Dr. Michael Greger – Prevenirea bolilor infecţioase prin menţinerea unui sistem imunitar sănătos

Conceptul de „sistem imunitar” derivă din cuvântul latin immunis, care înseamnă „neatacat” sau „neatins”, sens adecvat, căci sistemul imunitar protejează organismul de invadatorii străini. Alcătuit din mai multe organe, celulele albe din sânge şi nişte proteine numite anticorpi, care alcătuiesc alianţe împotriva agenţilor patogeni ce ameninţă trupul, sistemul imunitar este cel mai complex sistem organic al trupului, după cel nervos.

Primul strat protector împotriva invadatorilor sunt suprafeţele fizice precum pielea. Dincolo de acesta există celulele albe din sânge, cum ar fi neutrofilele care atacă şi înghit direct agenţii patogeni, şi respectiv celulele ucigaşe naturale, care omoară celulele organismului care devin canceroase sau infectate de un virus. Cum recunosc celulele ucigaşe naturale agenţii patogeni şi celulele infectate? Acestea sunt marcate adeseori pentru a fi distruse de către anticorpi, care sunt nişte proteine speciale create de un alt tip de celule albe din sânge, cunoscute sub numele de celule B. Acestea identifică invadatorii ca nişte bombe inteligente şi se ţin scai de ei.

Fiecare celulă B produce un tip de anticorp specific unei semnături moleculare străine. Nu există o celulă B care acoperă polenul de iarbă şi o alta care acoperă bacteriile. Există doar celule B a căror unică sarcină este să producă anticorpi împotriva polenului cepei siberiene roşii, şi altele a căror unică sarcină este să producă anticorpi împotriva proteinelor din bacteriile care trăiesc în bazinele termale de pe fundul oceanului. Dacă fiecare celulă B produce un singur tip de anticorpi, înseamnă că este necesar să ai miliarde de celule B diferite, dată fiind varietatea uluitoare a agenţilor patogeni de pe planeta noastră. Şi chiar ai!

Sa spunem că te plimbi într-o zi şi eşti atacat subit de un ornitorinc (masculul are un pinten veninos pe membrul posterior). Până în acel moment, celulele B din organismul tău care produc anticorpi împotriva veninului de ornitorinc au hălăduit libere, fără să prea aibă ce face. De îndată ce detectează însă veninul, ele încep să se dividă cu frenezie, iar în scurt timp dispui de o întreagă armată de clone care produc milioane de anticorpi împotriva otrăvii de ornitorinc. Organismul tău combate astfel toxina şi tu trăieşti fericit până la adânci bătrâneţi. Aşa operează sistemul nostru imunitar. Nu-i aşa că avem un trup spectaculos?

Din păcate, pe măsură ce îmbătrânim, sistemul nostru imunitar intră în declin. Este oare aceasta o consecinţă inevitabilă a procesul de îmbătrânire? Nu cumva cea care îi doboară pe oamenii în vârstă este mai degrabă dieta lor? Pentru a testa teoria care spune că nutriţia inadecvată poate explica în bună măsură slăbirea sistemului imunitar odată cu vârsta, cercetătorii au împărţit 83 de voluntari cu vârsta cuprinsă între 65 şi 85 de ani în două grupe. Grupul de control a consumat mai puţin de trei porţii pe zi de legume şi fructe, iar cel experimental a consumat cel puţin cinci porţii pe zi. În continuare, au fost vaccinaţi cu toţii împotriva pneumoniei, practică recomandată tuturor adulţilor cu vârsta mai mare de 65 de ani. Scopul vaccinării este să stimuleze sistemul imunitar să producă anticorpi împotriva unui agent patogen specific al pneumoniei, care să fie pregătiţi pentru o eventuală expunere a organismului. Prin comparaţie cu grupul de control, participanţii care au consumat cel puţin cinci porţii de legume şi fructe au avut o reacţie cu 82% mai bună a anticorpilor protectori împotriva vaccinului, şi asta după doar câteva luni de dietă bazată preponderent pe legume şi fructe. Atât de mare este puterea alimentaţiei asupra funcţiei imune.

