După ce s-a vindecat de coronavirus, Gabriela Szabo a vorbit despre leacul la îndemâna oricui pe care medicii nu îl recomandă
În pandemie, sportul nu este promovat la fel de mult ca purtatul măştii sau izolarea în casă, în pofida studiilor de specialitate care demonstrează beneficiile aduse de o viaţă activă bolnavilor de covid-19. Fosta campioană olimpică Gabriela Szabo afirmă, în urma experienţei personale, că mişcarea fizică a ajutat-o atât în perioada infectării, cât şi în recuperare.
„Pot să spun sigur că mişcarea tonifică şi dă un tonus binefăcător trupului şi îl face mult mai puternic. De exemplu, eu care am avut covid, am avut o formă uşoară tocmai pentru că sunt o persoană activă. Şi în cazul meu şi al soţului meu. Şi asta ne-au spus şi doctorii, că se vede că suntem oameni activi şi că facem mişcare. Adică şi pe analize, pe tot ceea ce am făcut, s-a văzut clar. Şi recuperarea a fost mult mai rapidă. Din punctul ăsta de vedere şi eu tind să cred că mişcarea şi oamenii care sunt activi suportă mult mai uşor această boală”, a declarat Gabriela Szabo.
După 14 zile de izolare, Szabo a reînceput mişcarea imediat, chiar dacă deocamdată fără alergări, pe care nu le-a întrerupt niciodată după retragerea din activitate: „Am văzut asta pe pielea mea, cu toate că am rămas un pic fonfăită. Acum nu mai simt nimic, chiar asta am spus tuturor, că am energie. Nici mie nu îmi vine să cred câtă energie am. După 14 zile de stat în casă, chiar am energie foarte mare. Încă sunt precaută în a face sport, dar m-am plimbat pur şi simplu, am făcut o plimbare de 10 km în aer liber, să simt un pic mirosul toamnei, adierea vântului.”
Ea consideră că procentul de 63% al românilor care nu practică niciun fel de activitate sportivă de-a lungul vieţii este foarte mare, ceea ce înseamnă că suntem un popor sedentar.
„De foarte mulţi ani spun că procentul de 63% din populaţia ţării care nu face niciun fel de activitate fizică ar fi cazul să ne dea foarte mult de gândit. Nu întâmplător am spus că noi, oamenii de sport este bine să ne implicăm foarte mult pe partea asta de promovare şi de comunicare către populaţie, în ceea ce priveşte importanţa sportului, pentru că este necesar să schimbăm aceşti algoritmi. Ne-ar plăcea să vedem că 60% din populaţie practică sport şi 40 nu. Pentru că peste 60% este foarte, foarte mult, asta înseamnă că suntem un popor sedentar”, a spus fosta atletă.
Szabo crede că exemplul este bine să vină de la actualii şi foştii sportivi de performanţă ai României, care pot influenţa gradul de sedentarism în rândul populaţiei:
„Eu întotdeauna am dat exemplul Suediei, pentru că ştiu cum este acolo, unde mai mult de jumătate din populaţie este implicată efectiv în activităţi sportive. Acolo, dacă nu ai făcut un triatlon sau un maraton nu eşti în trend. Asta mi-aş dori să văd şi în România, de la cel mai mic, la cel mai mare, oamenii să fie implicaţi în diverse activităţi sportive. Pentru că sportul nu înseamnă doar să alergi, înseamnă mult mai mult, sportul înseamnă să petreci timp în aer liber, să faci excursii, mişcarea are o paletă largă de activităţi. Dar, din păcate, dacă analizăm un pic, vom vedea că oamenii asociază mişcarea doar cu alergarea, şi sport nu înseamnă doar să alergi şi atât. Sport înseamnă şi să joci badminton, sau tenis de masă, sau baschet, sau să mergi cu bicicleta, adică mişcarea poate fi definită în mod diferit. Este de muncă la acest capitol. Dar a fost îmbucurător să vedem la un moment dat campanii pe TV că oamenii este necesar să facă mişcare 30 de minute pe zi, a fost un mesaj bun.”
Pentru tânăra generaţie, exemplul familiei în ceea ce priveşte o viaţă activă este foarte important, consideră fosta campioană olimpică.
„Întotdeauna ne ducem în trecut şi dăm exemplele bune şi ce am neglijat în această perioadă de după ’90. Înainte de 1990, sportul a fost un mod de viaţă pentru România şi pentru români. Era modul în care ne simţeam liberi, mergeam pe munte, mergem la sport tocmai pentru că era un mod frumos de a ne petrece timpul. Rămâneam de dimineaţă până seara afară pentru că nu aveam ce face. Veneam de la şcoală şi fugeam repede afară ca să ne distrăm cu copiii, pentru că televizor nu era, computer nu era. În prezent este necesar să vedem ce facem cu această tânără generaţie care este mult diferită de noi, din toate punctele de vedere, şi cum o motivăm să meargă şi afară.
