Ion Spânu: De ce jurnaliștii români nu semnează petiția în apărarea lui Julian Assange?

Priviți cu atenție cele două fotografii. În ele, este aceeași persoană: jurnalistul australian Julian Assange de la WikiLeaks!

În fotografia din stânga, cea mai recentă, Assange este în închisoarea de maximă securitate Belmarsh Prison din Londra. Fotografia din dreapta ni-l arată așa cum era înainte de arestare.

În acest moment, Julian Assange așteaptă sentința definitivă a judecătorilor englezi față de solicitarea SUA de extrădare a jurnalistului, acesta fiind acuzat că a publicat zeci de mii de documente secrete între 2010-2011. Operațiunea sa a căpătat numele generic WikiLeaks.

În urmă cu o lună, congresswoman Rashida Harbi Tlaib a lansat o petiție prin care adună semnături pentru o scrisoare în care îi cere procurorului general Merrick Garland să pună capăt procesului de extrădare împotriva lui Julian Assange.

Din toată lumea vin adeziuni din partea jurnaliștilor la această petiție, căci problematica acestui „Caz Assange” sau „Caz WikiLeaks” depășește ideea de solidaritate cu un coleg de breaslă care și-a riscat propria libertate pentru bătălia mai mare a libertății presei.

„Cazul WikiLeaks” este foarte simplu: un jurnalist a primit de la sursele sale zeci de mii de documente secrete despre războaiele din Irak și Afganistan pe care, considerându-le de interes public, le-a publicat. Potrivit unei legi din SUA, extrem de contestată, acest fapt este infracțiune și se pedepsește cu ani grei de închisoare, chiar pe durata întregii vieți!

Pentru a vă face o impresie corectă despre contestarea acestei legi, iată ce declara Daniel Ellsberg, faimosul avocat al libertăților civile: „Legea spionajului, așa cum este scrisă, a fost întotdeauna aplicabilă unei game atât de largi de discuții despre chestiuni importante, dintre care multe au fost ținute secrete în mod greșit atât de mult timp, încât merită să fie considerată neconstituțională”.

Administrația Obama a încercat să-l acuze pe Julian Assange, dar nu a găsit calea potrivită pentru a nu afecta în același timp ideea de libertate a presei. În schimb, administrația Trump n-a ezitat să continue cu cererea de acuzare și extrădare a jurnalistului pentru a fi judecat în SUA.

Fratele lui Assange, Gabriel Shipton, a luptat constant pentru eliberarea sa, cerând tuturor jurnaliștilor din lume să fie solidari pentru apărarea dreptului la exprimare. El a declarat că sănătatea psihică și fizică a lui Assange s-a deteriorat în fața condițiilor cu care se confruntă la Belmarsh.

Pe acest fond, Rashida Harbi Tlaib a lansat această petiție, considerând că presiunea venită mai ales din partea jurnaliștilor de pretutindeni este cea mai eficientă în fața deciziilor politice prin care se dorește ca secretizarea documentelor să fie, în realitate, ascunderea adevărului în fața opiniei publice!

Vă reamintim că și în România serviciile secrete au încercat să promoveze o astfel de lege, în care publicarea de către un jurnalist a unor documente secrete să fie considerată infracțiune și să fie pedepsită penal prin „Legea protecției informațiilor clasificate”!

Dezbaterea publică și reacția vehementă a presei i-a determinat pe legiuitori să renunțe la sancțiunile penale în cazul publicării unor documente secrete, considerându-se, pe bună dreptate, că persoana care se necesită să fie sancționată nu este jurnalistul, ci, eventual, deținătorul legal al documentului secret! A rămas, totuși, în lege un articol care, folosit în mod excesiv sau abuziv, încă l-ar putea incrimina pe un jurnalist: cel referitor la „deținerea fără drept” a unor astfel de documente, prevăzut la art. 338 din Hotărârea 585/2002.

Cazul cel mai cunoscut care justifică publicarea unor documente secrete în interesul public îl reprezintă celebrele Protocoale dintre SRI și DNA, generatoare de numeroase abuzuri și chiar de compromiterea ideii de Justiție. Acestea au apărut în spațiul public după ce fostul col. SRI Ioan Dedu a dezvăluit existența unei informații secrete, publicate din greșeală într-o carte, unde se făcea referire la o ședință CSAT în care s-a decis încheierea acelor Protocoale ilegale!