Anumite fructe şi legume au însă un rol cu totul excepţional în dinamizarea funcţiei imune.

Kale

Americanii mănâncă prea puţină kale. Potrivit Departamentului American al Agriculturii, un american mediu consumă circa 25 g de kale pe an, ceea ce înseamnă circa o cană şi jumătate de kale… în zece ani!

În rândul verdeţurilor, varza kale nu este numai unul dintre cele mai dense alimente în substanţe nutritive de pe planetă, ci şi un aliment cu rezultatele cele mai bune anti-infecţie. Cercetătorii japonezi au picurat un extract de kale (o cantitate infimă) pe nişte celule albe dintr-un vas de laborator. Deşi cantitatea a fost infinitezimală (a milioana parte dintr-un gram!), ea a fost suficientă pentru ca producţia de anticorpi a celulelor să crească de cinci ori.

De bună seamă, cercetătorii au folosit un extract de varză crudă, dar minuscula cantitate pe care o consumă americanii este de cele mai multe ori fiartă. Distruge oare gătitul calităţile verzei kale de dinamizare a sistemului imunitar? S-a dovedit că şi dacă fierbem varza timp de 30 de minute, efectul ei asupra producţiei de anticorpi nu se reduce deloc. Dimpotrivă, varza fiartă pare să stimuleze chiar mai mult sistemul imunitar!

Ce-i drept, această proprietate a fost descoperită în cadrul unui studiu de laborator. La urma urmelor, nici chiar împătimiţii de varză kale nu şi-o injectează direct în sânge precum heroina, aceasta fiind singura modalitate ca ea să intre într-un contact direct cu celulele din sângele nostru. Din păcate, până la ora actuală nu au fost efectuate studii clinice (pe oameni reali) referitoare la efectele verzei kale. După toate aparenţele, Big Kale nu prea dispune de finanţări de milioane de dolari. Din fericire, dispunem la ora actuală de mult mai multe dovezi referitoare la beneficiile unui văr mai puţin pretenţios al verzei kale asupra sistemului imunitar: broccoli.

Broccoli

Aşa cum spuneam mai devreme, cea mai mare expunere a organismului la lumea exterioară se face prin intermediul mucoaselor intestinale, care acoperă o suprafaţă de peste 185 de metri pătraţi, adică exact suprafaţa unei case medii. Aceste mucoase sunt însă foarte subţiri, având o grosime de a 50.000-a parte dintr-un milimetru. Cu alte cuvinte, bariera care separă sângele nostru de lumea exterioară este de mii de ori mai subţire decât o foaie de hârtie. Aceasta se datorează faptului că organismul este necesar să absoarbă substanţele nutritive din alimente. Dacă mucoasele intestinale ar fi mai groase, substanţele nutritive nu ar putea trece prin ele. Este foarte bine că avem pielea impermeabilă, pentru a nu pierde fluidele trupului, dar mucoasele intestinelor este necesar să permită absorbţia fluidelor şi substanţelor nutritive. Dat fiind că acest strat care separă mediul steril interior de haosul din lumea exterioară este extrem de subţire, noi este necesar să dispunem de un mecanism de autoapărare foarte bun pentru a ne feri de invadatorii din afară.

Aici intervine sistemul imunitar, îndeosebi anumite celule albe din sânge, numite limfocite intraepiteliale. Aceste celule au două funcţii. Pe de o parte, ele condiţionează şi repară mucoasele intestinale, iar pe de altă parte servesc ca primă linie de apărare împotriva agenţilor patogeni. Aceste limfocite sunt acoperite cu nişte aşa-numiţi „receptori Ah”, care activează celulele. Ani la rând, oamenii de ştiinţă nu au putut găsi cheia care se potriveşte cu receptorii Ah. Dacă am reuşi să aflăm cum pot fi activate aceste celule, poate că am reuşi să ne dinamizăm mult mai bine sistemul imunitar.
Ei bine, s-a dovedit că această cheie este conţinută în broccoli.

