Din Mali până în Afganistan islamiştii au distrus adeseori mari opere de artă ei sunt Teroriștii culturali ai lumii

 

Cu câteva zile înainte de Eid el Fitr, marea sărbătoare care marchează încheierea Ramadanului, luna islamistă de post, rugăciune şi regăsire de sine, Marea Moschee al-Nuri din Mosul şi minaretul ei înclinat au fost dinamitate de combatanţii Statului Islamic (ISIS, Daesh sau Daech) în timpul aprigelor lupte duse cu trupele guvernamentale irakiene. Este cea mai nouă şi, totodată, cea mai grea lovitură dată patrimoniului cultural al acestei ţări şi al omenirii, ea înscriindu-se pe lista ce devine tot mai lungă a monumentelor din Afganistan, Mali, Siria, Egipt, Libia şi, evident, Irak, pe care le-au distrus islamiştii în ultimii 25 de ani.

 
Turnul din Pisa irakian, unul dintre tezaurele din Mosul ce data din 1172

„Turnul Eiffel” din Mosul – emblema oraşului

Construită între 1171 şi 1173, moscheea se află în zona veche a oraşului, fiind ridicată pe locul fostei mănăstiri a celor 40 de Martiri. Minaretul înclinat, numit şi „Turnul din Pisa irakian”, a fost terminat în 1172, fiind decorat cu motive geometrice în formă de cărămidă. Până la dinamitarea acestuia, în iunie 2017, a fost emblema oraşului, imaginea sa aflându-se pe bancnotele de 10.000 de dinari irakieni şi pe cărți poștale ilustrate. I se mai spunea şi „Turnul Eiffel din Mosul”.

Fiind înclinat din construcţie, cel ce l-a realizat pretindea că minaretul se prosterna în faţa ascensiunii lui Mahomed. În schimb, în secolul XIX, un călător englez, puţin sau deloc pasionat de religie, l-a comparat cu un organ sexual masculin în erecţie. În fine, locuitorii din Mosul, deloc atraşi de simboluri religioase ori de asocieri erotice, îl numesc al-Hadha (Cocoşatul).

Patronul moscheii, Nur al-Din (Nurredin), şi al madrasa (şcoala) ce depindea de ea a întărit islamismul sunnit, a înăbuşit revoltele şiite, a pedepsit creştinii armeni şi siriaci din regiunea Edesse şi din acest Ierusalim sui generis, pe care l-a cucerit succesorul lui, Salah ad-Din (Saladin). A fost un administrator avizat, a promovat artele şi amenajarea teritoriului cu o pricepere invers proporţională cu cea a Statului Islamic din vremurile noastre.

După ce, acum trei ani, au cucerit Mosulul, jihadiştii erau decişi să distrugă Moscheea al-Nuri, sub pretextul că ea se află într-un loc în care, în ochii lor, orice rugăciune devine un act asimilat apostaziei. Dar, fiind în perioada în care îşi încheiau operaţiunea de cucerire a oraşului, ei au dorit să atragă de partea lor locuitorii din cea mai mare localitate sunnită a Irakului. Ca urmare, atunci când locuitorii au format un lanţ uman pentru a salva această emblemă a oraşului, jihadiştii au renunţat la intenţia lor. Poate şi pentru că li s-a reamintit că, înainte de venirea lor, manifestaţiile simpatizanţilor lor sunniţi, reprimate dur de zbirii guvernului şiit din Bagdad, au fost organizate de imamul acestei moschei.



Minaretul, înalt de 45 de metri, aflat pe cărţile poştale, un fel de Turn Eiffel din Mosul

Mai mult, la 3 iulie 2014, Abu Bakr al-Baghdadi, liderul ISIS, nu a ezitat să meargă în această moschee şi să declare că „timpul lamentărilor şi plângerilor s-a terminat, iar zorii puterii sunt pe cale să apară“. Câteva zile mai târziu, acelaşi individ nu se sfia ca, în stilul lui Churchill dinaintea ultimei conflagraţii mondiale, să avertizeze populaţia locală şi supuşii săi că va curge sânge şi se vor vărsa lacrimi.

