de Mihai Ion și Maria Golubnova
instructori yoga, Sankt Petersburg, Rusia
Acest material prezintă punctul de vedere asupra evoluției spirituale în grup, punct de vedere care se bazează pe participarea și practica într-un grup spiritual care are ca ţel într-o primă etapă o trezire accelerată a sufletului și asimilarea nivelului supramental. Ideile prezentate aici se referă în special la fenomenul sinergiei care se manifestă în activitatea unui grup, dar de asemenea sunt prezentate și etapele evoluției spirituale în grup și de asemenea procesul de transcendere a minţii și atingere a stărilor supramentale.
Sinergia
Ce poate să facă un om doar cu mâna stânga sau doar cu mâna dreaptă? Și ce poate el să facă cu ambele mâini?
În multe situații aceasta e nu doar de două ori mai mult, ci în mod radical ceva cu totul nou. De exemplu violonistul sau chitaristul, folosind doar mâna stângă, poate să formeze acorduri, dar nu poate să producă sunetul, iar doar cu mâna dreaptă poate doar să producă sunet, dar nu o melodie. Doar acționând corelat cu ambele mâini, muzicianul redă muzica.
Și doar pentru ca să bați un cui sunt necesare două mâini. Muzica nu este doar suma notelor, un tablou nu este doar suma vopselelor folosite. Și aceste exemple pot continua la nesfârșit…
Organele noastre de simț (văzul, auzul, gustul, mirosul și pipăitul) funcționează fiecare separat, dar numai când se corelează sinergic redau întreaga informație despre lumea din afară. Și cu atât mai mult când se corelează și cu creierul și puterea lui de înțelegere.
SINERGIA (de la grecescul sinergia – colaborare, cooperare) – este o activitate umană colectivă în urma căreia prin procesul interacțiunii dintre membrii unui grup se creează o relație de grup calitativ nouă și de asemenea un tip calitativ nou de energie. În același timp intensitatea acestei energii este mai mare decât suma energiilor individuale componente.
Etapele evoluției spirituale individuale și în grup
Dintr-un anumit punct de vedere se poate descrie evoluția ființei individuale (a conștiinței individuale) ca având următoarele etape:
1) Evoluția spontană prin acumularea experienței personale.
Când ființa se găsește pe primele trepte ale condiției umane în ea încă se manifestă foarte puternic instinctele animalice. Predomină dorința de a trăi cât mai mult și de a obține cât mai multă satisfacție. În aceste condiții evoluția spirituală se produce lent și în cea mai mare parte într-un mod inconștient. Lumea exterioară acaparează întregul interes al ființei.
2) Cristalizarea egoului.
Ființa începe să conștientizeze propria individualitate și unicitate. Simțul „eului” se dezvoltă și capătă o anumită importanţă. Aceasta este prima conștientizare a unui sui-generis „centru” al propriei ființe. În această etapă apar și se intensifică aspirații legate de autoperfecționare. De exemplu în acest stadiu mulți încep să practice yoga sau alte căi spirituale și chiar obțin anumite rezultate. Totuși țelul și aspirația lor sunt încă colorate de ego. Dacă în această etapă aspirația nu se sublimează ca să devină aspirație spirituală, atunci ființa la modul general stagnează. Practica ei devine sterilă (din punct de vedere spiritual) și ființa poate chiar să părăsească acea cale spirituală, considerând că nu este eficientă și să aleagă altă cale. Și din nou, la început obține anumite rezultate, dar dacă ființa rămâne la nivelul egoului, atunci istoria se repetă, chiar și mai multe încarnări la rând.
3) Trezirea sufletului.
