Le Pen: Franța nu este responsabilă pentru deportarea evreilor în Al Doilea Război Mondial

Cine este just să aibă responsabilitatea istorică?

Președinta Frontului Național, Marine Le Pen, a negat că statul francez este responsabil pentru adunarea a peste 13.000 de evrei pe velodromul Vel d´Hiv de unde au fost deportați către lagărele morții. 

Foștii președinți francezi Jacques Chirac și Francois Hollande și-au exprimat amândoi scuzele pentru rolul pe care poliția franceză l-a avut în adunarea laolaltă a peste 13.000 de evrei la velodromul Vel d´Hiv, în 1942, la ordinele comandanților naziști.

Le Pen a declarat însă postului de televiziune LCI că „nu cred că Franța este responsabilă pentru Vel d´Hiv. General vorbind, dacă este cineva responsabil, atunci sunt cei ce se aflau la putere atunci. Nu este Franța responsabilă”.

Liderul partidului Frontul Național a subliniat că „Franța și-a educat copiii că au toate motivele să-și critice țara și i-a învățat să vadă doar episoadele întunecate ale istoriei sale”. „Aș dori să-i învăț să fie mândri din nou că sunt francezi”, a încheiat aceasta.

Emmanuel Macron, la acea vreme adversar al lui Le Pen în cursa pentru prezidențiale, a afirmat că declarațiile ei reprezintă „o greșeală serioasă”.
„Unii dintre noi au uitat că Marine Le Pen este fiica lui Jean-Marie Le Pen”, a declarat Macron postului BFMTV.

Jean-Marie, fondatorul partidului Frontul Național, a fost condamnat în mod repetat pentru declarațiile sale rasiste și antisemite, precum caracterizarea Holocaustului ca „un detaliu istoric”.

Organizațiile evreiești din Franța au criticat dur comentariile lui Le Pen, sugerând că au un caracter „revizionist”.

„Aceste declarații reprezintă o insultă pentru Franța, ce a acționat cu onoare în anul 1995 prin recunoașterea responsabilității avute în deportarea evreilor și care și-a acceptat istoria fără o memorie selectivă”, a sunat declarația comună a organizațiilor evreiești.

Fostul președinte socialist, Francois Mitterand, a refuzat să accepte orice responsabilitate pentru deportarea evreilor, declarând în 1994 că „Republica nu a avut nimic de a face cu asta. Franța nu este responsabilă”. 

Problema care se pune este ce responsabilitate istorică are statul respectiv în momentul în care ocupantul (în acest caz regimul nazist al lui Hitler) îşi impune prin forță un guvern marionetă (cum a fost cazul guvernului de la Vichy), ba chiar preia sub administrare directă sau prin intermediari anumite regiuni din teritoriu (cum au făcut naziștii în Franța), iar ocupantul cu marionetele lui trec şi fac abuzuri şi crime? (Așa cum s-a petrecut şi la noi în anii ʼ50.)



Scurt Istoric

Statul francez, cunoscut și ca Regimul de la Vichy, a fost regimul politic al Franței din 1940 până în 1944, apărut după ce în al Doilea Război Mondial Germania Nazistă a învins Franța și Grupul Expediționar Britanic în Bătălia Franței. 

Wehrmachtul a ocupat nordul Franței, zonă în care Regimul de la Vichy avea o autoritate mărită prin comparație cu cea din sudul neocupat. Totuși, în noiembrie 1942, și sudul Franței a fost ocupat în întregime și a fost supus guvernării germane. 

Regimul de la Vichy a fost aliat cu puterile Axei. El a succedat cea de a treia Republică Franceză, ce a fost abolită pe 10 iulie 1940, când noul regim a fost instaurat pe teritoriul principal. În acea perioadă, guvernul a fost învestit la Vichy, de aceea a fost numit guvernul de la Vichy. 

„Actele constituționale” adoptate la 11 iulie 1940 de Senat și de Camera deputaților reunite în Parlament la Vichy au instituit Statul francez în locul Republicii. 

Marine Le Pen și Francois Mitterand afirmă că responsabilitatea istorică revine ocupantului (în acest caz Germania) şi celor care au colaborat cu ocupantul (în acest caz Guvernului de la Vichy și colaboratorilor lui), cei care au acceptat să facă tot felul de acte odioase, inclusiv crime. Cei din administrație care execută ordinele criminale ale ocupantului au cu siguranță vina lor și este necesar să fie judecați pentru aceasta (de exemplu, poliția franceză de atunci aflată sub control german, securitatea de la noi din anii ʼ50 aflată sub control sovietic etc.), dar aceste acte criminale care este nevoie să fie judecate și pedepsite, nu pot angaja statul sau administrația acelui stat, în perpetuitatea lor, din moment ce acestea erau în acel moment sub controlul ocupantului.

Desigur, dacă ulterior statul şi-a însușit bunurile altora pentru că a preluat patrimoniul furat de Guvernul Marionetă (și/sau de către ocupant), atunci şi statul actual are partea lui de vină legat de respectivele aspecte.

Dar este greșit a face responsabil un stat în perpetuitatea lui de faptele unui guvern marionetă care a fost impus cu forța de un ocupant străin.

O situație similară este și la noi: Cine se face vinovat de crimele bolșevice din anii ʼ50? Statul Român în perpetuitatea lui? Sau ocupantul rus și regimul bolșevic marionetă de la noi (condus de Ana Pauker, Gheorghe Gheorghiu Dej, Vasile Luca, etc.) pe care ni l-a impus ocupantul sovietic? 

Este evident că Statul Român în perpetuitatea lui se afla în imposibilitatea de a fi putut lua propriile decizii în anii ʼ50, atunci când ocupantul sovietic și-a impus în România voința criminală prin intermediari, adică printr-un regim marionetă.

Analiza juridică a regimul marionetă – prin care se decide care parte din vină revine ocupantului și care regimului marionetă și colaboratorilor lui – este necesar să ia în calcul și gradul de autonomie pe care regimul marionetă impus de ocupant l-a avut în raport cu ocupantul. Dar aceasta este o analiză ulterioară observației de mai sus cu privire la perpetuitatea responsabilității juridice a unui stat și a administrației sale. 

Procesul comunismului de la noi ar fi fost necesar să înceapă cu aceste aspecte juridice esențiale menționate mai sus, care este important să fie judecate în instanță, și nu cu condamnarea unor șefi criminali de închisori, care nu reprezintă nimic altceva decât praf în ochii opiniei publice, marii responsabili rămânând astfel nepedepsiți.

Citiţi şi:

Holocaustul evreilor din Ungaria: Vina este a Germaniei, Ungaria a colaborat numai?

Premierul polonez provoacă proteste susținând că au existat «autori evrei» ai Holocaustului

Ascensiunea la putere a lui Hitler nu a fost o întâmplare, el a fost finanțat de către Federal Reserve și Bank of England

yogaesoteric 

10 iulie 2019

 

Also available in: Français

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More