Însă, în timp, Statul Islamic a tot pierdut teren, ajungându-se ca, la 17 octombrie 2016, armata irakiană să lanseze ofensiva împotriva Mosulului, cel mai important bastion deţinut de ISIS în această ţară. Progresia ei a fost lentă, dar metodică, astfel încât, la 16 mai, jihadiştii nu mai controlau decât 10% din oraş.

Miercuri, 21 iunie 2017, către ora 21.30, când trupele guvernamentale ajunseseră la circa 50 de metri de Moscheea al Nuri, jihadiştii au dinamitat-o, aşa cum au ars cele 10.000 de volume ale Bibliotecii Naţionale din oraş sau au făcut cu toate imobilele de patrimoniu ce căzuseră în mâinile lor, astfel încât trupele guvernamentale să nu aibă nicio satisfacţie, coborând drapelul negru al Daesh şi înlocuindu-l cu cel în culorile statului irakian!
Cu alte cuvinte, pentru istorie să nu existe nicio imagine, doar ruine.

În Irak, din Statul Islamic, care, la origini, controla 40% din teritoriul acestei ţări, acum, în afara câtorva cartiere din Mosul, în care se duc lupte grele, nu au mai rămas decât câteva porţiuni: în sud, în regiunea Hawiya (între Kirkuk şi Tibru) şi în regiunea Anah (pe fluviul Eufrat); la vest, în regiunea Tel Afar (pe drumul spre Siria). Sunt zone pe care armata irakiană, după ce s-a redresat din mers, angajându-se într-un important efort de război, ar dori să le cureţe rapid. Pentru toate acestea s-a plătit însă şi un preţ cultural uriaş.

 
Resturi ale arcului monumental din Palmyra, Siria, 27 martie 2016, distrus de Daesh

Irak – lunga serie a monumentelor dinamitate

Muzeul din Mosul: în februarie 2015, un video difuzat de agenţia de propagandă a Daesh arată cum jihadiştii distrugeau sute de opere de artă milenară ce datau din era asiriană şi din perioada helenistică. Ei foloseau ciocane şi picamere.

Mormântul lui Jonas din Mosul: în iulie 2014, unul dintre cele mai cunoscute mausolee din Mosul a fost distrus de combatanţii Daesh, care l-au dinamitat. Ei şi-au justificat gestul abominabil prin faptul că o moschee a fost construită peste acest mormânt, loc deosebit de pelerinaj, asimilat idolatriei.

Biblioteca din Mosul: la începutul lunii februarie 2015 s-a aflat că peste 2.000 de cărţi provenind din colecţii ale Bibliotecii Centrale din oraş fuseseră arse în ianuarie. Printre volume se aflau hărţi, manuscrise datând din perioada Imperiului Otoman, cărţi de istorie, filosofie, sănătate sau de poezii.

Cetatea antică Harra, aflată la 100 km sud-vest de Mosul, datează din perioada romană şi este veche de 2000 de ani, fiind înscrisă în patrimoniul mondial UNESCO. La începutul lunii martie 2015, UNESCO denunţă distrugerea acestei cetăţi antice. Un video difuzat ulterior de ISIS atesta acest lucru, prezentând indivizi pe cale de a distruge sculpturile şi de a dărâma statuile.

Cetatea antică din Nimrud: în luna martie 2015, un video difuzat pe internet arată cum jihadiştii distrug cu ajutorul buldozerelor ruinele de la Nimrud, o cetate antică datând din anul 213 în î.H. Acest nucleu de artă asiriană se află la 20 km sud de Mosul, pe malurile fluviului Tibru.

Citadela Tel Afar: potrivit imaginilor difuzate în ianuarie 2015, combatanţii ISIS au distrus-o. Ea se află la circa 60 km de Mosul. Zidurile edificiului, o fortăreaţă datând din perioada Imperiului Otoman, au fost serios avariate.

Biserica verde şi mausoleul Al-Arbain din Tikrit: în luna septembrie 2014, Statul Islamic a aruncat în aer sanctuarul musulman şi o biserică milenară din acest fost fief al lui Saddam Hussein. Situl sacru al moscheii Al-Arbain, cunoscut ca fiind locul înhumării celor 40 de figuri ale islamului, a fost dinamitat. Biserica verde, un imobil realizat în stâncă, a cărui primă construcţie datează din secolul al VII-lea, a cunoscut aceeaşi soartă.