În această etapă sufletul ființei în cauză (VIJNANAMAYA KOSHA) se activează din ce în ce mai mult și ființa începe să aibă momente de legătură cu propriul său suflet, la început sub forma unor străfulgerări intuitive, iar după aceea sub forma unor stări supramentale (cu alte cuvinte, momente de transcendere a minţii și egoului). În această etapă ființa începe să conștientizeze ca Centru al ei propriul suflet (JIVATMA). Treptat se trezește o autentică aspirație spirituală care vine și este hrănita de către suflet. În această etapă alternează perioade de trăire a unor stări obișnuite de conștiință (când ființa se identifică cu egoul) cu momente sau perioade de identificare cu sufletul. În această etapă ființa de asemenea poate să aibă momente chiar de revelare parțială a Eului Suprem (ATMAN), dar în același timp în această etapă ea se confruntă cu teste spirituale.
4) Etapa revelării Eului Suprem (ATMAN).
Ființa descoperă că Centrul ei (Inima Spirituală) este în afara spațiului și a timpului și este într-o profundă fuziune cu Inima lui Dumnezeu.
5) Etapa fuziunii complete cu Dumnezeu.
În această etapă ființa descoperă că Centrul ei este identic cu Inima Universală a lui Dumnezeu.
În general etapele 4 și 5 au ca punct de plecare starea de completă trezire a sufletului, condiție în care ființa în mod firesc și natural trăiește la nivel supramental și nu se mai identifică cu structurile inferioare (corpul fizic, mintea, egoul, simțurile etc).
Când vorbim despre evoluția în grup trebuie să ținem cont de faptul, că atunci când se crează un grup spiritual, participanții se află la etape diferite ale evoluției individuale (de regulă majoritatea se află în etapa a doua, cristalizarea egoului). Pentru ca grupul să fie cu adevărat spiritual este necesar ca cel puțin coordonatorul grupului să se afle într-o etapă mai avansată (cel puțin în etapa a 3-a, etapa trezirii sufletului). Dintr-un anumit punct de vedere, etapele prin care trece grupul spiritual ar putea fi următoarele:
1. Etapa de formare a grupului. Un anumit număr de oameni se grupează în jurul unei anumite persoane sau, ca să spunem așa, în jurul unui subiect comun sau a unei idei comune. Ei sunt animați de un interes comun. Se declară înființarea grupului și se definesc anumite reguli generale și o anumită activitate de grup.
2. Etapa social-intelectuală. Activitatea grupului trezește și animă interesul în toți participanții la nivel intelectual. În cadrul grupului putem întâlni diferite motivații de a participa la activitățile de grup. Există motivația de ordin intelectual, de exemplu studiul anumitei teme, dar de asemenea se manifestă din ce în ce mai puternic și o motivație de ordin social: prietenia și comunicarea cu ceilalți participanți. La acest nivel începe deja să se manifeste efectul sinergic, dar de cele mai multe ori cei mai mulți dintre participanți deocamdată nu conștientizează clar acest efect.
3. Etapa transcenderii conştiente a egoului și trezirii sufletului în grup. În această etapă grupul este cel mai vulnerabil deoarece participanții se confruntă atât cu teste individuale, cât și cu teste de grup. Ies la suprafață conflicte, antipatii, egoisme în relațiile dintre membrii grupului și în atitudinea interioară față de grup ca întreg. Una dintre cele mai subtile tentații sunt ideile de tip „pentru mine e mai simplu și mai ușor dacă evoluez singur”. Deoarece lucrurile nu curg la fel de ușor ca mai înainte (când se manifesta energia începutului) există tendința superficială (tentația) să se considere că grupul a devenit ineficient și că se pierde vremea. Participanții care pică repetat la aceste teste la un moment dat părăsesc grupul, ei înșiși, de bună voie. La cei care rămân se dezvoltă treptat conștiința de grup, un autentic sentiment de fraternitate și responsabilitatea. Aspirația spirituală de a evolua în grup devine motivația principală de a participa la grup. În finalul acestei etape rămân doar aceia care cu adevărat conștientizează profund, nu numai la nivel intelectual, că evoluția în grup accelerează evoluția individuală a fiecărui participant în parte. Ei înțeleg că activitatea și țelul grupului sunt mai importante decât dorințele, interesele și țelurile individuale și atunci când este necesar sunt gata să sacrifice preocupările și interesele individuale în interesul grupului. Când toți participanții rămași în grup împărtășesc acest punct de vedere legat de grup, grupul în mod natural trece la etapa următoare. Putem spune că atunci toți participanții rămași se află deja în a treia etapă a evoluției individuale (etapa trezirii sufletului) sau chiar mai sus.
