Egregorul – Forța ocultă, transformatoare a unui grup unit, fratern, solidar

Cunoaştem anumite aspecte despre inconştientul colectiv, despre memoria colectivă și chiar despre arhetipurile identificate de Jung. Sub toate aceste denumiri ne referim la un fenomen mai puţin familiar majorității oamenilor, dar înscris în noi toți: egregorul. Însă, dacă suntem capabili să generăm împreună această conștiință de grup, înseamnă că și ea are puterea de a acționa asupra noastră…

Un egregor este produs de un puternic curent colectiv de gândire. Atunci când mai multe persoane se focalizează împreună cu o anumită intensitate asupra aceluiaşi subiect, dezvoltă o energie comună.

Cunoaştem deja toate aceste efecte stimulante, care se pot observa când împărtăşim cu ceilalţi proiecte pasionante sau un moment efervescent. Activităţile desfăşurate în cadrul unor grupuri unifică trăirile tuturor participanţilor într-o conştiinţă colectivă, care pare că dirijează grupul. Atunci are loc în noi un anumit proces.

O emoţie activează atomii celulelor noastre, transformându-ne trupul într-o pilă electrică, capabilă să-şi fabrice propria energie. Astfel că, doar prin forţa emoţiilor mutuale şi chiar fără să ne dăm seama de aceasta, sursele noastre de energie se interconectează, formându-se astfel o alta, mult mai mare, globală.

Odată branşaţi unii cu alţii, vibrăm pe aceeaşi lungime de undă. Tensiunea este atunci suficient de mare pentru a da naştere unui spirit al grupului. „Biochimistul Rupert Sheldrake ne vorbeşte despre câmpurile morfogenetice. Starea unui individ exercită o forţă asupra stării altuia. Acest transfer, prin fenomenul de rezonanţă ocultă, le va influenţa comportamentul şi gândurile”, explică Rosa Caire Deteve, formatoare în psihologia cuantică. Însă acest spirit al grupului nu este rezultatul pasiv al unui instinct gregar. Pierre Mabille, medic şi antropolog, consideră că egregorul posedă „o personalitate diferită de cele ale indivizilor care îl formează”. Cunoaştem de pildă faptul că la scară personală un gând înrădăcinat de foarte mult timp în conştiinţa unui om sfârşeşte uneori prin a scăpa de sub controlul gândirii conştiente, devine automat şi va acţiona asupra acelui om atât timp cât acesta îl va alimenta prin credinţele lui.

În aceeaşi manieră, egregorul este o entitate vie. El se comportă ca un acumulator de energie, hrănit de sentimentele, dorinţele, idealurile sau temerile membrilor săi. Cu cât aceştia sunt mai numeroşi, cu atât egregorul este mai capabil să le influenţeze existenţele.
„Din momentul în care cel puţin două persoane împărtăşesc o viziune comună, ele formează un egregor. Unii egregori vor avea o viaţă scurtă, alţii vor traversa secole. O poveste de dragoste poate dura câteva zile, egregorul Bisericii Catolice are peste 2000 de ani”, ne spune Alain Brethes, care a studiat mult despre acest fenomen.

Tot el a grupat egregorii în trei categorii. Egregorii neutri sunt cei mai numeroşi. Aceştia reprezintă amiciţiile din cartier, cercul colegilor sau grupurile de prieteni pe perioade mai lungi. Aceşti egregori nu sunt prea influenţi în planul gândurilor. Oamenii împărtăşesc unele aspecte, însă îşi trăiesc viaţa cotidiană fără ca acest egregor să aibă o incidenţă semnificativă asupra psihicului lor.

Apoi găsim egregorii aşa-zişi limitativi. Aceştia sunt egregorii egoului. Persoanei se impune să adopte credinţele şi schemele comportamentale ale grupului. Este cazul partidelor politice şi al religiilor. Sunt fără îndoială egregorii cei mai puternici, căci sunt cei mai longevivi şi răspândiţi în masă.

Egregorul se bazează adesea pe o reprezentare. Şi, din cele mai vechi timpuri, societăţile au asociat credinţele cu o fortăreaţă simbolică. Or, simbolul este chiar fiinţa umană care îşi proiectează gândurile. Egregorul este manifestarea unei energii orientată către împlinirea sa.

