De ce nu-l pedepsește Trump pe Zelenski

Toată lumea știe cât de dur poate fi Donald Trump atunci când se enervează. El a rupt negocierile comerciale cu Canada și a ridicat tarifele cu zece la sută din cauza unei simple reclame TV. Același om a ridicat din umeri după cel mai mare atac ucrainean cu drone asupra Rusiei, deși îl amenințase pe Zelenski cu câteva zile în urmă. Iar asta se petrecea cu două săptămâni înainte de alegerile care aveau să îi lege mâinile pentru restul mandatului.

Trump manifestă o înțelegere extrem de ciudată față de sfidările scandaloase ale partenerului de la Kiev. Ar fi putut să numească atacul din 18 octombrie asupra terminalului petrolier din Sankt Petersburg un „afront intolerabil”. Și să acuze o coordonare între Zelenski și Partidul Democrat pentru creșterea prețului motorinei, cu impact direct asupra alegerilor. Ar fi prins bine la publicul MAGA. Nu a făcut-o.

Să recapitulăm puțin. Acum o lună, Trump anunța un acord cu Vladimir Putin pentru motorină rusească pe piața americană, ca prețul de la pompă să mai coboare înainte de vot. A doua zi cerea „un nou președinte” pentru Ucraina și îi transmitea lui Zelenski că „ar face bine să se oprească, naibii” din a lovi rafinăriile rusești. Zelenski a numit acordul „nici corect, nici onest” și a reluat atacurile după ce Rusia a continuat să țintească rețeaua energetică. Pe 18 octombrie, dronele ucrainene au aprins terminalul petrolier din portul Sankt Petersburg, iar Moscova a raportat peste o mie de aparate doborâte într-o singură noapte. Între timp, statisticile oficiale americane arată motorina mai scumpă decât în săptămâna dinaintea acordului dintre Trump și Putin.

Scenariul electoral s-ar fi scris singur. Trump putea spune că a adus motorina, iar „nebunul de Zelenski” i-o arde ca să-i ajute pe democrați. O frază pe gustul publicului său, ușor de crezut și imposibil de verificat. N-a rostit-o. S-a mulțumit să sugereze că poate a venit timpul ca Zelenski să trimită pe altcineva la negocieri. Fără nervi, fără isterie. Schimbul de informații cu Kievul, blocat trei zile după spusele lui Zelenski, a fost reluat. Iar secretarul de stat Marco Rubio a negat orice directivă care ar fi putut face rău Ucrainei.

Pe de altă parte, discuția despre prețul motorinei duce la războiul cu Iranul și la blocada din Ormuz. Adică la propria decizie a lui Trump și ulterior la un acord cu Putin care n-a ieftinit nimic. Dimpotrivă, prețul la pompă a urcat. Un jucător cu o mână proastă poate câștiga doar la cacealma. Asta lămurește tăcerea de la microfon. Lipsa oricărei pedepse asupra lui Zelenski rămâne, în schimb, complet neexplicată.

Și mai interesantă este cartea pe care Trump o ține în mână. Luna trecută a semnat Legea Graham, cu tarife de până la sută la sută pentru cumpărătorii de petrol rusesc. Apoi a pus-o la sertar, cu două zile înainte să intre în vigoare, printr-o derogare revocabilă oricând. Pe Truth Social, șeful de la Casa Albă a explicat că vrea să țină Moscova la masa negocierilor. În poker, gestul are un nume. Îi arăți adversarului colțul unui as și îl lași să ghicească dacă îl joci sau nu.

Kremlinul a decis că-i mai prudent să nu ghicească. Dmitri Peskov s-a grăbit să se alinieze cu Trump împotriva Kievului, spunând că „aici suntem complet de acord cu punctul de vedere al președintelui Trump”. A doua zi, Kirill Dmitriev, omul canalului economic ruso-american, saluta derogarea ca pe „un moment important și cu adevărat istoric”. Putin însuși a acceptat reluarea negocierilor, dar le-a programat abia după votul din 3 noiembrie, la Abu Dhabi. Și a adăugat un gest relativ ieftin, eliberarea unui profesor american pensionar acuzat că a luptat pentru Ucraina.

Dacă sancțiunile revin în noiembrie, replica lui Putin este deja pregătită: Moscova a manifestat deschidere, însă americanii au sabotat pacea. După episodul Anchorage, Kremlinul nu mai pune bani pe nicio promisiune americană înainte să vadă cărțile întoarse.

Nici Kievul nu joacă fără plasă. Zelenski cere înghețarea frontului pe liniile actuale și garanții de securitate exact în săptămâna în care trimite drone record spre Rusia. Dacă Moscova refuză armistițiul, vina aparține Kremlinului, va susține Zelenski. Fiecare dintre cei trei își pregătește alibiul pentru ziua în care pacea nu va veni.

După alegeri, constrângerea electorală dispare, iar Trump nu mai are motive să țină asul ascuns. Dacă scoate Legea Graham din sertar, cacealmaua a fost pentru Putin. Dacă o lasă acolo, a fost pentru alegătorii americani, iar nota de plată va ajunge la Kiev.

Citiţi şi:
Criminalul Zelenski prelungește legea marțială până în 2027: Blocarea alegerilor și mobilizarea forțată rămân în vigoare
Luminița Arhire: Parabola ursului siberian
Își modifică SUA cursul?

yogaesoteric
6 noiembrie 2026