4. Etapa de expansiune a conștiinței. În această etapă participanții culeg din plin roadele eforturilor lor anterioare. În practicile și acțiunile de grup sinergia se manifestă foarte intens și în mod evident pentru toți participanții.
Unele obstacole și teste specifice evoluției într-un grup spiritual
Când reușim să depășim toate tendiniţele și testele care ne dezbină și ne fac să ne izolăm de ceilalți, atunci creăm un grup spiritual, instrument cu ajutorul căruia putem cu adevărat atinge rezultate spirituale foarte înalte. Testele spirituale nu ocolesc pe nimeni indiferent de faptul că se află sau nu într-un grup. Fiecare om în fiecare moment are de ales (fie este conştient sau nu): voința proprie (egoul) sau voia lui Dumnezeu. De cele mai multe ori omul obișnuit nu conștientizează această alegere, pentru că în cea mai mare parte a vieții sale el se identifică cu egoul, iar egoul nu poate în mod conștient să aleagă spiritualitatea, pentru că aceasta ar însemna moartea sa. Această alegere are loc la nivelul sufletului. Iar depășirea nivelului egoului și trecerea pe nivelul sufletului se realizează mult mai ușor în condițiile evoluției spirituale în grup.
Testele spirituale în grup sunt mai complexe decât testele individuale: întotdeauna ai pe cine să învinuiești. Este mult mai comod să căutam pricina nereușitelor noastre în afară și să ne considerăm o nevinovată victimă a acțiunii altora. Dar și în acest caz trebuie să ținem cont că legea rezonanței este implacabilă: orice reacție care se produce în noi datorită unor evenimente exterioare scoate la iveală de fapt o anumită problemă de-a noastră. Problemele nu sunt exterioare, ele sunt în noi înșine. Când ne aflăm într-un grup spiritual avem la dispoziție mai multe „oglinzi” în care putem să ne vedem pe noi înșine. Și întotdeauna putem alege să nu răspundem cu aceeași monedă și să nu întreținem rezonanțe joase.
Unul dintre principalele obstacole cu care ne confruntăm într-un grup spiritual este insuficientă conștientizare a importanței evoluției în grup. Mulți consideră aceasta ca fiind doar ceva facultativ sau doar un mod plăcut de a-ți petrece timpul liber. Iar când apar anumite probleme personale, fără să se gândească prea mult, își schimbă prioritățile și pun pe primul loc necesitățile lor personale și, în funcție de dimensiunea problemelor lor, acordă din ce în ce mai puțin timp participării în grup. În consecință ei obțin din ce în ce mai puține rezultate în grup. În cele din urmă ei părăsesc grupul argumentând că grupul a devenit ineficient.
Deseori situația e de aşa natură că fiecare dintre participanți luat individual este minunat, având o atitudine interioară frumoasă și având aspirație spirituală, dar când ei se întâlnesc împreuna într-un grup la fiecare în parte începe să se manifeste egoul în felul său și nu pot nicicum să ajungă la o înțelegere. Acesta este un test spiritual la nivel de grup.
Dar deși testele în grup sunt mai complicate rezultatele pe care le putem obține într-un grup spiritual sunt incomparabil mai mari. Când toți participanții din grup aspiră în mod necondiționat către unul și același țel spiritual, în condițiile în care există iubire și nu mai există îndoieli, putem spune că atunci țelul este aproape atins.