Tipic, steaua lui David, crucea latină sau simbolul yin-yang servesc drept suport de vizualizare şi punct de întâlnire între membri, care, sărbătorindu-şi credinţa, îşi cultivă şi egregorul specific. La extrema acestei categorii îi găsim pe radicali, găsim găştile şi sectele.

În sfârşit, egregorii fecunzi sunt cei care elevează conştiinţa, care izbutesc să unească şi să solidarizeze, care exprimă valori ca dreptate, echitate şi bunăvoinţă. Acestea sunt energii utile comunităţii internaţionale, care formează curente ca psihologia umanistă, asociaţii umanitare şi mişcări spirituale contemporane.

Să alegem cu inima arhetipul universal de care aparţinem

„Observaţi o cină între prieteni; există întotdeauna cineva care îi face pe ceilalţi să râdă, cineva care face gafe etc. Fiecare joacă un rol pe care îl abandonează când merge înapoi acasă. În felul acesta îşi întreţin multe grupuri egregorul.
Vizionarea unui meci de fotbal, întoarcerea copilului de la şcoală sau prânzul cu familia… Facem permanent naveta între aceste zone sociale invizibile, foarte condiţionate. Chiar şi cineva care ar vrea să scape de acest fenomen plecând, retrăgându-se pe o insulă pustie se raliază totuşi la un egregor – cel al oamenilor care aspiră să se izoleze pe o insulă pustie”, argumentează acelaşi autor.

Această amprentă poate totuşi să ne lase impresia, uneori dură, că suntem prizonieri în existenţa altora. Din acest motiv, nu este cazul să confundăm egregorul cu fenomenul de posesiune.

Dacă vrem să ieşim dintr-un egregor este necesar să părăsim acel grup de oameni sau ideile care ne leagă de el. Uneori poate fi dificil, însă e singura modalitate. Într-un asemenea caz psihoterapia poate ajuta la conştientizarea faptului că valorile cercului nostru sau ale comunităţii noastre ne parazitează energetic.

Însă părăsirea unui egregor nu este decât ocazia de a ne integra în altul. Un stil de viaţă matur ne va permite în schimb să ne alegem întotdeauna cu inima sursele de inspiraţie. „Căci”, insistă Alain Brethes, „nu putem să ne sustragem. Totul este egregor. Este arhetipul universal, cel care ne condiţionează reprezentările.”

Atunci când un copil se naşte și inspiră prima oară se raliază deja la egregorul familiei în care sosește, dar, în mod egal și la egregorul țării sale și al istoriei tării sale. Nou-născutul inhalează o cantitate de energie colectivă care nu-i aparţine la propriu și care va deveni a sa.

Egregorul este contrapartea psihică a unul grup uman, adaugă Brethes. Trăieşte deci în acelaşi timp într-un plan psihic. În mijlocul fiinţelor care-l alcătuiesc, şi într-un plan subtil. Acesta este un spațiu intermediar care ne leagă de dimensiunea noastră profundă. Prin intermediul său comunică energiile subtile ale unora și ale altora, care, unificate, formează egregorul. Nu este nevoie aşadar să fim fizic împreună, egregorul este ca un negativ al experienţelor pe care le trăim, o realitate alternativă în care suntem unii în prezenţa celorlalţi.

Raportul dintre caracterul invizibil, nepalpabil al acestei energii şi puterea sa foarte tangibilă îi dovedeşte dimensiunea ocultă. Şcolile ezoterice utilizează egregorul ca pe un puternic instrument divinatoriu.

În prezent ştiinţa sacră tinde şi ea să pună stăpânire pe fenomen. Dar este întotdeauna alegerea noastră dacă folosim această forţă respectând principiile dumnezeieşti pentru a acţiona doar în sens benefic.

Emoţie colectivă la scară globală

De mai bine de cincizeci de ani, o teorie mai puţin cunoscută publicului larg este pe cale să revoluţioneze toate cunoştinţele asupra conştiinţei umane.
Proiectul Conştiinţei Globale este un experiment parapsihologic iniţiat în anul 1998 în cadrul prestigioasei Universităţii din Princeton, din Statele Unite. Iniţiativa, care reuneşte oameni de ştiinţă şi ingineri, caută să dovedească existenta unei activităţi energetice universale, prin intermediul unui generator aleatoriu de numere, un mic dispozitiv conceput iniţial pentru a detecta mişcările gândurilor unui cobai.

