De Anul Nou am beneficiat de un adevărat festin spiritual

Trecerea în Noul An, 2008, a fost pentru mine ca o continuare, ca o trecere lină de la bine la foarte bine. Anul 2007 a fost cel mai frumos an de până acum, plin de realizări spirituale, de certitudini, împliniri, înţelegere, maturizare şi cristalizare a experienţelor spirituale anterioare.

Meditaţiile de Revelion au avut drept fundal o stare de firesc. Am simţit manifestarea Marilor Puteri Cosmice în mod distinct, şi pe toate la un loc alcătuind un întreg complet. Starea dominantă a fost de transcendenţă dar şi de integrare a acestei transcendenţe în manifestare într-un mod armonios. Sferele de forţă ale Marilor Puteri Cosmice le-am perceput ca pe nişte realităţi obiective, cu care mă identificam, şi m-a uimit încă o dată deschiderea şi disponibilitatea lor extraordinară de a se oferi pe deplin cunoaşterii noastre. Fiecare şi-a oferit darurile specifice, completându-se una pe cealaltă şi parcă întrecându-se în generozitate. A fost o percepere “din interior” deoarece am fost înglobată în câmpul lor specific de forţă, translatând astfel dintr-o lume subtilă în alta, savurând forţa, grandoarea, puritatea, dar mai ales infinitatea, atotputerea şi veşnicia lor. A fost ca o fixare în adevărata realitate, o realitate cu multiple faţete. Lumea fizică îmi părea în acele momente ca un desen animat cu personaje caraghioase, caricaturale.

Chiar mi-am dat seama de
faptul că acea credinţă de nezdruncinat în Dumnezeu a sfinţilor sau a marilor realizaţi spiritual nu este un fel de idee fixă sau doar o ancorare într-un ideal frumos, măreţ, ci este o percepţie reală, concretă a unei realităţi la fel de reale şi concrete. Neclintirea în credinţa în Dumnezeu îşi are baza cea solidă în firesc, în real, dar în realul absolut – dacă se poate spune aşa -, şi fixarea în ea este ca o trezire din adormire. Viaţa în lumea fizică apare ca un vis, chiar ca un vis absurd – logica şi regulile acestei vieţi par incoerente şi contradictorii.

Înainte asociam starea de transcendenţă cu nimicul, cu vidul (în sensul de gol). Ei bine, am constatat că transcendentul este mai plin şi mai cuprinzător decât tot ceea ce există. Este plin de „substanţă”, de forţă, este dens şi perfect organizat. Îţi oferă pe deplin sentimentul de „acasă”, de împlinire, de desăvârşire chiar, şi de eternitate. Nu-ţi mai poţi dori nimic altceva, decât să-i savurezi nuanţele şi să te umpli de el, radiind apoi în jurul tău plinătate şi armonie.

Tema principală pe care mi-am propus-o în cadrul acestor meditaţii a inclus preocuparea mea din ultima vreme de a-mi cunoaşte şi împlini menirea. Fiecare Mare Putere Cosmică mi-a oferit ajutorul ei printr-o impulsionare spirituală directă, arătându-mi totodată virtuţile şi calităţile care îmi sunt necesare pentru realizarea acestui scop. Am avut şi am în continuare sentimentul că nu mai este timp de pierdut, că nu-mi mai pot permite să ratez nici o şansă şi că răsplata pentru efortul pe care îl voi face va fi cu mult peste orice aşteptări, acum întrezărind doar o mică parte din ea.

Cadoul subtil spiritual oferit de Grieg fiecărui cursant yoga, de Anul Nou, pe 1 ianuarie 2008, m-a surprins într-un mod foarte plăcut. Am început această meditaţie cu o stare de curiozitate: nu am cerut nimic în mod special, nu mi-am imaginat nimic, am aşteptat doar să percep ce va urma.

Pe scurt, pot să descriu această trăire spirituală de excepţie astfel: o stare de detaşare perfectă şi de releu divin perfect, în care eram inundată de un şuvoi foarte intens de energie divină. Parcă eram o “prelungire” a lui Dumnezeu şi, în acea stare, constatam pur şi simplu că trupul fizic nu este “al meu”, ci este ca un vehicul a cărui singură menire este aceea de a mă “transporta” undeva. Acea energie extrem de rafinată ce mă străbătea acţiona prin mine ghidată parcă de o înţelepciune divină, care era cuprinsă în ea (adică acea înţelepciune era o caracteristică a acelei energii, era una cu ea) şi trebuie să spun că acţiona perfect, iar eu, fără a face nici un efort, eram beneficiarul unui adevărat festin spiritual: nu erau doar fericire, încântare, euforie, extaz, era şi o cunoaştere spirituală profundă a unor adevăruri nebănuite, cunoaştere care aducea în fiinţa mea înţelegere şi chiar înţelepciune. Mă simţeam o fiinţă completă, pe deplin împlinită, iar aceasta nu diminua cu nimic bucuria încântătoare pe care mi-o aduceau acţiunile care se realizau “prin mine”, dimpotrivă, acestea îmi sporeau “zestrea” de cunoaştere spirituală şi totodată curiozitatea de a vedea dezvăluite şi alte taine ale creaţiei.

A fost într-adevăr un cadou spiritual neaşteptat şi de o maximă generozitate prin bogăţia trăirilor şi a înţelegerilor care s-au trezit şi cristalizat în fiinţa mea încă din prima zi a Noului An!

C.C.

 
*****
 
Trimite-ne şi tu relatări despre trăirile tale spirituale pe adresa redactie@yogaesoteric.net. Cele mai frumoase scrisori de la cititori vor fi publicate pe site-ul nostru, iar relatările spirituale extraordinare vor fi premiate.

yogaesoteric
16 ianuarie 2008