Etapele transcenderii minţii și atingerii stărilor supramentale
În general procesul transcenderii minții are loc în a treia etapă a evoluției spirituale individuale (etapa trezirii sufletului), deși este posibil să avem astfel de experiențe și în etapa a doua (etapa cristalizării egoului), dar atunci ele apar rar, numai spontan (ca de exemplu când suntem îndrăgostiți) și cel mai adesea ele nu sunt conștientizate ca niște foarte prețioase momente de natură spirituală. Putem defini această perioadă a vieții etapa trăirilor spontane și neintenționate a momentelor de transcendere a minţii (trezire a sufletului). De fapt această situație este caracteristică majorității oamenilor de pe această planetă, care se află în etapa cristalizării egoului și aceasta se poate întinde pe durata întregii vieți dacă ei nu încep să evolueze spiritual în mod conștient.
Când ființa trece la etapa trezirii sufletului (a treia) aceste momente de transcendere spontană a minţii sunt trăite din ce în ce mai des și ființa conștientizează importanța și necesitatea acestei realizări și face eforturi conștiente în această direcție. Cu toate acestea mulți se confruntă cu o situație paradoxală: în ciuda aprofundării capacității de conștientizare ființa nu este capabilă să evoce astfel de momente la voință. Majoritatea încercărilor de a transcende mintea în mod intenționat sunt fără succes și chiar într-o anumită măsura inhibă capacitatea spontană de a avea astfel de trăiri. Aceasta este etapa tranzitorie a eforturilor individuale nefructuoase și ea este caracteristică celor care se străduiesc să transceandă mintea cu ajutorul minţii, ceea ce este imposibil. Tehnicile de transcendere a minţii folosesc anumite trucuri care determină mintea discursive să se deconecteze temporar sau să lase din mână hățurile controlului tiranic asupra ființei. Dar atât timp cât practicantul încă nu a asimilat acest mecanism specific el încearcă cu mintea, din memorie, să recreeze stările pe care le-a trăit spontan în trecut. Dar aceasta dinamizează și mai puternic mintea și împiedică transcenderea ei. De exemplu, unul din participanți a povestit că la un moment dat a avut o experiență mai deosebită de trăire a unei stări supramentale în timpul tehnici de laya yoga, dar după aceea lui nu i-a mai reușit să repete aceasta, pentru că era prea atașat de rezultat, se aștepta ca experiența sa se repete și se străduia să recreeze cu mintea o starea asemănătoare.
Cu toate acestea practica în grup și ajutorul unui ghid spiritual sau chiar a unui adept mai avansat și mai experimentat în aceste trăiri pot să ajute în mod semnificativ la depășirea acestui obstacol. Deși la mod individual practicanții se confruntă cu dificultăți, în majoritatea cazurilor efectul sinergiei grupului facilitează transcenderea minţii și a egoului. Aceasta reprezintă deja ceva mai mult decât trăirile spontane neintenționate. De asemenea practica în grup îi ajută pe aspiranți să acorde o atenție mărită stărilor trăite.
Treptat practicantul asimilează mecanismul descris mai sus, al transcenderii minţii și egoului și trăiește din ce în ce mai des scurte momente de trăire la nivel supramental. Putem spune atunci că el deja a trecut la etapa următoare: etapa unor scurte trăiri la nivel supramental care se ating aproape la voința, în mod conștient. De exemplu, la un moment dat, unul din participanți, când se afla în metrou, a început să practice procesul de conștientizare a Centrului ființei. La un moment dat conștiința a început să se dilate, iar el simțea acest proces ca fiind pulsatoriu. După un anumit timp el a început să simtă centrele ființelor umane care-l înconjurau. El avea percepția foarte clară a faptului că ele (centrele ființelor) „dorm” și abia dacă au o vagă strălucire. Atunci el a fost cuprins de un sentiment de iubire și compasiune față de aceste suflete și a simțit o dorință foarte mare să le ajute să se trezească.
Pentru atingerea stării supramentale de un foarte mare ajutor este înțelegerea profundă a acestui proces. Pentru aceasta este necesar să fie luate în considerare anumite aspecte care sunt legate de aşa-numitele tehnici „momentane”:
- Transcenderea minţii și trecerea la nivel supramental nu este un proces liniar sau cumulativ. Mai degrabă putem spune că acesta este un salt cuantic al conștiinței.