Din fericire, noi am fost chiar martorii acelui moment, petrecut în Parlamentul României, publicând acele două articole care au stat la baza reacției magistraților, în special a judecătoarelor Gabriela Baltag și Dana Gîrbovan, care, în final, au făcut posibilă demascarea și desființarea Protocoalelor SRI-DNA! Vezi, în acest sens, articolele:
– https://www.cotidianul.ro/sri-detine-si-centrul-national-cyberint-pentru-controlul-total-al-internetului/
– https://www.cotidianul.ro/interviu-exclusiv-parchetul-nu-avea-dreptul-sa-secretizeze-protocolul/

Revenind la Cazul Assange, remarcăm că dacă ar fi fost vorba despre interesul altei țări decât SUA, reacția cea mai fermă ar fi venit din partea jurnaliștilor americani! Așa, însă, constatăm că tăcerea multora dintre ei se datorează pervertirii presei în ultimii ani. Spre exemplificare, vă invit să vedeți filmul „The Post” (2017), cu Tom Hanks și Meryl Streap, în care este vorba exact despre un subiect ce pare inspirat din „Cazul Assange”! O lecție despre curaj și despre solidaritate pentru a înfrânge Sistemul în folosul opiniei publice!

Revenind la petiția lansată de congresswoman Rashida Harbi Tlaib, spunem că deja a fost semnată de mai mulți membri ai Congresului american. De asemenea, ziarele Times, The Guardian, El País, Le Monde și Der Spiegel au făcut o declarație comună de condamnare a acuzațiilor împotriva lui Assange.

Rashida Harbi Tlaib spune în petiție: „Acționarea în justiție a domnului Assange, dacă are succes, nu numai că va crea un precedent legal prin care jurnaliștii sau editorii pot fi urmăriți penal, ci și unul politic”, adăugând că: „În viitor, New York Times sau Washington Post ar putea fi urmărite penal atunci când vor publica articole importante bazate pe informații clasificate. Sau, la fel de periculos, s-ar putea abține de la publicarea unor astfel de subiecte de teamă să fie urmăriți penal.”

Chip Gibbons, director de politici pentru Defending Rights & Dissent, a făcut o declarație tranșantă după publicarea petiției: „Scrisoarea lui Tlaib nu este doar o gură de aer proaspăt, este extrem de important ca membrii Congresului să-și ridice vocea în acest sens, în special cei din același partid din actuala administrație, în acest moment critic, într-un caz care va determina viitorul libertății presei în Statele Unite”!

În România, din câte știm, petiția nici măcar nu a fost o știre de presă. De aceea, publicăm mai jos atât textul Petiției, cât și Scrisoarea către procurorul general Merrick Garland.

Dragă coleg,

Aș dori să vă invit să vă alăturați pentru a scrie Departamentului de Justiție pentru a le cere să renunțe la acuzațiile din epoca Trump împotriva jurnalistului australian Julian Assange.

Știu că mulți dintre noi avem sentimente foarte puternice față de domnul Assange, dar ceea ce se spune despre el și despre acțiunile lui este cu adevărat în afara logicii. Faptul este că situația în care domnul Assange este urmărit penal în temeiul „Legii spionajului”, notoriu nedemocratică, subminează grav libertatea presei și Primul Amendament.

Inculpații acuzați în temeiul „Legii Spionajului” sunt efectiv incapabili să se apere și de multe ori nu li se permite accesul la toate probele aduse împotriva lor sau chiar să depună mărturie cu privire la motivația din spatele acțiunilor lor. Informațiile pe care domnul Assange le-a publicat în mass-media importante precum New York Times și The Guardian provin în principal din documentele scurse de la informatoarea Chelsea Manning. Aceste documente au expus o serie de abuzuri guvernamentale extrem de grave, inclusiv tortură, crime de război și supraveghere ilegală în masă.

Urmărirea domnului Assange marchează prima dată în istoria SUA când „Legea Spionajului” a fost folosită pentru a acuza un editor de informații veridice. Urmărirea domnului Assange, dacă are succes, nu numai că va crea un precedent legal prin care jurnaliștii sau editorii pot fi urmăriți penal, ci și unul politic. În viitor, New York Times sau Washington Post ar putea fi urmărite penal atunci când vor publica articole importante bazate pe informații clasificate. Sau, la fel de periculos, se pot abține de la publicarea unor astfel de povești de teamă să fie urmăriți penal.

The New York Times, The Guardian, El Pais, Le Monde și Der Spiegel au făcut pasul extraordinar de a publica o declarație comună în opoziție cu rechizitoriul, avertizând că se „creează un precedent periculos și amenință să submineze Primul Amendament al Americii și libertatea presei”. Lor li se alătură opoziției față de acuzarea dlui Assange grupuri precum ACLU, Human Rights Watch, Amnesty International, Reporters Without Borders și Comitetul pentru Protecția Jurnaliștilor.

