Giganții acționari din umbră: BlackRock, Vanguard, State Street dețin acțiuni la aproape toate companiile importante. Stăpânii lor sunt realii guvernatori iar „concurența” între companii nu este decât spectacol
Walther Rathenau (1867-1922) scria la 24 decembrie 1921 în Wiener Freie Presse: „Trei sute de oameni foarte apropiaţi între ei ghidează mereu destinele economice ale continentelor și tot ei decid cine le sunt succesorii”.
Recolta digitală ‒ BlackRock, Vanguard, State Street: Acționarii din umbră
Ei nu vând semințe. Nu dețin tractoare. Nu administrează depozite și nu expediază cereale. Dar BlackRock, Vanguard și State Street sunt printre cei mai puternici actori din agricultura mondială.
Împreună, acești trei administratori de active controlează active în valoare de peste 26 de trilioane de dolari ‒ mai mult decât PIB-ul Statelor Unite și al Indiei la un loc. Aceștia dețin acțiuni la aproape toate companiile agricole importante: Bayer, Cargill, ADM, Nestlé, Deere & Co și multe altele. Ei nu sunt concurenți. Sunt coproprietari. Și prin această proprietate, ei guvernează.
Acesta nu este capitalismul concurențial. Este capitalismul unei coordonări silențioase.
Aceste firme nu este nevoie să dicteze politica. Ele modelează terenul pe care se face politica. Influența lor este structurală, nu una dramatică. Este exercitată prin intermediul consiliilor de administrație, al rezoluțiilor acționarilor și al fluxurilor de capital. Și este în mare măsură invizibilă pentru public.
Însă efectele sale sunt omniprezente.
Conform raportului Food Barons 2022 al ETC Group, BlackRock, Vanguard și State Street dețin participații dominante în întregul lanț agroalimentar ‒ de la semințe și produse chimice la supermarketuri și platforme logistice. În multe sectoare, acestea sunt primii trei acționari ai tuturor firmelor importante. Asta înseamnă că o simplă „concurență” între companii precum Bayer și Syngenta, sau Nestlé și PepsiCo, nu este decât de spectacol. Iar adevărata putere se manifestă în spatele cortinei.
Aceste firme nu fac micromanagement. Nu au nevoie. Puterea lor constă în aliniere ‒ în modelarea a ceea ce contează ca valoare, ceea ce contează ca risc și ceea ce contează ca fiind un comportament acceptabil. Și din ce în ce mai mult, acest comportament este încadrat prin prisma ESG: indici de dezvoltare socială, de mediu și guvernanță.
Dar ESG nu este o busolă morală. Este un cadru de risc.
În ultimii ani, BlackRock și colegii săi s-au poziționat ca investitori preocupați de climă. Ei vorbesc despre „zero net”, „finanțare de tranziție” și „agricultură sustenabilă”. Dar nu este vorba despre decarbonizarea sistemului alimentar. Ci despre de-riscarea portofoliilor.
Aceleași firme care investesc în combustibili fosili investesc și în sisteme de compensare a emisiilor de carbon. Aceleași firme care susțin agricultura industrială finanțează, de asemenea, tehnologii de semințe „inteligente din punct de vedere climatic”. Este o strategie de acoperire, nu o transformare.
Și în India, această logică prinde rădăcini.
Managerii de active susțin din ce în ce mai mult platformele de închiriere a terenurilor, startup-urile agrifintech și agregatorii de credite de carbon care promit să „deblocheze valoarea” terenurilor agricole. Dar deblocarea valorii înseamnă adesea blocarea fermierilor în noi forme de dependență de sistemele de punctaj, de conformitatea digitală și de piețele speculative pe care nu le controlează.
Aceasta nu este o investiție. Este extracție care poartă o etichetă de sustenabilitate.
Cea mai periculoasă schimbare din agricultura de astăzi nu este tehnologică, ci financiară. Pământul nu mai este doar un loc în care se cultivă alimente. A devenit o clasă de active. O protecție împotriva inflației. Un loc de captare a datelor și de speculare a carbonului.
În acest model, fermierul nu este un producător. El este un chiriaș pe foaia de calcul a altcuiva.
Iar foaia de calcul este la nivel global.
BlackRock nu e nevoie să dețină terenul. E nevoie doar să dețină firma care deține firma care închiriază terenul. Prin intermediul unor straturi de vehicule de investiții, terenurile agricole sunt grupate, securizate și tranzacționate ‒ adesea fără știrea celor care lucrează acele terenuri.
Asta fiind o îngrădire fără garduri. Guvernanță fără guvern.
Managerilor de active le place să se prezinte ca investitori pasivi. Ei susțin că nu dirijează strategia companiei ‒ ei doar urmăresc piața. Dar atunci când deții 5-10% din fiecare firmă importantă dintr-un sector, tu ești piața.
Iar atunci când votați rezoluțiile acționarilor, numiți membrii consiliului de administrație și stabiliți salariile directorilor, înseamnă că nu sunteți pasivi.
În 2023, BlackRock și Vanguard au votat împotriva rezoluțiilor care ar fi obligat companiile agroalimentare să dezvăluie impactul acestora asupra defrișărilor și drepturilor asupra terenurilor. Justificarea lor? Propunerile erau „prea prescriptive”. Dar ceea ce au protejat de fapt a fost libertatea de a funcționa fără supraveghere.
Ceea ce face BlackRock, Vanguard și State Street atât de periculoase nu este faptul că sunt malefice. Ci faptul că sunt structurale. Ei nu sunt nevoiți să conspire. Stimulentele lor sunt aliniate. Instrumentele lor sunt abstracte. Iar puterea lor este exercitată prin absența reglementărilor, a transparenței, a responsabilității.
Ei nu sunt răufăcătorii din această poveste. Ei sunt arhitectura.
Iar acest fapt îi face mai greu de combătut.
Suveranitatea alimentară nu se mai rezumă la semințe și sol. Este vorba despre putere. Iar puterea de astăzi este financiară. Ea curge prin indici, repere și alocări de capital. Ea decide ce culturi sunt cultivate, ce firme supraviețuiesc și ce contracte futures sunt finanțate.
Toate astea fără a face vreodată contact cu terenurile.
***
Extras din cartea cu acces liber Digital Harvest: Unmasking the Corporate Enclosure of Food (Recolta digitală: Dezvăluirea îngrădirii alimentare la nivel corporatist), de Colin Todhunter, scriitor specializat în dezvoltare, alimente și agricultură
Notă:
Vanguard deţine o mare parte din Blackrock. Printre proprietarii și acționarii Vanguard se numără Rothschild Investment Corp, Edmond De Rothschild Holding, familia du Pont, familia Morgan, familia Rockefeller etc.
Citiți și:
Dictatura globală a finanțelor: Blackrock, Vanguard și State Street
Robert F. Kennedy Jr.: BlackRock și Vanguard, responsabile pentru distrugerea clasei de mijloc în America, în „cârdășie coruptă” cu guvernul
yogaesoteric
30 iunie 2025