- Cu toate acestea există și un proces cumulativ. Cu cât practicăm mai mult cu atât mai des trăim momente de stare supramentală (când mecanismul este deja asimilat). Mai mult decât atât, treptat se dezvoltă (prin acumulare de experiență) abilitatea de a rămâne la nivel supramental pe perioade mai lungi de timp. Aceste aspecte marchează progresul nostru.
- Tehnicile „momentane” de transcendere a minţii, aşa cum am arătat mai devreme, suspendă (deconectează) doar temporar mintea care, dacă nu o controlăm, se conectează din nou destul de repede. Din această cauză la început trăirea stărilor supramentale nu durează prea mult: câteva clipe și apoi mintea se conectează din nou și e necesar din nou să o deconectăm.
- Pentru atingerea nivelului supramental nu este suficient doar să transcendem mintea. Este de asemenea necesar ca structura supramentală (VIJNANAMAYA KOSHA) să fie suficient de dinamizată în momentul deconectării minții. Dacă nu este întrunită această condiție atunci conștiința trăiește o stare ca un fel de gol, dar care nu e vid beatific, ci mă degrabă inconștiență. Pentru energizarea structurii supramentale ajută foarte mult dinamizarea și conștientizarea centrilor superiori de forță și de asemenea procesele de sublimare a energiei de pe nivelurile inferioare și grosiere pe niveluri mai înalte și mai subtile.
Etapa următoare este etapa trăirilor supramentale de mai lungă durată. Folosind nivelul supramental ca punct de plecare practicantul „plonjează” în adâncurile propriei sale ființe și ale Universului, explorează nebănuite dimensiuni supramentale ale realității. Despre aceasta nu se poate vorbi prea mult deoarece această realitate se află dincolo de sensul obișnuit al cuvintelor oricărui limbaj uman. Uneori noi putem doar să facem unele aluzii la ceea ce este pe aceste niveluri, folosind cuvintele în sensul lor figurativ și simbolic. În această etapă practicantul poate să experimenteze și să perceapă lumile și nivelurile de existenţă familiare și omului obișnuit, dar el face aceasta dintr-o perspective supramentală. Atunci existenţa în plan fizic capătă un sens și o lumină nouă sau de asemenea el se poate cufunda în sine însuși tot mai adânc până la revelarea Sinelui Suprem (ATMAN).
În general, etapele amintite mai sus, nu sunt separate într-un mod foarte distinct. Foarte adesea ele sunt amestecate. Cu alte cuvinte practicantul poate să aibă în aceeași perioadă a vieții și trăiri spontane neintenționate și scurte trăiri supramentale de moment, la voință și de asemenea și stări supramentale de lungă durată. Noi am descris aici aceste etape doar cu scopul de a ajuta pentru o mai bună înțelegere a procesului de atingere a nivelului supramental și de transformare a ființei ca urmare a acestor trăiri. Aceasta poate să ajute fiecăruia să-și evalueze propriul progres pe calea spirituală.
Efectul sinergic al practicii în grup
A) Trăirea momentului prezent
Dintr-un anumit punct de vedere se poate spune că o cale spirituală este o cale de revelare a Centrului spiritual sau a Inimii spirituale a ființei. Când în ipostaza de centru a ființei este egoul, ființa percepe timpul ca derulări separate: trecutul, prezentul și viitorul, iar mintea obișnuită nu poate să conștientizeze (nu poate să surprindă) momentul prezent. Aşa se întâmplă chiar și atunci când nouă ni se pare că mintea este focalizată asupra evenimentelor prezentului, deoarece o funcţie firească a minţii este procesul constant de corelare a aspectelor percepute cu aspecte din trecut (adică cu informația din memorie pentru a identifica ceea ce se petrece) și cu aspecte din viitor (adică cu așteptările și dorințele pe care ființa aspiră să și le împlinească).
