nu-mi pot închipui aşa ceva, dar apoi a reieşit că mama se teme foarte tare de acest virus. Iar fiul a simţit asta şi frica mamei s-a transferat şi asupra lui”, a spus ea.

Copiii foarte mici nici nu cunosc lumea altfel. Ei ştiu că toată lumea poartă mască şi mâinile se spală practic încontinuu. Probabil acesta este motivul pentru care copiii foarte mici se descurcă mai bine cu criza coronavirus decât fraţii lor mai mari, care se uită adesea la Baumgärtner-Schmäing cu ochii umbriţi de tristeţe. „Cei foarte mici integrează asta în joaca lor. Păpuşile şi ursuleţii de pluş cu care se joacă primesc şi ei o mască. Pentru copiii mici coronavirusul a devenit într-o oarecare măsură ceva normal.”

Citiți și:
Studiu Universitatea Stanford: Lockdown-urile nu au niciun efect semnificativ în reducerea covid-19, ba chiar pot duce la răspândirea cazurilor
Halucinant! O organizație britanică dă sfaturi despre cum să interacţionezi intim după lockdown: „Cel mai bun partener ești tu sau cel cu care locuiești”
Impactul covid: obezitate în rândul copiilor

yogaesoteric
3 iunie 2021