Numeroși lideri străini și-au exprimat, de asemenea, îngrijorarea și opoziția, inclusiv premierul australian Albanese, președintele mexican AMLO, președintele brazilian Lula da Silva și parlamentari din numeroase țări, inclusiv Marea Britanie, Germania, Brazilia și Australia.

Dacă aveți întrebări sau doriți să vă înscrieți la această scrisoare, vă rugăm să contactați consilierul de politici al reprezentantului Tlaib…

Vă mulțumim pentru parteneriatul dvs. în apărarea libertății presei și a Primului Amendament.

Cu sinceritate,
Rashida Tlaib, Membru al Congresului

Stimate procuror general Merrick Garland,

Vă scriem pentru a vă chema să susțineți protejarea Primului Amendament pentru libertatea presei, renunțând la acuzațiile penale împotriva editorului australian Julian Assange și retrăgând cererea de extrădare americană aflată în prezent pe rolul guvernului britanic.

Grupurile pentru libertatea presei, libertatea civilă și drepturile omului au afirmat că acuzațiile împotriva domnului Assange reprezintă o amenințare gravă și fără precedent la adresa activității jurnalistice de zi cu zi, protejate de Constituție, și că o condamnare ar reprezenta un regres în luarea ca reper a Primului Amendament. Principalele instituții de presă sunt de acord: The New York Times, The Guardian, El Pais, Le Monde și Der Spiegel au făcut pasul extraordinar de a publica o declarație comună în opoziție cu rechizitoriul, avertizând că se „creează un precedent periculos și amenință să submineze Primul Amendament al Americii și libertatea presei”.

ACLU, Amnesty International, Reporters Without Borders, Comitetul pentru Protecția Jurnaliștilor, Apărarea Drepturilor și Disidenței și Human Rights Watch, printre altele, v-au scris de trei ori pentru a vă exprima aceste preocupări. Într-o astfel de scrisoare au menționat:

„Acuzarea domnului Assange amenință libertatea presei, deoarece o mare parte din comportamentul descris în rechizitoriu este un comportament în care jurnaliștii se angajează în mod obișnuit – și în care este necesar să se angajeze pentru a face munca pentru care publicul are nevoie de ei. Jurnaliștii de la principalele publicații de știri vorbesc în mod regulat cu sursele, cer clarificări sau mai multe documente și primesc și publică documente pe care guvernul le consideră secrete. În opinia noastră, un astfel de precedent în acest caz ar putea criminaliza efectiv aceste practici jurnalistice comune.”

Urmărirea penală a lui Julian Assange pentru desfășurarea de activități jurnalistice diminuează considerabil credibilitatea Americii ca apărător al acestor valori, subminând statutul moral al Statelor Unite pe scena mondială și asigurând efectiv acoperire guvernelor autoritare care pot (și fac) să atragă atenția asupra acuzării lui Assange, să respingă criticile bazate pe dovezi ale dosarelor lor privind drepturile omului și ca un precedent care justifică incriminarea raportării asupra activităților lor. Liderii democrațiilor, ai organismelor internaționale majore și ai parlamentarilor din întreaga lume se opun urmăririi penale a lui Assange.

Fostul raportor special al ONU pentru tortură, Nils Melzer, și comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei, Dunja Mijatovic, s-au opus extrădării. Premierul australian Anthony Albanese a făcut apel la guvernul SUA să pună capăt urmăririi lui Assange. Liderii din aproape toate națiunile latino-americane importante, inclusiv președintele mexican Andrés Manuel López Obrador, președintele brazilian Luiz Inácio Lula da Silva și președintele argentinian Alberto Fernández au cerut renunțarea la acuzații. Parlamentarii din întreaga lume, inclusiv Marea Britanie, Germania și Australia, au cerut toți ca Assange să nu fie extrădat în SUA.

Acest strigăt global împotriva urmăririi penale a domnului Assange de către guvernul SUA a evidențiat conflictele dintre valorile declarate ale Americii privind libertatea presei și urmărirea de către aceasta a domnului Assange. The Guardian a scris: „SUA s-au autoproclamat ca farul democrației într-o lume din ce în ce mai autoritară. Dacă domnul Biden se gândește serios să protejeze capacitatea presei de a trage guvernele la răspundere, este de dorit să înceapă prin a renunța la acuzațiile aduse domnului Assange.” În mod similar, redacția Sydney Morning Herald a declarat: „Într-un moment în care președintele american Joe Biden tocmai a ținut un summit pentru democrație, pare contradictoriu să mergem atât de mult pentru a câștiga un caz care, dacă va reuși, va limita libertatea de exprimare.”