În etapa trezirii sufletului, în momentele când ființa conștientizează ca centru al său sufletul, ea este cu adevărat capabilă să trăiască în momentul prezent. De aceea se poate spune că trăirea în momentul prezent este amprenta stării de trezire a sufletului.
Aici este necesar să facem unele observații bazate pe experiența acumulată în cadrul grupului: în primul rând prin expresia „trăire în momentul prezent” sau „a fi în momentul prezent” noi NU numim o anumită tehnică de transcendere a minții, ci denumim chiar acel aspect al trezirii sufletului, când temporar se suspendă identificarea cu mintea și egoul, iar unul dintre primele efecte este chiar abilitatea de a surprinde și conștientiza momentul prezent ca singur moment cu adevărat real. Dar de asemenea putem într-un mod perfect îndreptățit să denumim această stare „pură existență” sau „stare de prezență deplină”. Dealtfel putem spune că această stare este baza sau începutul oricărei stări supramentale.
Pe de altă parte aceste denumiri indică și anumite tehnici pentru atingerea nivelului supramental, specifice sistemului JNANA YOGA: conștientizarea momentului prezent, conștientizarea faptului că „eu sunt” sau „eu exist”. Aceste tehnici sunt foarte eficiente în practica în grup datorită efectului sinergic de multiplicare prin reflectare, dar pentru practica individuală ele sunt mai puțin accesibile, în special când mintea și egoul sunt foarte active. În practica individuală s-au dovedit mai adecvate alte tehnici pentru transcenderea minţii, cum ar fi: observarea propriilor gânduri, conștientizarea procesului respirației, conștientizarea hiatusului dintre două respirații, dintre două gânduri etc.
Când grupul nostru abia începuse să se formeze aproape toți participanții se aflau în etapa trăirilor unor momente spontane, neintenționate, de trezire a sufletului. După perioada de timp de selecție au rămas în grup doar aceia pentru care aspirația către trezirea sufletului a devenit o aspirație mai conștientă.
Noi am remarcat că la început transcenderea minţii și trăirea în momentul prezent la modul individual (cu alte cuvinte în afara grupului) se produceau doar spontan în momente privilegiate. Cu toate acestea, în cadrul grupului aceste aspecte erau experimentate mult mai ușor. Oare lucrurile se petrec astfel? Răspunsul constă în faptul că în grup se produce efectul sinergic de transmitere și multiplicare prin reflectare în conștiințele celor prezenți. În momentele când există o stare de armonie între participanți conștiințele lor sunt asemenea oglinzilor. Consacrarea fructelor întâlnirilor de grup și aspirația comună sinceră a participanților atrage susținerea subtilă din partea forțelor divine (din partea îngerilor, a ghizilor spirituali, a Marilor Puteri Cosmice și chiar din partea lui Dumnezeu Tatăl). Într-o astfel de atmosferă încărcată, când unul dintre participanți intră în stare supramentală (spontan sau la voință) aceasta acționează precum o scânteie într-un rezervor cu combustibil. Starea lui se intensifică și se transmite cu ușurință la ceilalți prin efectul amintit mai sus. Deseori în calitate de „canal ocult” pentru transmiterea stărilor sunt anumite organe de simț și de acțiune și unul dintre cele mai efective este vorbirea inspirată (VAK). Este foarte important ca cel/cei care ascultă să fie deschiși și foarte atenți, pentru a recepta nu numai informația la nivel intelectual dar de asemenea și starea pe care o transmite cel care vorbește. Atunci conștiințele ascultătorilor „se aprind” într-o măsura mai mare sau mai mică (în funcție de deschiderea lor) și ei încep să reflecte aceeași stare. Sufletul lor (VIJNANAMAYA KOSHA) începe să rezoneze pe aceeași undă și ei devin de asemenea focare de emisie ale aceleași stări, care la rândul ei se reflectă în ceilalți. În acest fel se produce efectul de multiplicare prin reflectare în conștiințele participanților.