Eu cred că aici intervine exemplul personal din familie, dacă mama şi tata practică un anumit tip de sport, dacă sunt activi, cu siguranţă şi copilul îşi va dori să fie la fel. Poate că nu vei vedea imediat, dar peste puţin timp, un an, doi, trei, vom vedea că şi copilul vrea să facă acelaşi activități. Eu am fost ministru al spotului şi am pus bazele proiectului Pierre de Coubertin, un proiect pe care l-am derulat prin federaţiile naţionale, de dezvoltare şi de creştere a pepinierelor, pentru că federaţiile sunt cele care îşi cunosc foarte bine nevoile şi regiunile în care îşi pot dezvolta disciplina respectivă”, a mai spus Gabriela Szabo.
Din postura de preşedinte al Clubului Sportiv Municipal Bucureşti, Gabriela Szabo acordă o importanţă deosebită centrului de copii şi juniori: „CSM e un club cu 13 secţii sportive, cu 200 de contracte de activitate sportivă, sportivi, antrenori, tehnicieni, dar cel mai mult ne lăudăm cu centrul de copii şi juniori, unde avem un număr de aproape 2.000 de copii care practică sportul gratuit în aceste centre de handbal, atletism, kaiac-canoe, canotaj, baschet, volei. Dăm o foarte mare importanţă acestui centru de copii şi juniori şi cel mai important este că dăm posibilitatea copiilor de a face sport. Şi ca să ne creştem baza de selecţie, până în februarie 2020 am fost foarte prezenţi în şcoli. Mulţumită sponsorilor am pus bazele programului «Sportul ne uneşte». Urmărim să facem copiii să vină la sport, pentru că, într-adevăr, sportul ne uneşte, aici nu ne uităm la rasă, nu ne uităm la nimic, ne uităm doar la faptul că ne adunăm în acelaşi loc şi ne bucurăm împreună de activitate fizică”.
Fosta campioană a transmis şi un mesaj pentru români, să practice sportul, care s-a dovedit eficient în păstrarea sănătăţii: „Eu am spus întotdeauna, trupul omenesc este construit pentru mişcare, deci este bine să mişcăm trupul, fie că ne place sau nu ne place. Pentru a avea un trup sănătos, este necesar să ne mişcăm”.
Activitate fizică şi covid
Conform unui studiu realizat în Brazilia, riscul de spitalizare al persoanelor care au contractat noul coronavirus a fost cu peste 34% mai mic în rândul persoanelor „suficient de active”. Studiul s-a bazat pe un sondaj efectuat de Universitatea din Sao Paulo în colaborare cu alte centre braziliene de studii superioare şi a cuprins 938 de brazilieni care au contractat covid-19. De asemenea, s-a constatat că riscul de spitalizare a fost mai mare în cazul pacienţilor supraponderali sau obezi, precum şi în cazul persoanele cu niveluri reduse de educaţie şi statut socio-economic, se menţionează în studiu.
În România, absenţa activităţii fizice în rândul populaţiei este una dintre cauzele mortalităţii crescute în rândul pacienţilor cu covid-19, susţine medicul şi conferenţiarul universitar Bogdan-Alexandru Hagiu, de la Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.
Conform celui mai recent Eurobarometru, efectuat de Comisia Europeană în 2018, România se află pe locul 2 în ceea ce priveşte sedentarismul. Potrivit datelor, mai mult de 63% dintre români nu practică niciodată nicio formă de activitate fizică.
Numeroase studii au arătat că o formă de activitate fizică la îndemâna oricui, care ajută la creşterea imunităţii şi la menţinerea sau redobândirea stării de sănătate, este practica yoga. Încă de la începutul pandemiei, premierul Indiei, Narendra Modi, a îndemnat oamenii să practice yoga cât mai des, pentru a se proteja de coronavirus.
„ASANA-ele, posturile pe care le exersăm în practica yoga, îţi fortifică întregul trup, îl detensionează. (…) combinaţiile dintre exerciţiile fizice şi de respiraţie îţi formează un trup puternic, îţi întăresc imunitatea, cresc capacitatea pulmonară”, a explicat premierul indian.
Citiți și:
ASPECTE EZOTERICE dezvăluite în premieră referitoare la ATITUDINEA TRUPEASCĂ (ASANA) (I)
Virgiliu Gheorghe: Vitamina C sau despre cum să tratăm coronavirus Covid-19
Una dintre cele mai cunoscute flori ar putea vindeca noul coronavirus
yogaesoteric
21 ianuarie 2021