În calitate de procuror general, ați susținut pe bună dreptate libertatea presei și statul de drept în Statele Unite și în întreaga lume. Chiar în octombrie anul trecut, Departamentul de Justiție, sub conducerea dumneavoastră, a făcut modificări în orientările politicii de știri care, în general, îi împiedică pe procurorii federali să folosească citații sau alte instrumente de investigație împotriva jurnaliștilor care dețin și publică informații clasificate utilizate în culegerea de știri.

Suntem recunoscători pentru aceste revizuiri pro-libertatea presei și simțim cu tărie că renunțarea la acuzarea Departamentului de Justiție împotriva domnului Assange și oprirea tuturor eforturilor de extrădare a acestuia în SUA este în conformitate cu aceste noi politici.

Julian Assange se confruntă cu 17 acuzații în temeiul Legii privind spionajul și o acuzație pentru conspirație pentru a comite o intruziune în computer. Acuzațiile din Legea Spionajului provin din rolul domnului Assange în publicarea informațiilor despre Departamentul de Stat al SUA, Guantanamo Bay și războaiele din Irak și Afganistan. O mare parte din aceste informații au fost publicate de ziare principale, cum ar fi New York Times și Washington Post, care au colaborat adesea cu domnul Assange și WikiLeaks în acest sens.

Pe baza logicii juridice a acestui rechizitoriu, oricare dintre aceste ziare ar putea fi urmărit penal pentru implicarea în aceste activități de raportare. De fapt, pentru ceea ce este acuzat dl Assange că a făcut nu se distinge din punct de vedere juridic de ceea ce fac ziare precum New York Times. Administrația Obama a refuzat pe bună dreptate să aducă aceste acuzații.

Urmărirea domnului Assange marchează prima dată în istoria SUA când un editor de informații veridice a fost inculpat în temeiul Legii Spionajului. Urmărirea domnului Assange, dacă are succes, nu numai că va crea un precedent legal prin care jurnaliștii sau editorii pot fi urmăriți penal, ci și unul politic. În viitor, New York Times sau Washington Post ar putea fi urmărite penal atunci când vor publica articole importante bazate pe informații clasificate. Sau, la fel de periculos pentru democrație, ei se pot abține de la publicarea unor astfel de povești de teamă să nu fie urmăriți penal.

Domnul Assange a fost arestat preventiv la Londra de mai bine de trei ani, în timp ce așteaptă rezultatul procedurilor de extrădare împotriva sa. În 2021, un judecător de district din Regatul Unit a decis împotriva extrădării domnului Assange în Statele Unite, pe motiv că acest fapt l-ar expune unui risc nejustificat de sinucidere. Înalta Curte din Marea Britanie a anulat această decizie după ce a acceptat asigurările SUA cu privire la tratamentul potențial pe care îl va primi domnul Assange în închisoare.

Nicio hotărâre nu abordează în mod adecvat amenințarea pe care acuzațiile împotriva domnului Assange o reprezintă pentru libertatea presei. Departamentul de Justiție al SUA poate opri în orice moment aceste proceduri dăunătoare, pur și simplu renunțând la acuzațiile împotriva domnului Assange.

Apreciem atenția acordată acestei probleme urgente. Fiecare zi în care urmărirea penală a lui Julian Assange continuă este o altă zi în care propriul nostru guvern subminează inutil propria noastră autoritate morală în străinătate și anulează libertatea presei în temeiul Primului Amendament acasă. Vă îndemnăm să renunțați imediat la aceste acuzații din era Trump împotriva domnului Assange și să opriți această urmărire periculoasă.

Cu stimă, membri ai Congresului

CC: Ambasada Marii Britanii; Ambasada Australiei.

Acum, politicienii și jurnaliștii români au ocazia să spună dacă sunt solidari cu unul dintre cei mai curajoși jurnaliști din lume sau dacă preferă tăcerea de teamă ca nu cumva să-i supere pe politicienii americani.

Autor: Ion Spânu

Citiți și:
„Wiki-Gate”: Julian Assange a fost înșelat de oamenii care l-au susținut (I)
Julian Assange, victimă a legilor împotriva libertății de gândire și expresie
Julian Assange: Toate războaiele din ultimii 50 de ani au pornit de la minciunile mass-mediei

yogaesoteric
5 iunie 2023