Siria – peste 900 de monumente în ruine după 2011

Cetatea antică Palmyra, situată în centrul ţării, este un vestigiu inestimabil, vechi de peste 2000 de ani. Ruinele a ceea ce a fost un oraş foarte bogat, capitala comercianţilor din Orientul Mijlociu, sunt singurul exemplu al unui stil original născut dintr-un amestec al culturilor locale, persană, greco-romană şi islamică. O bijuterie ameninţată azi, după ce Daesh a intrat în acest oraş antic, provocând justificate temeri că va fi distrus.

Oraşul vechi din Damasc: capitala Siriei este unul dintre cele mai vechi oraşe din Orientul Mijlociu. Fondat în mileniul al III-lea, el adăposteşte numeroase tezaure arheologice, din care 125 de monumente prin care a intrat în registrul patrimoniului umanităţii stabilit de UNESCO, cu titlul de „valoare universală excepţională“. Între aceste tezaure se află impunătoarea moschee a Omeyyazilor, ridicată în secolul VIII pe locul unui sanctuar asirian.

Vechiul oraş Basra: a fost cândva capitală a provinciei romane Siria. În spatele zidurilor sale se păstrează: un teatru roman din secolul II, ruine paleocreştine şi mai multe moschei. Oraşul antic a rămas aproape intact.

Vechiul oraş Alep, care se află la întretăierea mai multor drumuri spre centre comerciale, datează din secolul X î.H., fiind unul dintre cele mai vechi oraşe din lume. De-a lungul istoriei, s-a aflat sub dominaţia hitiţilor, asirienilor, arabilor, mongolilor, mamelucilor şi otomanilor.

Peste 900 de monumente sau situri arheologice au fost distruse în Siria, după debutul războiului civil, în 2011.

 
În 2012, la Timbuktu, Mali, 14 mausolee ale sfinţilor musulmani au fost distruse ori prădate. Printre ele s-a aflat şi monumentul El Faruk

Mali: ravagiile slugilor Al-Qaida

Orientul Mijlociu nu a fost singura regiune care a cunoscut furia radicalilor islamişti: şi Africa a fost afectată de acest flagel. În nordul statului Mali, mausolee şi manuscrise vechi au fost distruse de islamiştii salafişti din grupul Ansar Eddine, legat de mişcarea Al-Qaida din Maghrebul Islamic (AQMI). În 2012, la Tombuctu, în nord-vestul acestei ţări, au fost distruse ori prădate 14 mausolee ale sfinţilor musulmani. Operaţiunea aparţine grupurilor jihadiste legate de al-Qaeda care au făcut legea în nord din martie până în aprilie 2012, până la declanşarea, la începutul anului 2013, a unei operaţiuni militare internaţionale iniţiate de Franţa. „Oraşul celor 333 de sfinţi”, înscris de UNESCO, în 1998, în Patrimoniul Mondial al Umanităţii, a fost reclasat în 2012 drept Patrimoniu în pericol. Din martie 2014 până în iulie 2015, au fost realizate lucrări de reconstrucţie în cadrul unui program realizat de UNESCO şi finanţat de mai multe ţări şi instituţii. În luna februarie 2016, oraşul a reintrat în posesia sanctuarelor reconstruite exact cum au fost iniţial.

Libia: monumentele sufi, rase din temelii

În decembrie 2015, capitala libiană, Tripoli, a avut serios de suferit după ce o bombă a distrus un loc sfânt al sufismului (doctrină mistică ce s-a dezvoltat în interiorul islamului), aflat în centrul oraşului. După succesul revoltei împotriva lui Muammar Gaddafi, care s-a soldat cu asasinarea acestuia (20 octombrie 2011), aproape toate monumentele sufi au fost rase din temelii.
Totodată, în toată ţara mai multe mausolee au fost distruse cu ajutorul unor dispozitive mecanice de încărcare a camioanelor sau al explozibililor.
În 2012, zeci de islamişti au detonat un mausoleu din Zliten, aflat la est de Tripoli, el fiind cel mai important din ţară. La fel s-a întâmplat cu cel de la Misrata. În fine, în 2013, un atac cu explozivi a vizat un mausoleu din secolul XVI de la Tajura, situat la periferia oraşului Tripoli, care era unul dintre cele mai vechi din capitală.