Probabil că şi ţie ţi-au spus în copilărie părinţii să îţi mănânci legumele, inclusiv cele crucifere precum broccoli, kale, conopida, varza şi varza de Bruxelles. Ceea ce nu ţi-au spus însă părinţii a fost de ce este bine să mănânci aceste legume. La ora actuală se ştie că această familie de legume conţine nişte substanţe absolut necesare pentru buna funcţionare a mecanismului de apărare intestinal al organismului uman. Pe scurt, broccoli îţi poate înmulţi soldaţii sistemului tău imunitar. Cum se face că sistemul imunitar uman a evoluat astfel încât să depindă de anumite legume? Ei bine, când avem noi nevoie să ne dinamizăm mecanismele de apărare intestinale? Atunci când mâncăm. Organismul foloseşte foarte multă energie pentru a-şi menţine sistemul imunitar. În aceste condiţii, de ce rămâne el într-o alertă continuă, 24 de ore din 24 şi şapte zile pe săptămână, în condiţiile în care nu mâncăm decât de trei ori pe zi? De ce se foloseşte el de legume ca de un semnal că este nevoie să îşi adune trupele? De-a lungul a milioane de ani, oamenii au evoluat consumând îndeosebi buruieni: plante sălbatice, inclusiv verdeţuri (sau mai simplu, frunze după cum li se spunea în trecut). Prin urmare, este posibil ca organismul nostru să fi evoluat astfel încât să pună un semn de egalitate între legume şi fiecare masă. Prezenţa legumelor în intestine acţionează ca un semnal pentru activarea sistemului imunitar. Prin urmare, dacă nu consumăm legume la fiecare masă, este posibil să subminăm însăşi strategia organismului nostru de a ne proteja.

Interesant este şi faptul că stimularea sistemului imunitar de către legumele crucifere precum broccoli (şi nu numai) ne protejează împotriva agenţilor patogeni din alimente, dar şi a altor substanţe poluante din mediul exterior. Noi suntem expuşi în permanenţă la o gamă largă de substanţe toxice, de la fumul de ţigară al altora la gazele de eşapament, fumul din coşurile clădirilor, carnea, produsele lactate şi chiar laptele matern (ca o consecinţă a expunerii mamei la diferite substanţe poluante). Dat fiind că unele dintre aceste substanţe poluante (cum ar fi dioxinele) îşi manifestă efectele toxice prin intermediul sistemului receptorilor Ah, compuşii din legumele crucifere contribuie la blocarea lor.

De bună seamă, şi alte plante contribuie la stimularea mecanismului de apărare al trupului împotriva invadatorilor toxici. Spre exemplu, cercetătorii din Japonia au descoperit că fitonutrienţii din anumite alimente precum fructele, legumele, frunzele de ceai şi leguminoasele boabe pot bloca in vitro efectele dioxinelor. De pildă, ei au constatat că un nivel de fitonutrienţi în sânge generat de consumul a trei mere pe zi sau al unei linguri de ceapă roşie sunt suficienţi pentru a reduce intoxicarea cu dioxine la jumătate. Singura problemă este că efectul acestor fitonutrienţi nu durează decât câteva ore, ceea ce înseamnă că este nevoie să continui să consumi alimente sănătoase la fiecare masă, dacă doreşti să îţi menţii un sistem eficient de apărare împotriva agenţilor patogeni şi a altor substanţe poluante.

Capacitatea de blocare a toxinelor nu este limitată însă numai la plante. Există şi un produs de origine animală despre care s-a dovedit că are potenţialul de a bloca efectele cauzatoare de cancer ale dioxinelor, şi anume urina de cămilă. Prin urmare, cu prima ocazie în care copiii tăi refuză să îşi mănânce fructele şi legumele, le puteţi spune: „Hei, aveţi de ales: ori broccoli, ori pipi de cămilă! Depinde numai de voi!”

Citiţi şi:

Alimente care ajută la întărirea sistemului imunitar

5 alimente minune care conţin probiotice, bacteriile care ne protejează sistemul imunitar!

yogaesoteric
11 octombrie 2020