După ce şi-a dovedit eficacitatea asupra unei singure persoane umane, aparatul, botezat Egg, este testat asupra unui grup. Au fost adunate treizeci de persoane şi au fost invitate să vorbească şi să se mişte după bunul lor plac. Aparatul de măsură, plasat într-un colţ al camerei, nu reacţionează. Însă atunci când i se cere grupului să se aşeze şi să mediteze împreună, aparatul pare să capteze o sinergie şi trasează o curbă. Descoperirea are efectul unei bombe în comunitatea științifică.

Imediat, zeci de aparate Egg sunt trimise în toate colțurile lumii, de la Alaska până în Fiji, cu scopul precis de a afla răspunsul la această întrebare: este oare posibil să se detecteze o emoție colectivă la scară planetară?

Primele rezultate sunt uimitoare: cu ocazia funeraliilor lui Lady Diana, aparatele înregistrează până și în China o variație a câmpului psihic. În momentul de faţă 65 de generatoare sunt poziționate în diferite ţări, dintre care două în reţea, ele înregistrează încontinuu encefalograma terestră.
De fiecare dată când un eveniment nou se produce, sunt înregistrate fluctuaţii. Cu cât acest eveniment este mai puternic și mai mediatizat, cu atât aceste fluctuaţii sunt mai importante.

Informaticianul Pierre Macias găzduieşte cele două Egg franţuzeşti, la Toulouse: „Fluxul de date al detectoarelor tinde să se îndepărteze de valorile așteptate atunci când se produce un eveniment public ce concentrează gândurile şi emoţiile unui mare număr de oameni. În ziua atacului terorist din 11 septembrie 2001, probabilitatea ca aceste detectoare să înregistreze o asemenea variație «prin hazard» era de ordinul 1 la un milion…

Încă nu ştim să explicăm aceste relaţii subtile între evenimente importante pentru omenire şi datele obținute matematic, însă ele sunt de necontestat în ziua de astăzi. Aceste rezultate arată faptul că lumea fizică şi lumea spiritului uman sunt legate printr-o relație încă necunoscută.”

Toți suntem responsabili de viitorul plantei

Acum jumătate de secol vizionarul teolog, filosoful şi iezuitul Pietre Teilhard de Chardin a emis conceptul de „noosferă”, un concept ce se referă la un fel de cortex cerebral al Pământului.

Oamenii şi animalele sunt neuronii unui sistem de reţele aflat într-un continuu proces de transformare care face parte dintr-un misterios şi uimitor sistem de comunicare.

Privită din această perspectivă, salvarea, eliberarea la nivel mondial este de fapt o „masă critică” a conștiinței anumitor entităţi prezente aici, care înţeleg eliberarea absolută a tuturor celorlalte elemente de pe Pământ.

Aceste fiinţe se unesc cu celelalte elemente venind astfel în ajutorul sau eliberarea planetei. Aşadar, înțelegerea acestui eveniment revelează faptul că nu există „ceilalți”, ci doar un singur „Eu”, diversificat în interiorul sistemului. Este procesul unei dimensiuni eterne, convingerea prezentă în multe culturi: „nu putem rupe niciun fir de iarbă fără să influenţăm întreaga planetă”.

Noosfera este formată din toate creaturile vii (aceştia sunt „neuronii”), cuprinzând un întreg sistem de comunicare („fibrele nervoase”). Egregorul planetei în care putem cultiva şi reactiva valorile autentice ale existenței – afecţiune, solidaritate, non-violenţă, pace lăuntrică, altruism, înţelepciune, conectarea la ritmurile și legile universale, comuniunea cu sacrul – depinde cu adevărat de ce tip de viziune hrănim şi ce acţiuni alegem să facem.

Suntem complet responsabili de prezentul pe care îl trăim. Ce hotărâm în privinţa viitorului?

Articol preluat din Revista Yoga Magazin Nr. 91/92.



Citiți și:


Ne îndreptăm către un salt de conştiinţă la nivel planetar (I)

Un studiu recent al psihologilor de la universitatea din Chicago confirmă într-un mod indirect legea rezonanţei oculte

Conştiinţa – de la atom la fiinţa umană

yogaesoteric
28 octombrie 2019



Also available in: Français

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More