Egipt: piramidele, în mare pericol

După distrugerea, în 2016, a templului de la Nabu (vechi de 2.500 de ani) din oraşul asirian Nimrud din nordul Irakului de către combatanţi ai Daesh, aceştia din urmă au ameninţat că vor arunca în aer şi piramidele egiptene, spre a „elibera” această ţară. Argumentul lor principal pentru a-şi justifica un atare gest dement consta în faptul că, după ei, piramidele au fost construite de infideli.

 
Talibani în faţa locului gol al statuii marelui Buddha din Bâmiyân – 26 martie 2001

Afganistan: imensele statui ale lui Buddha, bombardate de talibani

Una dintre cele mai şocante acţiuni de distrugere postbelice care au vizat un impresionant grup statuar s-a consemnat în martie 2001, în Afganistan, ţară condusă pe atunci de talibani, în fapt un grup de indivizi atât de radicalizaţi în credinţă şi comportament, încât din acest punct de vedere pot fi asemuiţi cu trupele SS-iste din perioada lor de vârf.

La începutul lunii martie 2001, talibanii, studenţi afgani în teologie, au decis să distrugă imensele statui Bouddha din Bâmiyân, simboluri ale artei preislamice afgane. Era vorba despre trei statui imense ale lui Buddha situate pe valea Bâmiyân din centrul Afganistanului, la 230 de km nord-vest de Kabul şi la o altitudine de 2.500 de metri. Întregul sit era clasat de UNESCO în Patrimoniul său mondial. Marele Buddha avea 53 metri înălţime, iar Buddha cel mic – 38 m, ele aflându-se aproape de oraşul cu acelaşi nume. În fine, Buddha din Kakrak avea 10 metri înălţime, aflându-se la 4 km sud-vest. În unele texte vechi se vorbeşte despre un al patrulea Buddha, un adevărat gigant, dar afirmaţia nu a fost confirmată de cercetările arheologice.

Ca urmare a trimiterii acelor mutawas saudiţi (poliţişti religioşi islamici) în Afganistan pentru a sprijini guvernul talibanilor să formeze propria poliţie de reprimare a viciului şi promovare a virtuţii prin sharia (legea islamică), guvernul de la Kabul a fost convins să demoleze statuile lui Bouddha din Bâmiyân, dat fiind că doctrina islamică interzice orice reprezentare a chipului omenesc. Ca urmare, în martie 2001, după ce rezistaseră relativ bine timp de 15 secole, după ce oraşul Bâmiyân a fost distrus de mongolii lui Gingis Han, în 1221, dar nu şi statuile, care au rezistat şi sub ocupaţia sovietică din anii 1980, molahul Mohammed Omar, liderul religios al talibanilor, a decretat că cele trei statui reprezintă forme de idolatrie.

Astfel, el punea în practică o decizie, contestată totuşi, a Consiliului Suprem al ulemas (înţelepţii islamici – n.n.), aflată în contradicţie cu o alta din 1999, care stipula ca moştenirea istorică afgană să fie prezervată. De data asta, talibanii au ţinut să demonstreze că sunt adevăraţii stăpâni în ţară şi că pot sfida restul lumii. Ca urmare, mai mulţi dintre ei au atacat statuile cu mine, le-au bombardat cu artileria, în final ele fiind distruse integral, eveniment ce a şocat întreaga lume civilizată.

Din păcate, ceea ce părea că va rămâne un gest singular nu s-a limitat la atât, dat fiind că, aşa cum s-a văzut, deşi regimul talibanilor a căzut, ei sunt azi destul de puternici în ţară, iar grupurile islamiste apărute ulterior, deşi diferite ca orientare religioasă şi ideologică, le-au călcat abitir pe urme, efectele nefaste fiind uriaşe în diferite ţări africane, arabe sau asiatice.


Citiţi şi:

Interviu uimitor cu un ortodox din Siria, țară cu 90% populație musulmană

Preotul Maes, despre ceea ce se petrece cu adevărat în Siria: Știrile difuzate reprezintă cea mai mare minciună a mass-media din timpurile noastre

 

yogaesoteric
14 aprilie 2018


 

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More