Deși la modul individual mulți încă continuă să se confruntau cu dificultăți în transcenderea minţii, treptat (și într-o anumită măsură pe nesimțite) ei asimilau prin rezonanţă trăirea în momentul prezent și capacitatea de a intra în această stare din ce în ce mai ușor.
B) Conștientizarea Inimii spirituale în grup
Când trăirea în momentul prezent a devenit o stare destul de accesibilă în cadrul întâlnirilor grupului am început să practicăm în grup următoarea tehnică. Unul din participanți se așează în centru, în timp ce ceilalți se așează pe margine, în jurul lui. După consacrare participanții intră în stare de trăire a momentului prezent, iar pentru aceasta fiecare folosește tehnica cea mai potrivită pentru el. După aceea, pe fondul acestei stări, fiecare se focalizează să-și conștientizeze propriul Centru (centrarea în Inima Spirituală) ca focar al stării de existenţă „aici și acum”. Când conștientizarea Centrului devine suficient de clară și distinctă participanții de pe margine își direcționează atenția asupra celuia care este în centrul cercului, străduindu-se să conștientizeze Centrul lui individual și interacțiunea acestui Centru cu propriul său Centru (al celui de pe margine). În acest timp cel care este în centrul cercului continuă să-și conștientizeze propriul său Centru individual.
Un aspect specific care s-a observat în timpul acestei tehnici constă în faptul că mulți dintre cei care au fost la un moment dat în centrul cercului au conștientizat propriul Centru individual mult mai ușor și într-un mod mai intens decât prin practica individuală. Iar unii dintre participanți care se aflau pe margine au trăit starea care se poate numi concordia – „inima comună” (ceea ce printr-o practică individuală în general este aproape imposibil de trăit). În asemenea momente se producea foarte ușor identificarea și fuziunea la nivelul inimii spirituale, stare în care Centrul nostru individual și Centrul persoanei care se găsea în centrul cercului formau un unic Centru, iar uneori o asemenea fuziune cuprindea toate Centrele individuale.
Concluzie
Imaginați-vă un grup spiritual de persoane pentru care nivelul supramental este foarte ușor accesibil la voință. Într-un asemenea grup când cineva relatează o trăire spirituală de-a sa, dacă ascultătorii ascultă cu atenție, aflându-se deja la nivel supramental, atunci ei pot foarte ușor și profund să asimileze această trăire. Deoarece nivelul supramental este doar începutul unei autentice călătorii spirituale acest fenomen de transmitere și asimilare a experiențelor individuale ale altora este foarte important. Acest fenomen ne permite să ne accelerăm mult propria evoluție spirituală prin aceea că noi asimilăm nu numai experiențele și realizările proprii, individuale, dar de asemenea și realizările altor participanți, prin însăși acest fenomen de asimilare care se produce conștient și efectiv când ne aflăm la nivel supramental.
Dealtfel aceste efecte sinergice de grup des au loc foarte des în timpul exemplificărilor spirituale susținute de ghidul nostru spiritual Grieg. Cu toate acestea adesea un important obstacol în trăirea acestui fenomen este ignoranța, în special în forma ideii preconcepute subconștiente de la nivelul egoului că noi suntem ființe total separate între ele. Noi credem cu tărie și de asemenea sperăm că o mai adâncă înțelegere a acestui efect sinergic al grupurilor mari de yoghini poate să elimine această formă de ignoranță și să ne permită să ne integrăm într-un mod mult mai eficient în câmpul subtil al unor asemenea exemplificări colective și în acest fel să atingem fără efort stări spirituale foarte înalte.
Pe de altă parte asimilarea nivelului supramental de către un mare număr de oameni poate să accelereze foarte mult saltul spiritual al întregii umanități pe alt nivel de conștiință, salt care este foarte necesar și binevenit să se producă în această perioadă.
Citiți și:
Cunoaşte-te pe tine însuţi – Reguli de aur pentru desăvârşirea spirituală
Unele obstacole psihomentale care ne blochează deschiderea spirituală
yogaesoteric
17 octombrie 2012
Also available in:
Français